“Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.”
Ascultă Radio Ortodoxia Tinerilor
Seara de rugăciune
Miercuri seara, ora 22:30 »
Fericiticeiprigoniti.net
Cinstește-ți eroii și martirii neamului

Ediția a 3-a a cărții "Mii de tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie."

Campanii de educație creștin-ortodoxă

Casatoreste-te de tanar Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu   Din comorile Sfintei Scripturi Euharistia continua Theologica  Exista distractie si fara alcool

Septembrie 2012

29 Septembrie 2012

Tabără de toamnă la Sâmbăta de Sus, județul Brașov (2 - 5 noiembrie 2012)

Doamne ajută, tuturor! Încă din ultima zi a primei noastre tabere, a Asociaţiei Ortodoxia Tinerilor de la Putna, a apărut între noi dorinţa de a ne reîntâlni. Chiar de atunci am spus că dacă ne va ajuta Dumnezeu vom organiza o nouă tabăra în toamna acestui an.

A trecut vremea şi sunt foarte bucuros să vă anunţ că am demarat demersurile pentru organizarea celei de a-2-a tabere a comunităţii noastre. Întâlnirea va avea loc la Academia Sâmbata de Sus din cadrul Mănăstirii Brâncoveanu, în stațiunea Sâmbătă de Sus, județul Brașov, şi va dura 4 zile şi 3 nopţi. Mai precis tabăra va avea loc în primul weekend din luna noiembrie, pe 2, 3, 4 şi 5 ale lunii, adică vineri, sâmbătă, duminică şi luni.

Scopul întâlnirii noastre este în mare acelaşi: să ne facem noi prieteni şi împreună să discutăm despre provocările vieţii unui tânăr în Biserica Ortodoxă şi alături de Dumnezeu.

Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este mănăstirea în care a viețuit Părintele Arsenie Boca și Părintele Teofil Pârâian (duhovnicul cel orb).

Read more

24 Septembrie 2012

Maria: "Purtarea sfintelor mucenițe fecioare care şi-au păstrat curăţia cu preţul vieţii...m-au călăuzit"

Flori frumoaseDoamne ajută !

Încă de la început ţin să vă felicit pentru iniţiativa de a lansa campania "Mii de tinerii îşi păstrează astăzi fecioria până la casatorie". Mă bucur sincer că mai sunt oameni preocupaţi de nevoile spirituale ale adolescenţilor.

Am citit din mărturiile postate pe site şi m-am decis să scriu şi eu câteva rânduri. Am rămas plăcut surprinsă să constat că mai sunt tineri, asemenea mie, care îşi propun să ducă o viaţă bineplăcută lui Dumnezeu, și îşi păstrează fecioria până la căsătorie. Cu toate că e greu şi ispitele sunt la tot pasul, mai important e să ne păstrăm curată conştiinţa şi trupul şi să ne abţinem de la plăcerile păcătoase şi trecătoare care ne murdăresc şi rănesc.

Consider că un rol important îl viaţa fiecăruia îl au părinţii, educaţia, exemplele pe care le dau aceştia celor mici. Copiii de mici trebuie să conştientizeze ce e bine şi ce rău, ce ne aduce bucurie şi ce osândă. Un rol important îl are şi lectură, mie îmi place să citesc şi acest lucru m-a ajutat enorm. Am avut ocazia să citesc din vieţile sfinţilor şi purtarea sfintelor mucenice fecioare care şi-au păstrat curăţia cu preţul vieţii. Îndemnurile şi exemplele acestor sfinţi m-au călăuzit. În ziua de azi copii îşi petrec prea mult timp vizionând filme care nu fac decât să promoveze sexualitatea și violența. Părinţii ar trebui să le ofere şi alternative, să le povestească despre sfinţi, să meargă împreună la biserici şi mănăstiri.

Read more

“Duhul Sfânt ne dă puterea de a fi milostivi”

Mare e dreptatea Ta, Doamne. Tu ai făgăduit Aposto­lilor Tăi: „Nu vă voi lăsa orfani” [In 14, 18]; şi acum noi trăim această milostivire, şi sufletul nostru simte că Dom­nul ne iubeşte. Iar cine nu simte, e bine ca acela să se pocăiască şi să trăiască după voia lui Dumnezeu şi atunci Domnul îi va da harul Lui, care va călăuzi sufletul său. Dar dacă vezi un om care păcătuieşte şi nu ţi-e milă de el, ha­rul te părăseşte.

Ni s-a poruncit să iubim, dar iubirii lui Hristos îi este milă de toţi oamenii, şi Duhul Sfânt învaţă sufletul să îm­plinească poruncile lui Dumnezeu şi-i dă puterea să facă binele.

Duhule Sfinte, nu ne lăsa! Când eşti cu noi, sufletul simte prezenţa Ta şi îşi găseşte fericirea în Dumnezeu, căci Tu îi dai să iubească cu înflăcărare pe Dumnezeu.

Read more

22 Septembrie 2012

Este Dumnezeu matematician? Matematica: inventată sau descoperită?

Este Matematica o știință inventată de oameni sau descoperită de către ei? Această nedumerire s-a aflat în mințile matematicienilor încă din vremea lui Arhimede și Platon. Spre deosebire de alte științe precum fizica, geografia, biologia sau chimia care-și fondează esența pe baza observațiilor făcute asupra lumii înconjurătoarea, Matematica e mai specială. Matematica este mai mult decât o știință a cărei legi se definesc prin experiment și observație, Matematica este un limbaj abstract folosit chiar și de alte științe pentru a-și demonstra propriile teorii.

Există foarte multe teorii care au fost descoperite de matematicieni doar pe baza introspecției, a gândirii, a calcului mental, fără a fi observate în natură. Faptul că s-a ajuns la concluzia apoi că ele descriu așa de minunat lumea în care trăim este un al aspect. De fapt tocmai acest fapt i-a pus pe gânduri pe oameni: „Dacă prin mintea noastră proprie, pornind de la anumite teorii matematice simple, verificabile prin experiment și observație, dezvoltăm mental noi teorii, atunci oare Matematica este inventată de noi sau doar descoperită?

La această întrebare s-au dat multe răspunsuri și matematicienii nici în ziua de astăzi nu au ajuns la o concluzie. Mario Livio în cartea sa „Este Dumnezeu matematician” spune: “Contrar preciziei și certitudinii specifice Matematicii, avem de-a face cu o diversitate de opinii caracteristică mai curând dezbaterilor filozofice sau politice. Nu tocmai. Întrebarea dacă Matematica e inventată sau descoprită nu e, de fapt, o problemă de matematică.

Read more

21 Septembrie 2012

De ce suferă unii tineri azi de tristeţe? Cum să iasă din ea?

Tristeţea este de fapt confuzia indusă tinerilor de către societate. Duhovnicul este persoana care poate salva orice tânăr şi care poate lucra în fiecare. (Toader Radu, 18 ani, Teologie)

Tinerii sunt din ce în ce mai trişti deoarece nu mai găsesc lucruri potrivite pe care să le aducă fericirea, dar şi pentru că epuizează la maxim lucrurile la care se raportează. Pentru a ieşi din tristeţe, tânărul trebuie să găsească lucruri simple pe care să le aprecieze. Fericirea stă în lucrurile mărunte cu care Dumnezeu ne-a binecuvântat. (Alexandra, 21 ani, Medicină)

Poate că unii tineri suferă din tristeţe din cauza societăţii, a conducătorilor, a banilor, anturajelor care produc necazuri sau diferite mentalităţi. Ar putea ieşi prin puterea lui Dumnezeu, cu ajutorul prietenilor, a faptelor. (Alexandru Furtună, 19 ani, Politehnică)

Suferă pentru că nu au nădejde în Dumnezeu, pentru că au aşteptări prea mari de la viaţă, care de multe ori sunt nefolositoare pentru că nu se lasă în voia Domnului. Singura cale prin care poţi ieşi din tristeţe este dată de rugăciune, Spovedanie şi Împărtăşanie. (Anca-Maria Mateiciuc, 18 ani, elevă)

Read more

Măsura credinței în lume rămâne mereu aceeași în veci

Pentru că trăim într-o lume în care informațiile ne invadează din toate părțile, auzim și foarte multe întâmplări negative și în mod firesc ne înspăimântăm de cât rău se întâmplă în lumea noastră. Dacă nu ne cunoașteam istoria neamului și n-avem repere din istoria universală atunci putem ușor trage concluzia că trăim vremuri grele, că răul e mai răspândit ca niciodată.

Având o astfel de percepție te întrebi în sinea ta: „Dumnezeu ce face? Știe tot ce se întâmplă în lume? E copleșit oare de faptele noastre rele? Ne-a părăsit, oare? Ne-a lăsat în răutatea noastră?”

Stați liniștiți, Dumnezeu știe tot ce se întâmplă în lumea aceasta. Pe Dumnezeu nimic nu-L surprinde, știe dinainte toate faptele noastre și ne cunoaște pe fiecare în detaliu. Dumnezeu nu se uita la Claudiu ca la o persoană de 29 de ani care a avut atâtea fapte rele și atâtea bune de la naștere până acum, ci se uita la Claudiu de la naștere până la moarte, știind foarte bine cum va fi sufletul meu înainte de a trece în viața veșnică. Dumnezeu mă știe cu toate virtuțile pe care încă nu le-am dobândit și cu toate căderile pe care încă nu le-am avut. Dumnezeu vede mereu totul de la A la Z, de la început la sfârșit, fără frânturi, fără să aștepte ca timpul să se împlinească. Dumnezeu știa de la început cât de mult va cădea lumea în păcat, ce fel se vor comporta oamenii în 2012 sau în 2112.

Read more

20 Septembrie 2012

Dumnezeu mi-a trimis o rază de lumină pentru a găsi mai uşor calea către El

Astă-seară, citind unele postări de pe facebook, am gasit un articol despre părintele Arsenie Boca, apoi am aflat de existenţa site-ului dumneavoastră.

Am citit noutăţile şi am conştientizat încă o data că Bunul Dumnezeu mă iubeşte, iar eu nici măcar nu realizez cât de valoroase sunt darurile pe care El mi le oferă permanent.

Am găsit invitaţia dumneavoastră de a scrie despre întâlnirea cu Dumnezeu, mi-a tresărit ceva în suflet, iar acum încerc să vă fac părtaşi la dorinţa mea de a-mi exprima recunoştinţa faţă grija şi nemărginita iubire cu care Dumnezeu veghează asupra noastră.

Cum l-am cunoscut pe Dumnezeu?...

Încă din primii ani ai existenţei mele am ştiut despre existenţa Lui, datorită bunicii mele care mă ducea la Sfânta Biserică, mă împărtăşea, îmi spunea când să stau în genunchi , când să mă-nchin… Eram un copil ascultător, aşa mi s-a spus adeseori. Mă cam plictiseam la biserică şi de aceea număram în gând de câte ori se îngenunchează.

Am mai crescut, bunica a mai îmbătrânit, fratele meu a hotarât că va urma Seminarul Teologic. Eu eram la liceu…

Cred că în acele momente Dumnezeu mi-a trimis o rază de lumină pentru a găsi mai uşor calea către El. Purtătorul acestei lumini a fost părintele Nicolae Tănase, de la Valea Plopului, pe care l-am iubit din prima zi când, găsindu-mă în biserică, m-a întâmpinat ca pe propriul său copil, lasându-mi convingerea că ne cunoşteam, că trebuia să fiu atunci, acolo… pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu.

Din momentul întâlnirii cu părintele, am descoperit treptat câte puţin din frumuseţea, liniştea, înţelepciunea, iubirea, lumina… pe care numai Bunul Dumnezeu le poate darui.

Am simţit cât de bine e în Sfânta Biserică, mi-am dorit sa îngenunchez de nenumărate ori şi am iubit-o mai mult pe bunica mea.

Au trecut anii, m-am căsătorit, iar atunci când merg împreună cu copiii mei la sfânta biserică mă întreb dacă am reuşit să îl fac cunoscut pe Dumnezeu, sau doar i-am înştiinţat despre existenţa Lui…

Adeseori îi încredinţez Maicii Domnului grijile mele… O rog să vegheze asupra copiiilor pe care Dumnezeu ni i-a dăruit şi să se roage pentru noi toţi… nevrednice făpturi ale Lui.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

(Maria-Cleopatra Stoicescu)

Read more

Ce bine este fără televizor!

De când sunt în Biserică tot aud oameni care spun că au renunțat la televizor, că nu se mai uită deloc, și mă tot gândeam să ajungem și noi să facem la fel. Dacă ar fi fost după mine, lucrurile ar fi fost mai simple, dar trebuia să-mi conving și soția de acest lucru.

N-a fost greu să ne despărțim de televizor pentru că n-am realizat acest lucru deodată, brusc, ci a venit de la sine.

În primii doi ani de căsătorie mergeam amândoi la servici și eram mai tot timpul plecați. Când ajungeam acasă mai ieșeam la plimbare, eu mai lucram la calculator sau citeam câte ceva, pe atunci fiind student la Facultatea de Teologie din București. Ne mai uitam și la televizor, dar mai rar. Nu simțeam nevoia, deși amândoi veneam din două familii în care televizorul era mai tot timpul deschis.

Am încercat întotdeauna să căutăm să ne bucurăm de timpul liber alături de prieteni sau pe afară și mai puțin la televizor.

De când ne-am căsătorit am stabilit să nu punem televizor în dormitorul nostru pentru că mereu vom fi ispitiți să-l deschidem și să lâncezim în fața lui. Am avut un singur televizor pe care l-am așezat în sufragerie.

A venit primul nostru copilaș, Sofia, și timpul nostru liber îl dedicam în mare parte ei. Televizorul pierduse și mai mult teren în mințile noastre. Mai deschideam uneori pe la știri sau în weekend.

Ne-am mutat la Galați și aici țin minte că mă uitam eu mai des pe la talk-showurile politice fiind în preajma alegerilor prezidențiale. Mă uitam și pe la meciurile din Champions League.

A apărut în viața noastră și Ilinca, a doua noastră fetiță, și am devenit și mai ocupați.

Totuși Sofia crescând am lăsat-o să privească la desenele animate pe Minimax, considerându-le mai puțin nocive decât filmele animate de pe Cartoon Network sau de pe alte posturi, care promovau foarte puternic violența și limbajul trivial.

Cu timpul am ajuns să nu ne mai uităm deloc la televizor, eu având multe de făcut cu site-urile și cu Asociația, iar Iulia având mai tot timpul grijă de fetițe. Astfel că în ultimii doi ani mare parte din timpul în care televizorul a fost deschis era puțin dimineața la desene animate.

Ne mai uitam și noi la câte o emisiune, dar mai rar.

Totuși nu eram mulțumit că fetele se uitau câte o oră-două la desene, chiar dacă filmele păreu destul de nevinovate, fără să promoveze lucruri rele. Le lăsam la desene când aveam nevoie de puțin timp liber prin casă pentru curățenie sau alte activități, în care ele să nu-și bage năsucul și mai tare să ne încurce.

De la o vreme începusem să observăm în comportamentul Sofiei atitudini pe care le prelua din desenele animate: gesturi și cuvinte care nu ne plăceau. Unele desene promovau competiția, care să fie primul, cine să fie mai bun, altele aveau copilași alintați și egoiști care nu împărțeau cu alții lucrurile lor, și simțeam cum Sofia rezonează cu ele și se comportă ca atare prin casă. Prin urmare am început să limităm timpul în care le lăsam la desene.

Tabăra de la Mănăstirea Putna de vara aceasta a schimbat ceva în noi și am prins curaj să renunțăm a ne uita la televizor definitiv. În tabără eu cu fetele am stat cazați la Mănăstirea Sihăstria Putnei, unde părintele Atanasie ne-a primit cu drag și ne-a invitat să participăm la programul mănăstirii. Așa se face că fetele timp de 4 zile au mers regulat la slujbe și la masă în trapeza mănăstirii Eu eram ocupat cu organizarea. În restul timpului se jucau în aerul curat de munte, și dormeau. Au găsit acolo și alte fetițe și intraseră într-un program zilnic care, simțeam eu, că le aducea folos duhovnicesc.

Bucuria pe care am simțit-o la slujbe și în momentele în care am discutat că părinții monahi de acolo, m-au ajutat să înțeleg că trebuie să începem a duce o viață mai curată, mai sfânta, și să lepădăm cele lumești mai mult.

Tabăra de la Putna m-a alimentat duhovnicește foarte mult și mi-a adus aminte că starea aceasta sufletească pe care o avem noi la oraș, chiar dacă suntem apropiați de Biserică, este o umbră a adevăratei lumini dumnezeiești pe care trebuie s-o simțim în suflete atunci când ne apropiem de Dumnezeu.

Ne-am întors acasă și am hotărât să nu mai deschidem televizorul deloc. L-am scos din priză și acolo l-am lăsat. Fetele de câteva săptămâni nu se mai uită la desene și nici nu-și mai aduc aminte de televizor.

Suntem mai liniștiți. Nu mai știm ce se îmtâmplă prin țară, dar nici nu ne interesează.

Nu mai suntem tulburați. Nu mai percepem normalitatea după reperele de la televizor.

Nu mai simt nevoia să mă uit la meciuri. M-am săturat de talk-showuri și de scena politică. Nu mai sunt emisiuni care să mă atragă să mă uit.

Fetițele își caută de joacă prin casă în tot felul și ieșim în parc sau pe afară în fiecare zi.

Dacă l-am fi scos din casă poate ar fi existat o frustrare în mintea nostră că nu mai avem televizor și că am fi putut să vedem cutare și cutare lucru. Acum îl avem tot timpul, putem să-l deschidem când vrem, dar nu ne mai atrage.

Nu-mi vine să cred că am reușit acest lucru!

Cel mai bucuros sunt pentru fetițele noastre care ar fi putut învață multe prostii. De la o vreme Sofia, crescând, simțea nevoia să se uite și la altceva, nu numai la desene animate, și învățase să schimbe posturile singură. Uneori ajungea pe canale care promovau tot felul de mizerii morale și prostii. Un alt lucru nociv pentru fete au fost reclamele difuzate între desenele animate. Unele din ele se adresau copiiilor impulsionându-i să-și dorească tot felul de dulciuri nesănătoase, iar altele se adresau mamelor: machiaje, aparate de epilat, creme, etc. în toate apărând femei îmbracate sumar și provocator. În plus de asta pe postul Disney Channel pe care se difuzează faimoasele desene cu Mickey Mouse se transmit și unele seriale cu tineri americani, până-n 14-15 ani, care știți foarte bine ce vorbesc și ce fac.

Televizorul este din punctul meu de vedere sursa numărul unu de infecție morală în casă. Copiii lăsați în fața televizorului vor fi infectați sigur cu atitudini și comportamente care își vor arăta „roadele” lor nu peste mult timp.

Înainte mi se părea că ești așa ciudat să nu ai televizor și să nu te uiți deloc. Astăzi văd lucrurile total invers.

Sergiu Moroianu, unul dintre cei mai buni matematicieni ai României, care a studiat la MIT spunea:

„La noi acasă nu există televizor. Cred că a renunţa la televizor este una dintre condiţiile necesare, nu şi suficiente, pentru o viaţă plăcută Domnului pe acest pământ. Sper că nu dezamăgesc, dar nu doresc să apar la televizor. Mi-am format o atitudine de viaţă în refuzul televizunii, ca mijloc de influenţare. Cred că uitatul la televizor este nociv, indiferent de conţinut. (…) Părinţii mei nu au fost membri PCR, am avut o copilărie săracă material, dar o calitate a vieţii pe care nu o mai pot oferi azi copiilor mei. Era o ţară onestă, care muncea şi îşi plătea datoriile. Punctul cel mai criticabil a fost, probabil, restrângerea libertăţilor individuale. Poate părea paradoxal, dar cel mai atrăgător aspect pentru mine a fost absenţa televiziunii ca un centru al vieţii oamenilor. Când sunt primit în vizită cu aparatul TV aprins – nu mi s-a întâmplat decât la noi în ţară, niciodată în străinătate – îmi amintesc, cu nostalgie, de Epoca de Aur. Dar sunt convins că România de azi poate să se ridice din nou măcar la nivelul acelor timpuri.”

(Claudiu Balan)

Read more

19 Septembrie 2012

Șirul lui Fibonacci – una din cheile de acces la "codul sursă" al Creației lui Dumnezeu

În Matematică există o infinitate de șiruri de numere, care au la bază o formulă, pe baza căreia se generează elementele șirului. De exemplu șirul de numere prime: „2, 3, 5, 7, 11, 13, 17, 19, 23, 29, 31, 37, 41, 43, 47, 53, 59, 61, 67,... 97, 101, 103,...2n+1,...2n+1” este format din numere care se împart exact doar la 1 și la ele însele. Sau șirul de numere pare naturale: „2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20, 22...n” a cărui elemente se împart exact la doi ( n=2p). Sau șirul de numere formate din puteri ale lui 3: „3, 9, 27, 81, 243, 729, 2187...” care mai poate fi scris și „31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39,...”.

Printre infinitatea de șiruri existente în lumea matematicii, italianul Leonardo of Pisa, cunoscut și sub numele de Fibonacci, a descoperit un șir de numere extraordinar de interesant: „0, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, 377, 610, 987, 1597...”. Formula pe baza căruia se obține acest șir este una foarte simplă:

Primele două elemente ale șirului sunt 0 și 1, iar al treilea element se obține aduându-le pe primele două: 0+1 = 1. Al patrulea se obține aduându-le pe al treilea cu al doilea (2+1=3). Al cincilea se obține aduându-le pe al patrulea cu al treilea (3+2=5), și tot așa, până la infinit. În figura de mai jos puteți observa mai bine cum se obțin elementele șirului, prin adunarea celor două care le preced.

Primul lucru interesant care se observă în acest șir este că dacă împărțim un element al Șirului Fibonacci la precedentul său obținem rezultatul 1,61803. Acest lucru este valabil de la 14-lea element în sus (233:144=1,61803, 377:233=1,61803, etc.), indiferent cât de mare a fi acel număr din șir. În figura de mai jos puteți observa mai bine cum se obține acest rezultat de 1,61083.

Acest număr a fost denumit φ (phi) fiind considerat încă din antichitate raportul de aur sau numărul de aur, datorită întâlnirii frecvente a acestui raport în lumea care ne înconjoară. Se află în raportul de aur oricare două numere care îndeplinesc condiția de mai jos:

Șirul lui Fibonacci poate fi reprezentat și geometric într-o multitudine de feluri. Mai jos puteți vedea o reprezentare geometrică simplă, ușor de înțeles chiar și pentru cei mai puțin familiari cu legile matematicii.

Am desenat un dreptunghi cu lungimea de 55 cm și lăținea de 34 cm. În interiorul acestuia desenăm un pătrat care să aibe latura exact cât lățimea (de 34 de cm). În acest moment s-au format două figuri mai mici: un pătrat cu latura de 34 de cm și un dreptunghi cu lungimea de 34 de cm și lățimea de 21 cm (55-34). Repetăm procedeul și desenăm iarăși un pătrat în dreptunghiul mic abia format. De data această pătratul va avea ca latură 21 cm. În acest moment pe lângă acest nou pătrat a apărut și un alt dreptunghi și mai mic cu lungimea de 21 cm și lățimea de 13 cm (34-21). Repetăm procedeul și vom obține alt pătrat cu latura de 13 cm și un dreptunghi și mai mic cu lungimea de 13 cm și lățimea de 8 cm. Și tot așa până când ajungem să desenăm ultimul pătrat care va avea latura exact de 1 cm și care va forma în celaltă parte tot un pătrat de 1 cm.

După cum observați dimensiunile geometrice ale acestui dreptunghi sunt exact elementele Șirului lui Fibonacci. Dacă am desena un arc de cerc din pătratul cel mai mic și l-am continua prin celălalt mai mare, și apoi prin următorul și tot așa, am obține o spirală.

Dacă am încadra acest dreptunghi cu latura de 55 cm într-unul și mai mare cu latura de 89 cm, iar pe acesta de 89 cm într-unul de 144 cm, și tot așa, atunci spirala obținută ar fi din ce în ce mai mare, dar ar urmări exact aceeași formulă.

Ca să înțelegeți de ce această spirală este foarte interesantă, vă invit să vizionați o animație 3D realizată de Cristobal Vila, care ilustrează vizual cum Șirul lui Fibonacci și reprezentarea lui geometrică își găsesc în mod tainic aplicabilitatea în natură.

Veți vedea la început cum se formează elementele șirului, așa cum v-am explicat și eu mai sus. Apoi reprezintă geometric acest șir de numere exact ca în figura de mai sus, doar că încorporează fiecare dreptunghi în unul și mai mare, dând o continuitate spiralei care se formează. Mai multe astfel de spirale apropiate formează structura unei cochilii de melc.

Calculând înălțimea și lungimea melcului, care sunt într-un raport perfect de 1,61803, se ajunge ușor la perimetrul unui cerc format din două arce de cer având măsura înățimea și lungimii melcului. Sectorul de cerc format de arcul de cerc mai mic are măsura unghiului de 137 de grade.

Din acest moment Cristobal Vila demonstrează cum semințele florii soarelui sunt așezate fascinant pe baza acestui unghi de 137 de grade.

Pornind de la așezarea semințelor florii soarelui el arată cum există o multitudine de cercuri care se interesectează. În acest cercuri se înscriu triunghiuri echilaterale care au vârfurile pe cerc. Șase triunghiuri laterale alăturate formează un hexagon. Apoi trasează o perpendiculară pe latura comună a triunghiurilor. Punctele în care se intersectează acest șase perpendiculare formează un nou hexagon.

Acest hexagon alăturat altuia de lângă el, format prin aceeași metodă, și apoi alăturat celui de-al treilea, apoi celui de-al patrulea, și tot așa, formează structura aripilor unui fluture (un complex hexagonal aparte).

Conexiunile geometrice ar putea continua la nesfârșit trecând prin toată creația, de la cele mai mici detalii până la cele mai mari.

Ce este fascinant la toată această demonstrație este următorul lucru: „Cum de se leagă atât de bine ceea ce noi oamenii am dedus prin mintea noastră, așezând numerele într-un fel, și descoperind proporția phi, cu cochilia unui melc, apoi cu dispunerea geometrică a semințelor pe floarea soarelui, apoi cu dispunerea solzilor pe aripile unui fluture, și cu alte elemente ale creației?

Aplicabilitatea Șirului lui Fibonacci și a proporției phi în Univers este fascinantă. Acest raport (phi) poate fi găsit şi la alte plante ce prezintă forme în spirală, precum conurile de brad sau ananasul. Multe alte plante (precum trandafirii) au ca număr de petale un număr din seria lui Fibonacci (sau foarte apropiat de acesta). Locul ramificării multor specii de plante se produce la distanţe procentuale cu numerele şirului lui Fibonacci, deci conform rapoartelor de valoare constantă phi.

Valurile mării iau forma unei spirale când se apropie de țărm și pot fi astfel reprezentate geometric pe baza numerelor 0, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 și 55.

La fel și spiralele formate în galaxiile din Univers pot fi reprezentate grafic pe baza Șirului lui Fibonacci.

Într-o lume în care învățământul academic susține în mod oficial evoluționismul ca teorie a apariției Universului, lăsând de înțeles că nu există Dumnezeu și că totul s-a creat de la sine în mod întâmolător, Șirul lui Fibonacci este un argument (din miliardele de argumente pe care ni le pune la dispoziție Universul) că nimic nu este creat la întâmplare, și toate se leagă, toate au la bază inteligența unui Creator, care nu ne obligă să-i acceptăm prezența dar care ne lasă singuri să tragem concluziile din ceea ce vedem în Univers.

Cum de o idee din mintea mea (o teorie) poate să-și găsească aplicabilitatea așa de puternic în natură?

Cum de omul descoperă cu mintea, conceptual, fără să experimenteze, o lege (Șirul lui Fibonacci) care deja se găsește în natură aplicată? Cum de legile Universului se leagă așa de bine cu ceea ce este în capul omului?

Sfinții Părinți ne spun că Dumnezeu a creat Universul și la urmă pe om, așezându-l în mijloc ca pe un împărat, ca pe cununa creației. Omul, spre deosebire de tot ce este creat, are chipul Creatorului în el însuși, și din acest motiv are rațiune, este conștient de sine însuși, gândește, caută, crează, este veșnic, este și trup și suflet.

Același Duh Sfânt care stă la baza creării Universului, același este și în om. Același Dumnezeu care a creat lumea, l-a creat și pe om și l-a inspirat să înțeleagă ce este în toată natura.

Șirul lui Fibonacci este una din miliardele și mliardele de taine ale creației. Șirul lui Fibonacci este una dintre cheile prin care noi oamenii deschidem seiful ascuns al legilor care stau la baza întregului Univers. Phi este numărul care ne ajută să intrăm în codul sursă al Creației și să înțelegem care este limbajul de programare prin care a fost „scrisă” (compilată) toată creația.

Universul este în mare parte Open-Source, adică codul sursă e liber, poate fi citit și modificat. Dumnezeu, marele Programator al acestui „soft” n-are nimic de ascuns, ba dimpotrivă, ne invită pe toți să descoperim câte minunății a așezat în fiecare celulă și în fiecare strop de ploaie.

După ce am vizualizat cu atenție animația 3D de mai sus, nu pot spune decât:

Ce Dumnezeu minunat avem! Ce Creator inteligent!

Câte taine are lumea în care trăim!

Cât de smerit este Dumnezeu care nu se laudă cu nimic din ce a făcut, ci așteaptă răbdător să le descoperim singuri! Și chiar de nu le vom descoperi, El niciodată nu se va lăuda înaintea noastră cu Măreția Sa, și nici nu ne va impune să-l acceptăm.

Ar fi multe de spus, multe argumente teologice de adus. Totuși pe final eu mai zic doar atât:

Limbajul de programare în care a fost „scris” Universul este iubirea lui Dumnezeu.

(Claudiu)

Sursa: Teologie și Matematică

Read more

18 Septembrie 2012

De ce oare, uneori, mă plictiseesc la Sfânta Liturghie deși particip la ea de ani de zile?

Vă mărturisesc sincer că deobicei nu particip la slujba Vecerniei, care se săvârșește cu o seară înainte, și nici la slujba Utreniei care precedă Sfânta Liturghie, ci vin împreună cu familia la începutul Liturghiei și stăm până la sfârșit.

La sfârșitul de săptămâna care a trecut i-am însoțit pe prietenii noștri sâmbătă seara la Taina Spovedaniei, care era programată exact după Vecernie. Așa că am asistat și noi la slujba Vecerniei, parțial. Duminică dimineață mi-am făcut acasă canonul pe care mi l-a dat părintele și apoi am plecat toți spre biserică. Am ajuns aproape la începutul Utreniei și am stat apoi până la Sfânta Liturghie.

Pentru mine, această participare la Sfânta Liturghie a fost mai deosebită, am reușit să fiu mai atent, mai prezent la tot ce se întâmplă. Nu mi-a zburat gândul aiurea, n-am fost obosit, nu m-am plictisit și nu-mi doream să se termine mai repede, ba dimpotrivă, mă bucuram de fiecare cântare și rugăciune.

Recunosc că nu a fost meritul meu, ci Dumnezeu m-a ajutat să mă bucur și să fiu așa de bine conectat la tot ce se întâmpla în timpul slujbei, însă totuși mă întreb: Oare n-a contribuit mult și faptul că am participat la Vecernie, la Utrenie, și canonul de rugăciune pe care l-am făcut înainte de a pleca spre biserică?

De obicei mă ispitește cel rău duminica dimineață să nu mă rog la Dumnezeu, că oricum plec spre biserică și ne rugăm toți acolo. Iar canonul mi-l fac de obicei seara înainte de culcare.

La Vecernie nu merg pentru că nu mi-am impus acest lucru și pentru că sâmbăta după-amiaza mereu avem ceva de făcut. Iar la Utrenie dimineața nu venim pentru că nu au răbdare fetițele noastre să stea 3-4 ore la slujbă.

Toate motivele adunate la un loc, la care se adaugă lenea mea și lipsa de seriozitate în cele duhovnicești, au avut ca efect de multe ori o stare de plictiseală în timpul Sfintei Liturghii.

Sunt multe ispite atunci când urmează să participi la Sfânta Liturghie, începând de dimineață cum te trezești, continuând cu drumul până la biserică, și terminând cu gândurile și starea pe care o ai în timpul slujbei. Patimile noastre și ispitele diavolului ne scot de obicei din starea aceea de liniște și nădejde specifică unei dimineți, și ne aruncă sufletul în tulburare, supărare, deznădejde, și gânduri necurate.

La un moment dat, la mijlocul Sfintei Liturghiei se cântă la strană Heruvicul, și se spune: „Noi care pe heruvimi cu taina închipuim și făcătoarei de viață Treimi, întreită cântare aducem.” iar apoi cântarea se sfârșește la final cu: „Toată grija cea lumească acum de la noi să o lepădăm.”, după care ies preoții cu Sfintele Daruri din altar în mijlocul bisericii, sub policandru.

La auzul acestor cuvinte încerc să nu mă mai gândesc la nimic din cele lumești și să mă concentrez la rugăciune. Totuși această sforțare a mea e în zadar de multe ori, și după puțin timp gândul iar îmi zboară aiurea. Este ca și cum m-aș chinui să fiu mai odihnit atunci când sunt obosit... degeaba!

Eu cred că pentru a avea putere să lepădăm grija cea lumească în timpul Sfintei Liturghii trebuie să ne pregătim încă de sâmbătă după-amiază pentru acest moment. Pentru că duminica e ziua închinată Domnului, Ziua Învierii, ziua cea mai importantă din săptămână, ar trebui ca noi creștinii să ne canalizăm toate energiile spre acestă perioadă.

Sfânta Liturghie se poate transforma pentru fiecare din noi într-o premiză pentru apropierea maximă față de aproapele și față de Dumnezeu. Liturghia, dacă vreți, este masa de prânz la care Tatăl își invită toții copiii Lui pentru a ne bucura în comuniune.

Noi, mereu după slujbă mergem la părinți și luăm masa, și este un moment deosebit, pentru că ne dăm toți seama că acesta-i scopul vieții: să ne adunăm unii cu alții în iubire. Este o masă aparte, față de alte zile ale săptămânii, are o încărcătură sufletească deosebită.

Sfânta Liturghie este masa bogată a Împărăției Cerurilor, masa Nunții Fiului lui Dumnezeu, la care ne invită Tatăl, și la care sunt primiți doar cei cu haină de nuntă, cei pregătiți.

Cred că există o nedumerire în mințile multor creștini: „De ce oare, uneori, mă plictiseesc la Sfânta Liturghie deși particip la ea de ani de zile?” Răspunsul este simplu: Pentru că nu ne pregătim pentru acest moment. Uneori participăm doar ca să mai bifăm o Liturghie, ca și cum Hristos Domnul ne-ar cere carnețelul la Judecată pentru a vedea dacă am fost la toate. Alteori venim așa din inerție, fără a ști ce duminică este, ce Evanghelie se va cite, ce sfânt se pomenește în ziua respectivă, în ce perioadă a anului bisericesc ne aflăm, etc.

Pregătirea pentru Sfânta Liturghie ne ajută să intrăm în acea stare duhovnicească necesară pătrunderii cu mintea în tainele adânci ale Dumnezeirii. Când venim nepregătiți, Sfânta Liturghie ne pare un spectacol, un teatru, o scenetă care are mereu aceleași personaje.

Pe cât pare de tainică transformarea pâinii și vinului în Trupul și Sângele Domnului pe Sfânta Masă, pe atât de tainic este și felul în care mintea noastră poate trece în timpul Sfintei Liturghii mai departe de cele materiale, contemplând pe cele duhovnicești. Dar acest lucru e tot un dar al Duhului Sfânt, însă oferit celor sârguincioși, care se arată nevoitori și dornici de cele dumnezeiești.

Aveam un profesor la Facultatea de Teologie care ne spunea odată la un curs: „Nu poți să cobori din mașină, după ce te-ai enervat prin trafic și ai condus o jumătate de oră, și apoi să intri direct în altar și să dai Binecuvântare pentru Sfânta Liturghie.

La fel și noi. Nu putem după o sâmbătă de distracții până la miezul nopții, și după ce ne trezim obosiți, să intrăm direct la Liturghie și să fim prezenți acolo trup și suflet.

Slujba Vecerniei ne introduce în bogația înțelesurilor duhovnicești din ziua următoare. Sâmbata seara, acasă, ar trebuie să fie un timp de rugăciune și de citire a Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților Părinți. Rugăciunea de duminică dimineață are ca scop mutarea gândului rapid spre Dumnezeu, pentru ca nu cumva mintea să se ocupe cu alte gânduri care ne-ar putea distrage toată ziua. Slujba Utreniei ne reamintește prin Evanghelia citită și prin cântări de Învierea Domnului și de toate binefacerile ei, la care se adaugă cântări dedicate sfinților zilei.

Toate acestea, ne vor așeza duhovnicește și vom intra în Sfânta Liturghie cu o altă stare. Abia atunci putem spune și noi: „În Biserica Măririi Tale stând, în cer ni se pare a fi, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești ușa cerească, deschide nouă și ușa milostivirii Tale'' (Troparul Utreniei).

Prezența noastră la Sfânta Liturghie este prezența reală în Împărăția Cerurilor, însă așa cum doar cei curați cu inima vor pătrunde pe poarta îngustă ce duce spre Împărăție, așa și la Liturghie, doar cei pregătiți vor pătrunde cu mintea Marea Taină care are loc în Sfântul Altar.

Pregătirea este foarte importantă și pentru Taina Botezului, pentru Taina Cununiei, pentru Taina Spovedaniei, și pentru toate slujbele Bisericii. Ne pregătim pentru a fi mai conștienți de noi înșine. Ne pregătim pentru a vedea cu sufletul mai bine ce se întâmplă în biserică. Ne pregătim pentru că fiecare Taină (slujbă) este o întâlnire cu Hristos – Izvorul de Har al tuturor Tainelor.

Dacă ați rămas vreodată cu impresia că o slujbă nu v-a plăcut, în mare parte se datorează stării sufletește neprielnice, și mai puțin factorilor externi.

Doamne ajută!

 

(Claudiu)

Read more

Ultimele comentarii

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Arhiva articolelor

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro