Skip to content

7 Comentarii

  1. Laura Stifter
    iunie 8, 2012 @ 3:32 pm

    Foarte frumos, felicitări!
    M-am gândit de multe ori la frumuseţea şi importanţa acestei virtuţi a consecvenţei, calitate ce ne aseamănă cu Mântuitorul nostru Hristos, Cel Care „până la sfârşit ne-a iubit” (In13, 1).
    Cred că, după virtuţile teologice, consecvenţa este cea mai de preţ calitate duhovnicească pe care o poate dobândi un creştin şi cred că această virtute este, asemenea credinţei, un dar divin, o harismă acordată oamenilor de către Tatăl ceresc.
    Hristos ne-a iubit în mod necondiţionat până la sacrificiul suprem şi, din acest motiv, consider că El ne este şi în privinţa consecvenţei, Modelul desăvârşit.
    Acest articol mi-a amintit de un caz despre care am aflat chiar aseară, urmărind ştirile. Astfel, un sirian angajat în armată, fiind pus în situaţia de a-i ucide pe protestatari, a dezertat, a fugit din Siria şi s-a refugiat… în România. A ales să vină în România, pentru că aici şi-a făcut studiile de doctorat (nu ştiu în ce domeniu) şi ştie destul de bine limba română.
    M-a impresionat profund curajul acelei persoane: şi-a riscat propria viaţă, pentru a nu-i ucide pe alţii.

    Dumnezeu să ne ajute ca, în orice împrejurare, să-I rămânem credincioşi, împlinind în viaţa noastră făgăduinţa pe care o repetăm la fiecare Sfântă Liturghie: „Pre noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm”!

    Doamne ajută!

    Reply

  2. Ovidiu
    iunie 8, 2012 @ 9:29 pm

    Frumoasa incheiere!
    Asa e…daca ne propunem sa urmam invataturile Domnului Iisus, chiar daca prin natura noastra pacatoasa, nu vom reusi intru totul, El se va milostivi de noi si ne va ajuta in aceasta incercare.
    Doamne ajuta-ne!

    Reply

  3. adina
    iunie 9, 2012 @ 5:51 pm

    Doamne ajuta!
    Deosebit articol!Radu

    La un moment dat spui ca bisericile sunt pline, eu iti spun cu dezamagire si cu durere in suflet ca la mine in oras bisericile sunt goale. Tineri deloc, dar bulevardul e plin, terasele suprapline…stau si ma intreb ce se intampla? de ce nu mai sunt tineri in biserica?ce sa mai vorbim de sfintenie sau posibilitatea de a gasi un prieten crestin? lucruri rare…modele pentru noi mai raman sfintii.

    Reply

  4. Radu
    iunie 9, 2012 @ 8:18 pm

    @Rodica

    În oraș la mine (Suceava), cel puțin duminica bisericile sunt pline, chiar neîncăpătoare pe alocuri. Dar e distanță mare între prezența fizică și trăirea slujbei. Dar, decât deloc, e bine și atât. 🙂

    E adevărat, am auzit și eu, că în alte zone situația nu e așa de bună. Cauzele ar fi mai multe. Chiar zilele trecute, stăteam de vorbă cu câțiva amici și a venit vorba despre mersul la biserică. Și încercau ei să-și amintească de cât timp nu au mai trecut pragul ei. După câteva momente de gândire, unul din ei zice: ”Ar trebui să mai trecem pe la biserică. Dar știi de ce nu mergem noi?!? Fiindcă nu ne doare nimic. Ar trebui să ne mai dea Dumnezeu o bătăiță și să vezi cum mergem.”

    Sincer, nu mă așteptam la răspunsul ăsta, să conștientizeze treaba asta. Dar degeaba a conștientizat-o, dacă nu trece la fapte. În gândul lor, nu găsesc motive să meargă la biserică: bolnavi nu sunt, de bani nu duc lipsă, necazuri mari nu au, etc. Deci nu ar avea de ce să vină la biserică. Asta pe o parte. De cealaltă parte, suntem prea comozi, mult prea comozi. Și înfundați în planul material și lumesc. E foarte greu să aduci un tânăr de pe bulevard sau de la terase la biserică. E nevoie de preoți foarte, foarte buni. Și aici e o altă problemă și o altă poveste. Dar, mă opresc aici. Am vorbit prea mult la persoana a III-a și prea puțin la persoana I.

    Doamne ajută!

    Reply

  5. Laura Stifter
    iunie 10, 2012 @ 9:49 am

    Cred că am mai postat link-ul de vreo 1000 de ori, dar…
    http://nicolaesteinhardt.wordpress.com/2010/05/29/lepadarea-de-hristos/

    Reply

  6. Radu
    iunie 10, 2012 @ 2:17 pm

    Mă bucur, Laura, că l-ai postat și a 1001-a oară. E prima dată când îl citesc. 🙂
    Acesta e genul de discurs care poate schimba ceva în interiorul omului. Foarte bun!

    Reply

  7. Laura Stifter
    iunie 11, 2012 @ 4:54 pm

    Radu, mă bucur mult că ţi-a fost de folos acea predică. 🙂
    Aştept cu bucurie să mai citesc şi alte articole scrise de tine. 🙂

    Doamne ajută!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *