Principesa Ileana a României ne vorbeşte despre Sfinţii Îngeri

Principesa Ileana a României, fiica cea mica a Regelui Ferdinand şi Reginei Maria, care s-a călugărit şi a ajuns Maica Alexandra a scris o minunată carte despre îngeri, un adevărat tratat biblic despre puterile cereşti, umplând un gol în literatura teologică ortodoxă de specialitate. Iată câteva rânduri din această carte:

Îngerii şi arhanghelii, deşi spirite, nu sînt supranaturali. Dumnezeu singur e supranatural pentru că El singur este necreat. Ca şi noi, sfinţii îngeri sînt creaţi, sînt fiinţe naturale, ca o parte a lumii, ca şi noi. ,,Pentru că întru El au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pămînt, cele văzute şi cele nevăzute” (Col. 1, 16).

Un înger are personalitate, individualitate şi o voinţă a sa, aşa cum avem noi; dar, pe de altă parte, nu ne seamănă. Cînd se manifestă în faţa noastră, un înger ia înfăţişare omenească, dar, fizic, nu e niciodată asemenea unei fiinţe umane, ci numai imaginea mentală a ei. Dacă ştim atît de puţin despre ei, este pentru că de regulă nu-i vedem cu ochii noştri de fiinţă muritoare, iar percepţia noastră spirituală este fie neclară, fie nedezvoltată.

Căutînd să înţelegem mai bine natura angelică, trebuie să apelăm mai curînd la cunoaşterea lui Dumnezeu decît la cunoaşterea omului. Sfîntul Vasile spune că în ochii lui ,,substanţa lor este o răsuflare de aer sau un foc nemuritor şi de aceea sînt localizaţi ori devin vizibili în forma propriilor lor trupuri, acelora care sînt demni să-i vadă”.  Sfintul Vasile vrea să spună că ei iau o individualitate vizibilă exprimată în formă umană, dar intangibilă. Sfinţii îngeri, de la începutul creaţiei lor, sînt fiinţe complete, dar fără formă materială. Sînt de o superioritate absolut incomprehensibilă nouă, dar fac parte din viaţa noastră: prin bunătatea nemărginită a lui Dumnezeu, sînt destinaţi, în marile momente ale istoriei, să fie mesagerii Celui Preaînalt către cei de jos.

Ei sînt şi cei care ne conduc paşii, ne păzesc, ne apără, ne povăţuiesc, ne protejează şi ne alină de la naştere pînă la mormînt. Îngerii sînt în întregime spirite pure: nu sînt delimitate nici în timp şi nici în spaţiu, nici nu cunosc tinereţea sau bătrîneţea, ci numai viaţa veşnică în deplinătatea ei. Greu ne putem închipui, şi doar ca o umbră, măreţia, tăria şi puterea lor, sau să înţelegem fulgerul care este mişcarea lor.

„Şi făpturile vii alergau înainte şi înapoi, ca scăpărările de fulger” (Iez. 1,14). Mai mult, muritorii nu pot să înţeleagă libertatea sfinţilor îngeri şi întinderea intelectului lor, neîmpiedicat de creierul fizic. Limpezi cum e cristalul şi fără greşeală, necunoscînd nici durere nici lipsă, netulburaţi de îndoială sau teamă, nici bărbat nici femeie, ei sînt frumuseţe, iubire, viaţă şi acţiuni, sudate într-o negrăită perfecţiune individuală . „Cel ce faci pe îngerii Tăi duhuri şi pe slugile Tale pară de foc” (Ps. 103; 4).

Într-un anume sens, dacă poate fi exprimat astfel, ei sînt binele individualizat al propriilor atribute ale lui Dumnezeu.

Sfinţii îngeri stau în prezenţa lui Dumnezeu, privind faţa Domnului. „îngerii sînt mai mult decît purtătorii mesajelor divine şi călăuzitorii oamenilor: ei sînt chiar purtătorii Numelui şi ai Puterii lui Dumnezeu. Nimic trandafiriu şi nici o dulcegărie poetică nu poţi găsi la îngerii din Biblie: ei sînt licăririle luminii şi puterii Domnului Atotputernic”. Fiinţa lor este susţinută de bunătatea lui Dumnezeu şi ei participă la puterea, înţelepciunea şi dragostea lui. Sînt înălţaţi prin laudele şi mulţumirile lor continue. De la început înălţaţi spre Dumnezeu, cea mai mare bucurie a îngerilor a fost să aleagă liber pe Dumnezeu şi să-i ofere viaţa toată lor, într-o nesfirşită iubire şi cinstire.

Toate cetele cereşti au luat parte de la început la împlinirea voinţei lui Dumnezeu: Serafímii (Is 6, 2), Heruvuímii (Iez.10. 1), Scaunele (Col. 1, 16), Domniile (Col. 1,16), Stãpíniile (1 Pt. 3, 22), Puterile (Col. 1, 16; Ef 3, 10), Începãtoriile (Col. 1, 16), Arhanghelii (1 Tes 4, 160) şi Îngerii. Cele 9 coruri au fost şi sunt întotdeauna la dispoziţia lui Dumnezeu, gata oricând să-I îndeplinească cu precizie planurile: “Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui… Să laude numele Domnului, că El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au zidit” (Ps. 148, 2.5).