“Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altul, precum v-am iubit Eu.”
Ascultă Radio Ortodoxia Tinerilor
Seara de rugăciune
Miercuri seara, ora 22:30 »
Fericiticeiprigoniti.net
Cinstește-ți eroii și martirii neamului

Tabără

Campanii de educație creștin-ortodoxă

Euharistia continuaDin comorile Sfintei ScripturiCasatoreste-te de tanar Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu        Theologica  Exista distractie si fara alcool

Turul Balcanilor (13-19 martie 2017). Impresii și fotografii.

Doamne ajută! Dragilor în acest articol vreau să împărtășesc cu voi câteva impresii din turul nostru prin țările balcanice. A fost o excursie de o săptămână neașteptat de frumoasă, cu un grup de oameni care s-au împrietenit ușor și care au fost în același gând.

Eu vizitasem până acum doar Bulgaria și Serbia iar celelalte țări au fost o premieră pentru mine. Am fost plăcut surprins de Skopjie, capitale Macedoniei, de Muntenegru cu reliefurile ei extraordinare și stațiunile de pe coasta adriatică, de Dubrovnikul Croației, de relieful Bosniei, dar și de capitala Albaniei, Tirana.

Ziua 1. Luni, 13 martie 2017

Ne-am întâlnit pe dealul Patriarhiei în București și am plecat spre Bulgaria. Stabilisem să nu mai intrăm în Sofia pentru că am fi întârziat și am fi ajuns noaptea în Skopjie. La ora 5 dimineața, afară era întuneric și ploua și vremea era rece. Până am ajuns la Giurgiu și am trecut vama, afara s-a luminat și prima noastră locație era chiar după graniță, la Basarabovo, mănăstirea Sfântului Dimitrie cel Nou. În jurul orei 07.30 am ajuns la poartă, și spre surprinderea noastră era deschis. Afară ploaia se oprise și Dumnezeu ne-a îngăduit să vizităm mănăstirea și peșterile săpate în stânci. Un loc liniștit, dar fără a fi o vatră de viețuire monahală în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult un loc sfânt deschis publicului ca un muzeu.

De aici am plecat spre Skopjie și după ore bune de mers, cu opriri multe și dese, am ajuns la granița cu Macedonia. Aici ningea și munții erau plini de zăpadă, iar eu îi încurajam pe prietenii din mașina mea că în Slopjie e soare și vremea va fi bună, așa cum auzisem prognoza.

Cam în jurul orei 17.00 am ajuns în capitala Macedoniei. Ne-am cazat și apoi am hotărât să plecăm la plimbare. Hotelul nostru era situat în centrul vechi al orașului, o zonă cu multe magazine și cu bazar, dar care nu are prea mult lucruri frumoase. Fără să știu de zona nouă a capitalei eram dezamăgit. Am hotărât să vizităm cetatea Kale care era foarte aproape de noi. Odată ajunși pe zidurile cetății am văzut de sus toată zona nouă și frumusețile ei. Se lăsase seara și s-au aprins luminile.

Skopjie e orașul statuilor impunătoare, al luminilor și al clădirilor noi construite cu arhitectură veche. În mijlocul capitalei stă impunătoarea statuie lui Alexandru cel Mare (Macedon), simbolul neamului lor și dătătorul de curaj pentru toți tinerii de astăzi.

După ce am admirat cu uimire statuile imense din bronz și clădirile luminate ca-n Washington, ne-am oprit lângă hotel, în cartierul vechi la un mic restaurant pentru a mânca ceva. Aici ne-am bucurat unii de alții și am comandat familiei ce deținea restaurantul un meniu de post. Așa s-a terminat prima noastră seară din tur.

Ziua 2. Marți, 14 martie 2017

Ne-am trezit, am luat micul dejun și am plecat să vizităm catedrala ortodoxă Sfântul Clement. Înainte de a părăsi Skopjie am urcat cu mașinile la o altitudine de 730 de metri în vecinătatea capitalei pentru a vizita Mănăstirea Gorno Nerezi, a cărei bisericuță este ctitorită în secolul XII. Ajunși acolo porțile erau încuiate, mănăstirea fiind în reamenajare, dar cu ajutorul Domnului la câteva minute dupa venirea noastră apare o mașină cu un ghid tânăr care ne deschide și ne explica tot ce am vrut să aflăm despre acest locaș minunat. De aici de sus se văd foarte frumos împrejurările capitalei.

Cu greu ne-am dat plecați. Până la urmă am părăsit Skopjie cu direcția Canionul Matka. Ajungem acolo rapid, lăsăm mașinile la intrare în canion și ne plimbăm pe jos pe malul râului Matka, frumos amenajat. Hotărâm să facem o plimbare cu barca și în câteva minute ne îmbarcăm cu vestele de salvare pentru o călătorie de o oră dus-întors. Ne-am bucurat de liniștea naturii și de frumusețea creației lui Dumnezeu... Am vizitat o peșteră frumoasă și apoi ne-am întors.

Era deja după-amiază. Am urcat în mașini și am plecat spre Ohrid, una din destinațiile mult așteptate de noi. Ohrid este un oraș de 42000 de locuitori aflat pe malul lacului cu același nume. Un loc superb, pitoresc, cu case vechi, cu străduțe înguste și cu multe biserici. Aici cândva a fost sediul Patriarhiei Bulgare și unul dintre cele două centre importante ale Imperiului Bulgar. Este printre puținele locuri din lume care este în același timp un centru de spiritualitate și cultură dar care are și un cadru natural superb.

În jurul ora 18.00 ne-am cazat la hotel, chiar lângă lac și apoi am plecat la plimbare. E probabil unul dintre cele mai frumoase locuri din lume, lacul și dezvoltarea orașului în jurul lui îi dau tot farmecul. În Ohrid se găsesc biserici și mănăstiri vechi din timpul Imperiului Bizantin, cu o arhitectură și o pictură aparte.

După o plimbare de seară de o oră și ceva prin liniștea orașului, am rămas la un mic restaurant pentru a mânca ceva. Când am plecat de acolo era deja noapte aproape de ora 22.00 și am hotărât să mergem să vedem mica bisericuță a Sfântului Ioan Teologul, cea care se află pe coperta cărții "Rugăciuni pe malul lacului" scrisă de Sfântul Nicolae Velimirovici, care a locuit o perioadă a vieții lui aici.

Prin rânduiala lui Dumnezeu am ajuns aici și am făcut cu toții rugăciunea de seară, chiar pe malul lacului, lângă bisericuță... în toiul nopții.

Ziua 3. Miercuri 15 martie 2017

Din păcate a doua zi de dimineață am plecat deși ne-am fi dorit să mai rămânem. Dacă am fi știut că este așa de frumos am mai fi rămas o noapte. Data viitoare vom ști. Am plecat spre Albania, cu primă destinație: Tirana, capitala țării. Aici am vizitat catedrala ortodoxă din cetrul orașului, am mâncat ceva de prânz și apoi am plecat spre Muntenegru.

Muntenegru este așa cum îi spune și numele un munte toată țara, cu peisaje superbe. Cea mai frumoasă zonă este litoralul de la Marea Adriatică. 

Înainte de a ajunge la mare am vizitat Mănăstirea Cetinje, ctitorită la 1701, cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Sfântului Petru, un simbol al spiritualității pentru muntenegreni. Aici se află și mâna cea dreaptă a Sfântului Ioan Botezătorul, care s-a atins de preacurat creștetul Stăpânului la botezul în Iordan. Prin rânduiala lui Dumnezeu am ajuns la ora vecerniei și am rămas la slujba împreună cu elevii seminarului mănăstirii. La sfârșitul slujbei s-a deschis și racla cu moaște pentru a ne închina.

Se înoptase și noi mai aveam o oră și ceva până  în stațiunea Tivat, numită și noul Monte Carlo al Europei datorită marinei de iahturi, o stațiune turistică foarte frumoasă care s-a dezvoltat în ultima vreme. Muntenegru e o țară frumoasă care merită vizitată.

Seara după ce ne-am cazat, am vizitat portul și apoi am rămas la masă undeva prin oraș.


Ziua 4. Joi, 16 martie 2017

O zi grea pentru noi, pentru că urma să facem 400 de kilometri prin munți, pentru a ajunge în Serbia.

Dis de dimineață ne-am trezit, am vizitat încă odată portul Tivatului pe soare pentru a ne bucura de peisaje, iar apoi am plecat spre Croația, cu destinația Dubrovnik.

Dubrovnik este o cetate pe malul Mării Adriatice, un loc plin de istorie, dar și unul dintre cele mai dezvoltate centre turistice ale Croației. Dubrovnikul este o încântare să-l vizitezi. Am prins o vreme superbă, cu soare și căldură. Ne-am plimbat cu barca în jurul lui, apoi am zăbovit pe străduțele cetății și am plecat către Serbia.

Aveam înainte un drum lung de 8 ore, plin de serpentine montane. Era ora 12.00 și noi în câteva minute am ajuns la vama cu Bosnia. O țară mică dar frumoasă, cu peisaje montane atrăgătoare, cu sate mici și pitorești.

În drumul nostru ne-am oprit pe marginea unui lac pentru a ne relaxa pe un ponton, apoi la o mănăstire și în rest am mers cât am putut pentru a ajunge lângă Valjevo, la Gostoljublije, un mic sătuc în Serbia.

Se făcuseră noapte și noi eram pe aproape dar am gps-ul ne-a dus pe un drum de țară îngust și pe alocuri neasfaltat, încât ne temeam că la un moment dat se va înfunda și vom merge degeaba. După o oră de mers, ne-a ajutat Dumnezeu și am ajuns.

Aici am întâlnit o familie tare prietenoasă care ne-au cazat în satul lor turistic. Ne-au pregătit o cină caldă și apoi când am intrat în căsuțele de lemn spre surprinderea noastră, am găsit camerele calde și frumos amenajate în stil tradițional.


Ziua 5. Vineri, 17 martie 2017

Abia când ne-am trezit am realizat unde suntem, în ce loc frumos. Eu când m-am trezit păsările cântau minunat din toate părțile, cocoșul și el dădea deșteptarea, gâinile ieșiseră din coteț, păstorul dădea drumul caprelor și aerul era rece și curat. Eram într-un sat autentic sârbesc, într-o zonă de deal... Și era așa liniște, sufletul lăsându-se în mâinile naturii și al ciclului ei firesc.

Am luat micul dejun și apoi am plecat la plimbare prin împrejurimi. Era ziua noastră "liberă" fără trasee lungi, fără stat în mașină prea mult. Am ajuns într-o livadă și acolo ne-am așezat să stăm la vorbă. Afară era cald și frumos. Ne-am delectat din gândurile Sfântului Nicolae Velimirovici din "Rugăciuni pe malul lacului" și din tâlcuirea Sfântului Ioan Maximovici la apocalipsă. Am discutat frumos și ne-am bucurat unii de alții.

După ceva vreme ne-am întors să luăm mașinile și să plecăm spre Valjevo, și aici să vizităm în apropiere Mănăstirea Celjie și Mănăsirea Lelic.

Am făcut un drum de o oră prin munți și am ajuns la Celjie, mănăstirea Sfântului Iustin Popovici. Una dintre cele mai frumoase mănăstiri pe care le-am văzut vreodată. Aflată într-o găleată, flancată de dealuri împădurite din toată părțile Celjie este un loc perfect pentru a te retrage din lume. Am vizitat biserica noua, pe cea veche, ne-am închinat la moaștele sfântului și apoi am fost invitați în trapeză de o femeia de la pangar.

Am primit un ceai, cafea și ceva dulce. Doamna ne-a spus că a doua zi la Mănăstirea Lelic urma să fie Sfântă Liturghie arhierească în cinstea Sfântului Nicolae, a cărui dată de pomenire este 18 martie.

De aici am plecat la Lelic, mănăstirea din satul natal al Sfântului Nicolae Velimirovici. E prima dată când ajung și un părinte ne-a deschis racla moaștelor și ne-am putut închina cu emoție marelui Nicolae al sârbilor. I-am vizitat casa natală și apoi am citit iarăși din gândurile lui înalte scrise în cartea "Rugăciuni pe malul lacului".

Era pe înserate, așa că noi am plecat spre satucul nostru drag, unde ne aștepta familia gazdă cu o cină făcută cu dragoste.

Deși eram obosiți, am mai avut răbdare să vedem la proiector filmul cu viața Sfântului Nicolae Velimirovici. Tânărul patron al așezământului turistic a fost surprins să ne vadă că suntem interesați de viața acestui sfânt al lor, și a rămas împreună cu noi să-l vadă.


Ziua 6. Sâmbătă, 18 martie 2017 - Sfântul Nicolae Velimirovici

Ne-am trezit și am plecat spre Mănăstirea Lelic unde în jurul orei 08.30 a început sfânta liturghie arhierească în cistea Sfântului Nicolae. Am simțit harul sfântului, deși nu înțelegeam mare lucru din rugăciunile slujbei. Racla cu moaștele sfântului a fost tot timpul deschisă în timpul liturghiei.  La final ne-am închinat lui și am fost invitați la masă în trapeză.

Pe la ora prânzului am plecat spre Belgrad și în jurul ore 14 am ajuns deja la hotel și ne-am cazat. De aici urma o după-amiază dedicată unei vizite în capitala Serbiei. Nu am putut face prea multe pentru că începuse să plouă și să fie frig. Am ajuns pe jos pănă în zona pietonală, până în centrul orașului, și am rămas la o terasă pentru a mânca ceva. Apoi am vizitat cetatea Kalemagdan și ușor-ușor ne-am retrast spre somn. Aveam în plan o plimbare cu bărca pe râul Sava, dar vremea nu ne-a ajutat în acest sens.

Ziua 7. Duminică, 19 martie 2017

Dimineață am participat la Sfânta Liturghie la catedrala ortodoxă veche din Belgrad, unde am fost încântați de corală. Apoi am vizitat Catedrala Sfântul Sava, care încă este în construcție. De data aceasta am putut vizita și subsolul, abia pictat... o lucrare excepțională cu adevărat.

De aici am plecat spre România. Ultima noastră pauză mai serioasă a fost în Craiova unde am mâncat ceva și am avut vreme să depănăm impresii și amintiri despre acest tur.

Cam acesta a fost turul balcanilor. Vi-l recomand cu drag! Merită fiecare kilometru. Țările balcanice, sunt mai frumoase decât vă așteptați. Poate ar fi fost bine să zăbovim mai mult în Ohrid (Macedonia), Budva și Tivat (Muntenegru) și Dubrovnik. Drumurile sunt bune și se circulă fără probleme. În Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia și Croația se poate plăti în euro peste tot, iar prețurile sunt mici, foarte accesibile.

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

(Claudiu Balan)

Pentru a lăsa un comentariu trebuie să te înregistrezi.
Fă-ţi un Cont nou dacă e prima oară când vrei să laşi un comentariu.
Dacă ai deja un cont click aici pentru a intra pe pagina de log in.

Ultimele comentarii

Înregistrare (login)

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Arhiva articolelor

Linkuri

 Portalul Doxologia 

Sanatate si Viata - Pentru un Stil de Viata Sanatos si o Viata Fericita - SanatateSiViata.ro

Ediția a 3-a a cărții "Mii de tineri își păstrează astăzi fecioria până la căsătorie."