“Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.”
Seara de rugăciune
Miercuri seara, ora 22:30 »
Fericiticeiprigoniti.net
Cinstește-ți eroii și martirii neamului

Campanii de educație creștin-ortodoxă

  Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Din comorile Sfintei Scripturi Tu de ce crezi in Dumnezeu Tu de ce crezi in Dumnezeu Euharistia continua Theologica  Exista distractie si fara alcool

"Când Dumnezeu ne va striga pe nume..."

Va veni o vreme când Dumnezeu ne va striga pe nume, şi, în clipa aceea, vom afla tot ceea ce suntem şi am fi putut fi vreodată.

Atunci vom înţelege în sfârşit cine suntem meniţi să fim, ce loc am avut pe pământ şi ce loc vom avea în cer. Vom înţelege de ce era nevoie să ne naştem, de ce această creaţie avea nevoie de o fiinţă ca noi. Dar şi rostul pe care putem să-l avem în cer, acolo unde toate meseriile încetează şi goana şi grija după cele materiale îşi găsesc sfârşitul. Căci trebuie să existe o activitate în cer care mă aşteaptă anume pe mine ca s-o împlinesc, pentru totdeauna.

În numele nostru, pe care Dumnezeu îl va rosti către noi, vor intra toate proiectele noastre de viaţă, toate visele noastre, toate speranţele şi aşteptările noastre. Dar şi eşecurile, regretele şi dezamăgirile noastre. Vom înţelege cine este acea fiinţă căreia nu i s-au potrivit anumite lucruri, care a fost silit să meargă pe anumite drumuri, care a găsit oportunităţile de viaţă cele mai ciudate în momentele în care nu se aştepta. Vom pricepe rezistenţa pe care viaţa ne-a ridicat-o de multe ori, în faţa multor lucruri şi a multor ocazii. Şi de ce, atât de spontan, ni s-au aşternut în viaţă alte lucruri şi alte ocazii, într-o zi de luni sau marţi ca oricare altele...

În cele câteva litere ale numelui nostru, Dumnezeu va pune cărţile pe care le-am citit, cântecele care s-au lăsat ascultate, filmele care s-au lăsat văzute, şi toată memoria acestor experienţe rămasă în noi. Cultura acestei lumi, în forma ei brută, de grâu amestecat cu neghină, pe care nici un biet om nu le poate despărţi până nu va veni vremea despărţirii. Dar poate că oamenii buni din acele cărţi, şi eroii şi eroinele din acele filme, vor da mărturie despre ceea ce acest om a vrut să fie şi şi-a dorit dintotdeauna să fie.

Pr. diac. Ioan Caraza - "Copilărie și Adolescență în lumina întrupării Mântuitorului Hristos"

Vă invităm să ascultați conferința pe care a susținut-o la Cluj părintele diacon Prof. Dr. Ioan Caraza, de la parohia Miron Patriarhul din Bucureşti, care a fost  profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Justinian Patriarhul” din Bucureşti.

Se cuvine dar, să spunem mai des, mulțumesc!

A fi mulțumit, și a mulțumi, este o stare de spirit, este o atitudine, un mod de viață al creștinului ortodox. Trebuie doar să deschidem ochii larg și să privim în jur, să conștientizăm ce avem și apoi, să mulțumim lui Dumnezeu. Pentru tot și pentru toate. Cuvintele sunt sărace și priceperea noastră limitată pentru a mulțumi cum se cuvine pentru toate darurile primite de la El, însă, chiar și așa, atât cât izbutim, sa nu uităm niciodată să mulțumim.

Slavă Ție Doamne, pentru toate!  Pentru sărbătoarea vieții, pentru surâsul unei deșteptări senine, pentru tot pasul în viață, pentru fiece clipă de bucurie, așa cum minunat rostește mitropolitul Trifon în acatistul de mulțumire. Pentru răsărit sau pentru apusul  care cade peste natura pe care nici nu o mai băgăm de seamă, cu toate că ni se dezvăluie în mii și milioane de forme și culori. Pentru toate minunile ce ne inconjoară, pentru toate gusturile și miresmele, pentru tot frumosul ce ne fascinează. Pentru bunici, dacă-i mai avem, sau pentru parinții pe care încă îi mai avem lângă noi. Pentru familie, pentru toți oamenii dragi din viața noastră.

Doamne, Doamne, mulțumesc pentru toate! Pentru viață, pentru pace, pentru iubire, pentru sănătate, pentru prieteni, pentru toți oamenii întâlniți după planul Proniei Tale,  pentru ziua însorită, pentru flori și pentru ploaie, pentru soare și seninătate...

Pr. Sorin Adrian Mihalache - Armonia Creației (24 nov. 2016)

Vă invităm să urmăriți o conferință excepțională a Pr. Sorin Adrian Mihalache susținută la Cluj la Facultatea de Teologie Ortodoxă în data de 24 noiembrie 2016.

Cei care L-au ales pe Hristos sunt cei mai sănătoși oameni ai istoriei

În general, tot omul crede despre sine că se află în normalitate. Chiar şi criminalii, tâlharii, furii, avarii, nevroticii, nebunii, etc., cu toţii cred că sunt normali în anormalitatea lor. Ba mai mult, dacă se găseşte cineva care să le contrazică această „convingere”, le devin duşmani de moarte. În tot cazul, acolo unde ai crede că un lucru este anormal ai toate şansele să te înşeli şi invers, acolo unde ai crede că este normalitate să descopri o mare anormalitate.

Prin urmare, ce este normalitatea şi în funcţie de cine/ce o putem identifica sau regla.

Toate ştiinţele lumii, de la filozofie la sociologie, de la psihologie la anatomie şi microbiologie, de la astrologie la politologie şi toate formele studiilor juridice sau tehnice au încercat să stabilească un criteriu general sau particular al normalităţii. Cert este că atât istoria ştiinţifică, cât şi cea a culturii şi toată istoria ca atare, n-au putut indica un criteriu stabil al normalităţii.  În general vorbind, el oscilează în funcţie de spaţiul şi timpul la care se raportează. Aşa se face că ceea ce este normalitate într-un timp şi spaţiu anume devine anormal într-un alt timp şi spaţiu şi tot aşa. Însă, ceea ce este surprinzător este constatarea că criteriul normalităţii se relativizează cu cât  omenirea sporeşte în diversitatea cultural-ştiinţifică. Cel puţin la nivelul statisticilor sociale, se poate observa bine acet lucru.

Chiar teologia, cândva reperul neclintit al normalităţii, prin raţionalizare excesivă şi moralitate formală a oferit şi încă oferă istoriei multă oscilaţie, relativism şi neîncredere.

Loves Makes a Way (Dragostea găsește mereu o cale)

Zilele trecute în Iași, am participat la o întâlnire deosebită, între reprezentanții asociațiilor creștin-ortodoxe din România și Jarrod Mckenna, un pastor creștin din Australia, având ca temă "transfigurarea violenței" într-o perspectivă evanghelică, teologic profundă. Întâlnirea a fost binecuvântată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, și organizată de World Vision România și Patriarhia Română.

Acest om Jarrod McKenna, merge în toată lumea și vorbește tuturor că nu are nimic a face creștinismul cu orice formă de violență, de ignorare, de pasivitate, de răutate, de judecată, și că tot ce nu e iubire, e violență față de aproapele nostru. Un om care se îndrăgostește pe zi ce trece de Ortodoxie, și care a spus că se gândește la convertire, propovăduiește iubirea Domnului nostru Iisus Hristos cu o pasiune și cu o sinceritatea care m-a copleșit. Un om al faptelor... Aș vrea să împărășesc cu voi tot ceea ce a acest om a lăsat în inima mea, dar nu pot... Mai jos puteți vedea un documentar realizat de ABC Channel despre Jarrod și familia lui.

La final vă las un gând de al lui: "Testați puterea iubirii lui Dumnezeu cu oamenii din jurul vostru!"

Jarrod, mulțumesc din suflet.

(Claudiu Balan)

Colinde la Radio Ortodoxia Tinerilor

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Arhiva articolelor

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro