10 motive pentru care nu-mi vaccinez copilul
Am fost întrebat de curând care este motivul pentru care nu îmi vaccinez copiii.
Mi s-a pus întrebarea asta de multe ori. E o întrebare de înțeles, venind de la cei care sunt șocați să afle că există oameni care sunt împotriva sistemului medical actual și a infamului program de vaccinare. Pentru unii, s-ar putea să par ca un fel de renegat al zilelor noastre, un fel de haiduc rătăcind prin marea junglă a lumii farmaceutice. Presupun că sunt diferit, deși în general nu simt asta. Ceea ce mă diferențiază pe mine (și pe milioane de alți oameni) este modul în care am ajuns la această decizie.
Nu există un singur motiv pentru oprirea vaccinării copiilor mei; sunt multe motive.
Am cercetat acest subiect de mult timp (motivat de o reacție adversă pe care a avut-o fetița mea la vaccinarea de 12 luni) și am ajuns la concluzia că realitatea este mult mai profundă decât realizează majoritatea oamenilor. Am multe motive pentru a nu avea încredere în știința comună a vaccinurilor, dar există zece motive pe care mă văd nevoit să le invoc de fiecare dată când vine vorba despre acest subiect.
10. Producătorii de vaccinuri sunt scutiți de orice răspundere.
Acest lucru înseamnă că ei nu pot fi trași la răspundere în cazul în care vaccinurile dăunează pacientului sau în cazul în care o persoană complet vaccinată contractează o boală de care ar fi trebuit să fie protejată. Dacă scaunul auto al copilului tău se rupe, dai în judecată producătorul și primești o compensație pe măsură. Nu același lucru se întâmplă cu vaccinurile.
Vedeți, prin 1986, producătorii de vaccinuri amenințau cu încetarea fabricării lor din cauza proceselor pe care le tot pierdeau. Copii și adulți se îmbolnăveau sau mureau, iar industria farma plătea. Așa că au făcut o înțelegere cu guvernul, prin care urmau să fie scutiți de răspunderea pentru produsele lor. Guvernul a înființat un “Tribunal al Vaccinurilor”, care nu era chiar un tribunal, și la care oricum era extrem de dificil să ajungi și la fel de dificil să “câștigi”. Dar chiar și în aceste condiții restrictive, mai mult de 3 miliarde de dolari s-au plătit familiilor cu copii afectați/decedați. Următorul grafic arată cu exactitate cât s-a plătit din 1989 încoace.
https://www.youtube.com/watch?v=h4CwROrKG8A
9. Stimulentele financiare și conflictele de interese
Cazurile producătorilor de vaccinuri, care fac profituri de miliarde de dolari anual, al CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor – agenție guvernamentală americană) și al OMS (Organizația Mondială a Sănătății) – care fac la rândul lor niște profituri uriașe pentru cercetarea și sprijinirea lor, chiar mă revoltă. Cred că cei mulți dintre oameni, fără prea mult efort sau căutări, pot vedea că există un conflict de interese imens în sistemul medical de azi. Guvernul (prin intermediul CDC) – prin cercetări discutabile, prin subiectivism, prin statistici îndulcite și minciuni – ține spatele companiilor farma, care, la rândul lor, îl răsplătesc.
Medicii își primesc ordinele de la Guvern – Guvern care, evident, recomandă o grilă de vaccinare ridicolă, în ciuda lipsei de epidemii ce ar putea justifica-o, și în ciuda unei grave penurii de studii legitime cu privire la siguranța și eficacitatea lor. Educația despre vaccinuri oferită medicilor este una sponsorizată de companiile farma; cu alte cuvinte, o educație extrem de părtinitoare, în care accentul pe riscuri și pericole se pune foarte puțin sau deloc.
Medicii sunt, de asemenea, puternic tentați și motivați financiar să administreze vaccinurile conform grilei. Mulți dintre ei ajung atât de disonanți cognitiv până la momentul în care pot lua decizii încât este aproape imposibil să-i convingi că întregul proces la care participă este atât de periculos. Al patrulea aspect al acestei paradigme a vaccinurilor în care ne găsim este media. Media sunt plătite cu bani grei pentru a face reclamă vaccinurilor în acord cu protocoalele farma și specificațiile departamentului de sănătate/CDC. Tot ce ați văzut în media cu privire la vaccinuri a fost plătit de o entitate cu o agendă clară. Vă rog să faceți o cercetare în amănunt înainte de a-mi pune repede eticheta de “bolnav de teoria conspirației” sau altă denumire la fel de stupidă.
8. Vaccinurile nu sunt atât de eficiente precum ar trebui să credem.
Unele vaccinuri – precum cele împotriva tusei convulsive, gripei, oreionului sau meningitei – sunt ușor de identificat ca fiind ineficiente; nu e nevoie decât să aruncăm o privire la procentul foarte mare de oameni vaccinați care în continuare contractează aceste boli. Chiar și CDC-ul admite, ezitant, că unele dintre ele nu sunt atât de eficace precum se spune în reclame. Altele sunt mai greu de urmărit, deoarece focarele au devenit rare în Statele Unite. În cazul poliomielitei, pojarului, difteriei și tetanosului, putem observa limpede cum rata de îmbolnăvire era deja în scădere înainte de introducerea vaccinurilor, așa că este aproape imposibil de dovedit că vaccinurile sunt cele care ne-au scăpat de izbucnirea acestor epidemii.
Deși cred că vaccinurile pot, într-o anumită măsură, să genereze un răspuns imunitar la o anumită boală (în cazul unora dintre oameni), “imunizând” pe cei vaccinați, nu este corect să spunem că vaccinurile ne salvează de boli. Vaccinurile nu fac decât să țintească o parte din sistemul imunitar (stimularea anticorpilor), ocolind alte două aspecte foarte importante ale acestuia.
În literatura de specialitate, sunt semnalate numeroase apariții de focare în comunități complet vaccinate, iar oamenii care au fost vaccinați complet încă se îmbolnăvesc atunci când sunt expuși. Mai știm, de asemenea, că nu toată lumea are o reacție imună la vaccinuri. Se estimează că circa 50% din populație nu este imună la bolile “care pot fi prevenite prin vaccinuri”. Puteți accesa cu ușurință studiile despre care vorbesc pe PubMed. Dr. Tetyana Obukhanych, doctor în imunologie, are de oferit informații extraordinare despre acest subiect, dacă sunteți interesați.
7. Nu cred că vaccinurile au eliminat bolile.
Sau cel puțin nu în maniera în care ni se tot spune asta. Dacă studiem graficele istorice cu ratele morbidității și mortalității cauzate de aceste boli, e destul de limpede că cele mai multe dintre bolile împotriva cărora ne vaccinăm noi astăzi erau deja într-un declin puternic dinainte ca vaccinurile să fie introduse pe scară largă. Deși asta este probabil împotriva a tot ceea ce ați fost învățati, v-aș ruga să cercetați mai atent înainte de a lua acest lucru în derâdere. Așa cum s-a dovedit, igiena/salubritatea au jucat cel mai important rol în reducerea răspândirii acestor boli. Din nou, cred că vaccinurile au jucat într-o oarecare măsură un rol în reducerea focarelor, dar nu le acord încrederea mea completă, așa cum mulți oameni o fac, fără ca măcar să studieze faptele.
6. Am scăpat de epidemii și de imunitatea naturală, dar am dat peste epidemiile neurologice și autoimune și peste imunitatea artificială și temporară.
Copiii nu mor din cauza bolilor epidemice; acum mor de moarte subită, cancer, convulsii severe și alte cauze necunoscute – și toate acestea într-un număr mai mare decât înainte. Mulți afirmă că această corelație nu înseamnă și cauzalitate. Acesta este un fel de argument ipocrit, de vreme ce aceiași oameni acordă vaccinurilor credit pentru eliminarea bolilor, fără a avea dovezi suficiente că vaccinurile ar fi jucat un rol capital. Chiar dacă sunt conștient că vaccinurile nu sunt singura cauză a autismului, astmului, maladiilor auto-imune și complicațiilor intestinale, nu sunt prost – și nu sunt proști nici sutele de mii de oameni care au văzut cum copiii lor au venit normali și sănătoși la consultație și au ieșit de acolo cu totul diferiți. Vaccinurile provoacă o imensitate de probleme de sănătate – e un fapt pe care nu îl poți contesta dacă chiar ai cercetat subiectul.
https://www.youtube.com/watch?v=o3P6wVUH0pc
5. Imunitatea de grup nu există.
Sau, hai să o spun altfel: există atunci când un anumit procent al populației este imun în mod natural. Ceea ce înseamnă că un anumit procent a contractat boala în mod natural, a învins-o, iar acum este imun pe viață. Termenul de “imunitate de grup” a fost brevetat în 1933, mult înainte ca marea majoritate a vaccinurilor de azi să fie inventate. A fost observat științific că, dacă dintr-o comunitate, 68% sunt imuni natural la pojar, izbucnirea lui încetează, iar restul populației rămâne protejat. În acea perioadă, imunitatea la boli încă funcționa ca la începutul lumii.
Imunitatea de grup, așa cum o știm noi (adică un procent foarte mare din populație să fie vaccinat, pentru a-i proteja și pentru cei nevaccinați) nu există – pentru că știm deja că majoritatea populației nu prezintă reacția imunitară așteptată la vaccinuri. Și chiar dacă ar face-o, imunitatea este doar temporară și scade în funcție de fiecare persoană în parte.
Acum este recunoscut – și admis și de CDC – faptul că, în cel mai bun caz, un om poate dobândi imunitate din vaccin pentru o perioadă de maxim 10 ani. La începutul campaniilor de vaccinare în masă, toată lumea se bătea cu pumnii în piept că o singură injecție îți garantează imunitatea pe viață. Acest lucru a fost deja dovedit ca fals – de aceea a apărut acum, brusc, o grabă în a convinge adulții să-și facă rapelurile. Desigur, la ce bune aceste rapeluri de vreme ce jumătate dintre adulți oricum nu au avut reacții nici la prima vaccinare? Însă întrebarea care se pune e următoarea: de ce nu asistăm în continuare la epidemii în ciuda populației care este, în mare parte, “neprotejată”?
4. Ingredientele din vaccinuri mă sperie de mor.
Nu numai pentru că sună înfricoșător (mercur, aluminiu, formaldehidă, glutamat monosodic, agent de antiîngheț, ADN străin, virusurile/bacteriile însele), dar, pe măsură ce cauți informații despre ele, afli că multe dintre ingredientele comune, necesare vaccinurilor, sunt – în alte utilizări decât vaccinurile – considerate toxice, cancerigene, mutagene sau periculoase. De asemenea, mă uimește cât de mulți oameni nu cunosc diferența dintre injecție și ingestie. Injectăm aceste ingrediente (la o scară mai mare decât oricând) în copiii noștri, nu doar ocolind sistemul lor digestiv, ci asaltând rinichii lor nematurizați încă – adică filtrul lor natural de toxine. Deși argumentul obișnuit este că aceste ingrediente sunt doar în cantități infinitezimale, adevărul este cu totul diferit. Să luăm ca exemplu mercurul, care încă se folosește pentru conservarea vaccinurilor antigripale anuale în doze multiple. S-a dovedit științific că mercurul, chiar în doze infinitezimale, distruge celulele cerebrale. Aluminiul este unul dintre cele mai răspândite metale de pe planetă, dar știm că poate fi destul de periculos dacă este ingerat în cantități mari. Acum gândiți-vă că vaccinul anti-hepatita B, administrat în prima zi de viață, conține limita zilnică admisă de FDA (Agenția pentru Controlul Hranei și Medicamentelor) pentru un adult sănătos (250 mcg).
Majoritatea celorlaltor vaccinuri care conțin aluminiu ca adjuvant conțin și mai mult decât atât, inclusiv DTaP (difterie, tetanos, tuse convulsivă), care este administrat la 2, 4 și 6 luni. Numeroase studii științifice au concluzionat că aluminiul poate interfera cu neuronii. Ce le facem copiilor noștri?
Formaldehida nu este folosită doar pentru îmbălsămarea cadavrelor, dar și pentru a ucide virusurile sau bacteriile din vaccinurile neactivate. A fost declarată cancerigenă în alte domenii, dar noi tot ne-o injectăm în corp. Desigur, o pară poate conține cam aceeași cantitate de formaldehidă ca un singur vaccin, dar când a fost ultima oară când ți-ai injectat o pară în vene, sau i-ai dat-o unui sugar de 2 luni? Concluzia este că nu a fost testată pentru sugari. Nu aveți decât să verificați, faceți-o. Chiar și pe prospecte scrie clar că vaccinurile nu au fost testate pentru efecte cancerigene sau mutagene. Ați remarcat epidemia de cancer la copiii din zilele noastre? Nu, ei n-au nici cea mai vagă idee de unde provine.
https://www.youtube.com/watch?v=dmjxuGIc06g
3. Numeroase vaccinuri conțin ADN animal străin.
E incontestabil faptul că fiecare vaccin conține anumite tipuri de ADN străin. Este nevoie de țesuturi ale unor animale pentru a cultiva virusuri și bacterii. Nu există studii de siguranță cu privire la injectarea ADN-ului străin și a efectelor sale asupra corpului.
Nu îmi surâde ideea de a-mi injecta copiii cu ADN de porc, vacă, maimuță, șoarece, iepure și câine; nu mă interesează că toată lumea spune că e ceva “în afara oricărui pericol”.
Bunul simț îmi spune că, atâta vreme cât nu există studii cu privire la aceste efecte, discuția se oprește aici. Nu, mersi.
2. Numeroase vaccinuri sunt create folosind țesuturi ale feților avortați ca mediu de cultivare.
Deși nu există țesut fetal în vaccinuri (o neînțelegere frecventă), în numeroase vaccinuri există urme de celule fetale/ADN uman străin. Nu există studii de siguranță medicală care să dovedească faptul că acest lucru nu este periculos sau că nu provoacă efecte adverse. Există însă studii care găsesc o corelație dintre înmulțirea cazurilor de autism și introducerea vaccinurilor care conțin celule fetale umane.
De asemenea, am o mare problemă cu avorturile, și nu pot susține o practică medicală care beneficiază de pe urma lor. Indiferent care sunt părerile voastre cu privire la avort, trebuie să admiteți că există o breșă în această practică. De asemenea, nu știm nimic despre efectele ADN-ului străin asupra sistemului circulator.
https://www.youtube.com/watch?v=C6Pb2gqbkyk
1. E alegerea MEA
Nici guvernul, nici giganții industriei farma, nici departamentul de sănătate, nici doctorul meu, nici tu – nimeni nu decide cum să îmi cresc copiii, în afară de mine. Nu îmi neglijez și nici nu îi abuzez nevaccinându-i, în ciuda faptului că se încearcă din nou imprimarea acestei imagini în mintea publicului. Nu, am încetat să-mi vaccinez copiii pentru că îi iubesc atât de mult încât mi-am dat seama că mai întâi e nevoie să cercetez un subiect atât de important – unul care a distrus deja viețile multor familii.
Deja ți-am spus nouă motive pentru care am hotârât încetarea vaccinării copiilor mei. Aș fi putut pur și simplu să spun că nu e treaba ta și să-mi văd de ale mele. Aș fi putut să râd și îți spun că ești un leneș fără creier care crede doar ce îi spune televizorul să creadă. Aș fi putut să îți spun că ești îngust la minte când ți-ai dat ochii peste cap citind lista de mai sus.
Dar nu am făcut-o și uite de ce: trebuie să știi de ce nu îmi mai vaccinez copiii.
Trebuie să știi de ce tot mai mulți părinți decid să nu-și mai vaccineze copiii.
Trebuie să știi că fetița mea nevaccinată este cu mult mai sănătoasă și mai dezvoltată decât frații săi vaccinați.
Trebuie să afli despre sutele de mii de părinți ai căror copii au avut reacții adverse la vaccinuri – unele pe toată viața.
Trebuie să știi că mulți părinți și-au pierdut copiii lor iubiți din cauze “neidentificate”, la câteva zile sau chiar ore după vaccinările de rutină.
Trebuie să știi despre aceste riscuri. Trebuie să știi despre aceste pericole. Ai nevoie să iei o decizie în cunoștință de cauză, pentru că adevărul e că nu primești de la pediatrul tău ceea ce trebuie să primești.
Cineva trebuie să-ți spună asta înainte ca vaccinarea universală să devină obligatorie, iar decizia să nu-ți mai aparțină.
Trezește-te. Pune mâna și citește. Și ia o decizie în cunoștință de cauză.
Traducere de Gabriel Vâlsan după Why don’t you vaccinate, Matt Jonker, Dinner for Thought
Luca
februarie 4, 2016 @ 2:14 pm
Este cumplit ca asemenea texte ajung sa fie citite de oameni care nu inteleg mare lucru,de oameni care nu au educatia necesara ca sa discearna si sa poata alege corect.Biruiti de spiritul de turma in care netul angreneaza ades diverse dogme si idei preluate din occident-cu precadere-mase de parinti aleg de buna voie sa isi expuna pruncii riscului nevaccinarii si sa atenteze la viata celorlalti ,in mod voit si ostentativ.Stiti cum moare un copil la 18 ani de rujeola,pentru ca nu a fost vaccinat? ;stiti cat de groaznice sunt complicatiile pe care le poate face un adult de la o simpla varicela?Eu stiu pentru ca am facut aceasta boala dupa varsta de 40 de ani,impreuna cu sotul meu-am luat virusul printr-un lant de transmitatori,punctul de plecare fiind un tanc de 3 ani ,nevaccinat ,adus la camin,luat de alt copil si adus la scoala,in clasa copilului meu.Medicii cu greu au recunoscut boala,desi am spus ca avem si copilul bolnav acasa.Complicatiile au fost greu de suportat,tratamentul agresiv si concediu de trei saptamani.De la un singur copil nevaccinat s-a dezlantuit o intreaga epidemie.Si noi am transmis boala mai departe.
Este foarte greu sa pui in balanata beneficiile si riscurile unui vaccin,dar ar trebui sa primeze viata,nu riscul.
Si inainte sa mai afisati cu usurinta astfel de traduceri,cumpatati mai mult,intrebati mai mult,duceti-va la un spital de boli infectioase sa vedeti cum arata copiii cand se sting din evitarea unui vaccin .
Claudiu Balan
februarie 4, 2016 @ 6:18 pm
Ioana,
Dacă ai contra-argumente, te rog punctual explică-ne cu ce punct de mai sus nu ești deacord, altfel discuția va divaga într-o 1000 de subiecte ramificate.
Dacă tu, soțul și copiii tăi sunteți vaccinați, de ce vă temeți de cei un copil nevaccinat, atât timp cât presupui că vaccinul te poate proteja? Te protejează sau nu? Sau după ce va fi vaccinată toată populația globului, atunci te vei simți protejată?
Luca
februarie 4, 2016 @ 9:25 pm
Virusurile se modifica,devin din ce in ce mai puternice,ataca foarte usor sistemul imunitar.Un simplu vaccin ne-ar proteja parintii in varsta,care dezvolta forme grave ale gripei,fac pneumonii galopante care duc la deces;un vaccin ne ajuta copiii sa faca o forma mai usoara a bolii.Ma deranjeaza virulenta acestor texte si videoclipuri care arata ca ei ar detine adevarul absolut.Ajungem la nivelul de la care am plecat: la ignoranta.
O reactie adversa care duce la soc anafilactic poate fi si o simpla reactie alergica la o pastila de supt cu propolis,de exemplu.
Ani de zile au fost eradicate-difteria,pertusisul s.a.;acum au inceput sa apara din nou.
Un singur copil nevaccinat poate dezvolta o epidemie intr-o gradinita,scoala,cartier.
Stiti cum arata copiii bolnavi de encefalite restante de la virusuri?La Victor Babes,de exemplu?Stiti ca sunt ireversibile?
Sau cum se simt parintii care pierd un copil,doar pentru ca au citit pe net ,ca este mai bine sa nu faca vaccinul?
Puteti prezenta ambele parti ale balantei.Nu doar una.De acord,fiecare alege pentru el,dar sa fie lasat sa aleaga,nu indoctrinat.
sdaniel
februarie 4, 2016 @ 9:42 pm
Cand nu am cunostinte despre un anumit domeniu, eu merg pe varianta oficiala, data de statul roman. In definitiv acesta este rolul lui, acela de a proteja si a ajuta populatia. Nu am cunostinte medicale si am mers pe varianta oficiala, adica recomandarea de a ma vaccina pe mine si pe copil cu vaccinurile „oficiale”. Cu siguranta acesta este un argument personal, pentru ca si statul roman poate gresi, din nestiinta (exclud varianta relei intentii). Parerea mea este ca ar fi corect sa convingeti statul roman sa interzica vaccinurile si nu populatia nestiutoare (ca mine). Eu si multi altii suntem usor de convins/pacalit, ca nu avem expertiza in acest domeniu, incercati totusi cu specialistii din Ministerul Sanatatii sau din spitale, laboratoare etc.
Cum spuneam, nu ma pricep la medicina dar ma pricep putin la logica, ratiune si chiar manipulare.
Pentru mine orice articol care incepe cu „10 motive sa….” e dubios din start. Aceasta e o tehnica comerciala arhicunoscuta de a vinde un produs, o idee. Dati o cautare pe google cu expresia „10 motive sa” si o sa vedeti ce prostii se vand sub acesta titlu.
Pentru ca daca le iei la boabe marunte (chiar si fara cunostinte medicale) nu sunt deloc 10.
Motivul (de fapt argumentul) nr. 1 e pur personal: „ca asa vreau eu”, nu e un argument, o dovada.
Istoria ne spune si ca nr. 7 e fals. Daca e nevoie, revin si povestesc cum a aparut vaccinul si cum a eradicat cea mai crunta boala (ca numar de victime) din istorie. Ceea ce nu au reusit rugaciunile si metodele naturiste sau cele superstitioase a reusit Edward Jenner si vaccinul.
Logica imi spune ca motivul nr. 10 este argument doar pe jumatate (si totusi ceva platesc/patesc, si totusi asta nu inseamna neaparat ca produsele sunt nocive)
Motivul nr. 2 seamana cu 3 si tine mai degraba de morala.
In fine, consider ca dezbaterea pe tema vaccinurilor este absolut necesara si e o problema cu adevarat importanta. Ma gandesc cu teama ce se intampla daca argumentele 4 si 6 sunt reale.
Doar ca nu acesta este locul in care trebuie dezbatut.
sharbinsk
februarie 5, 2016 @ 9:20 am
@ mirare
Unde ai văzut tu vaccinul anti-varicelă într-o schemă obligatorie, altfel exemplul cu varicela e prost ales pt că și după noua lege copiii vor continua să facă varicelă.
[b]Ai impresia că există vreun vaccin care ține pe viață ?[/b]
Varicela e chiar bine să o faci de mic nu să vaccinezi copilul și când e adult să se îmbolnăvească de ea, pentru că la maturitate apar complicațiile.
Tu dacă erai pro-vaccin și neimunizată de ce nu ți-ai făcut vaccinul pentru varicelă ? altfel cazi sub propria judecată aia în care acuzi de iresponsabilitate pentru contaminarea altora.
Atât timp cât mass-media nu va da cuvântul și specialiștilor care se opun vaccinării dr.Todea Gross Christa, dr Pavel Chirilă, și alții dar și părinților cu copii care au avut complicații, singura sursă de informare rămâne internetul.
Facebociștii nepereche care funcționează pe bază de viral, dau likeuri la poze macabre ca să nu aibă ghinion toată viață și-și trag „seva culturală” din publicații gen adevărul, gândul și protv sunt printre cei care-i înjură pe contestatarii vaccinului pt că așa dictează propaganda oficială.
Rămâne o mică masă critică, preponderent cu studii superioare și din mediul urban care uzează de dreptul de a fi critică și care are împrejur exemple vii de complicații.
Un stat rămas în istorie ca rușinea anilor 90 pentru că și-a infectat infanții cu seringi nesterilizate, fapt pentru care n-a răspuns încă nimeni, încearcă acum să intre peste marja critică de apreciere a părinților care au tot dreptul să-și pună întrebări și să fie sceptici, având în vedere istoricul sumbru al gafelor instituționale.
Dan Tudorache
februarie 5, 2016 @ 9:56 am
Doamnă Ioana (mirare), v-ați simțit deranjată de „virulenta acestor texte si videoclipuri care arata ca ei ar detine adevarul absolut”, însă eu vă invit să vă verificați tonul cuvintelor și siguranța dumneavoastră de sine pe acest subiect.
Eu unul resimt că acuzați la alții ceea dumneavoastră practicați.
Revenind la subiect:
Nu este cumplit că oamenii citesc o anumită opinie despre vaccinare, e dreptul lor de a se informa și din alte perspective decât cea OFICIALĂ, nu este vorba nici de în[b]doctrinare[/b], pentru că nu ne-am făcut și nici nu avem de gând să ne facem o [b]doctrină[/b] vis-a-vis de vaccinuri. Doctrinele conțin dogme, principii (reguli de aur) or în chestiunea de față avem de-a face cu relația beneficiu-risc, care este una foarte sensibilă și necesită multă informare.
Cumplit ar fi însă să se adopte o lege care să încalce dreptul părinților de a alege! cu privire la această balanță beneficiu-risc, lăsând statului un drept totalitar asupra copiilor.
Eu nu știu cum moare un copil la 18 ani de rujeolă dar știu cum am făcut eu varicelă (vărsat de vânt) la 17 ani. Două săptămâni cu erupție masivă (doar în tălpi și în palme n-aveam erupții), cu ganglionii inflamați și mâncărimi din două în două minute. Cel puțin 3 nopți au fost de coșmar din cauza mâncărimilor. Cu toate acestea, nu țin minte să fi rămas „marcat” de boală. Mi-am revenit cu bine, n-am rămas nici cu semne pe față de la erupție, deși eram faultat bine atunci. Și nici cu vreo frică patologică de viruși nu m-am ales ca să „iubesc” vaccinurile din oficiu.
De altfel, din simple informări cu caracter medical putem afla foarte ușor că varicela, la fel ca și alte boli „ale copilăriei”, se manifestă cu atât mai virulent, cu cât bolnavul este mai înaintat în vârstă.
Dacă la un copil varicela se poate rezuma la câteva bubițe apărute pe torace care trec într-o săptămână de stat în casă, la un om matur poate însemna 3 săptămâni de stat în casă, cu corpul plin de erupții. Iar la bătrâni poate însemna și câteva luni de boală sau chiar moartea!
Prin urmare, știind acestea, cine îi împiedică pe maturi să se vaccineze împotriva acestor boli, dacă știu (sau nu sunt singuri) că le-au făcut când erau mici și prin urmare nu sunt imuni?
Cine va împiedicat doamnă Ioana să vă vaccinați împotriva varicelei? Copii nevaccinați? Părinții copiilor nevaccinați? Desigur, întreb retoric.
Sunt însă de acord cu dumneavoastră că [i]„este foarte greu sa pui in balanata beneficiile si riscurile unui vaccin, dar ar trebui sa primeze viata, nu riscul”[/i].
Numai că atunci când riscul vaccinului amenință viața/sănătatea, cred că orice om rațional și responsabil intuiește decizia cea mai bună.
Pentru că dacă este O REALITATE faptul că există copii care mor din cauză că nu au fost vaccinați și nici nu au fost tratați la timp, atunci ,la fel, face parte din ACEEAȘI REALITATE faptul că există copii care au rămas cu sechele grave ori chiar au murit din cauza unor vaccinuri!
Doar ținând cont de realitatea întreagă, nu doar de părți ale ei, putem ajunge la o concluzie și o soluție de echilibru.
Dumneavoastră credeți că riscurile! pe care producătorii de vaccinuri le imprimă pe ambalaje sunt informații abstracte, de ignorat, la fel cum fac fumătorii cu fotografiile info de pe pachetele de țigări? Sau informații foarte prețioase, care să fie luate în balanța deciziei?
Apoi, știți dumneavoastră câte cazuri de vaccinare eșuată, cu consecințe grave, sunt mușamalizate, ca „opinia publică” să doarmă liniștită? De pildă, cunosc pe cineva, fost cadru de armată, care înainte de a fi trimis cu echipă în misiune, într-o țară „tropicală”, a trebuit să fie supus vaccinării, cu toată echipa. Doi din echipă au murit la câteva zile după vaccin, restul cu complicații. Au făcut stânga-mprejur de urgență în țară. După investigațiile medicale, concluzia: vaccinul respectiv. Urmările legale: toți cei rămași vii au fost trecuți în rezervă, cu pensia cuvenită. Recomandarea medicului: controale periodice și… fără copii. Case closed.
Nu v-am spus toate acestea ca să vă conving să nu vă vaccinați, pe dumneavoastră sau copiii, ci ca să vă arăt că riscurile vaccinării sunt cât se poate de reale, și că părinții ar trebui să cântărească bine când iau o decizie, oricare ar fi ea. Pentru că riscuri și beneficii există de ambele părți ale deciziei, și ele fluctuează în funcție de tipul vaccinului, de vârsta și imunitatea copilului, dar și de calitatea mediului la care sunt expuși.
Toate acestea vi le-a scris un părinte care nu și-a făcut dogmă nici din vaccinarea copiilor, nici din nevaccinarea lor.
Dan Tudorache
februarie 5, 2016 @ 10:24 am
Ioane, stai să mai citez odată că la asta nu m-am gândit nici eu, și mi se pare foarte bună ideea: [b]„Un stat rămas în istorie ca rușinea anilor 90 pentru că și-a infectat infanții cu seringi nesterilizate, fapt pentru care n-a răspuns încă nimeni, încearcă acum să intre peste marja critică de apreciere a părinților care au tot dreptul să-și pună întrebări și să fie sceptici, având în vedere istoricul sumbru al gafelor instituționale.”[/b]
Chiar așa: cine a răspuns penal pentru infecțiile cu hepatită sau chiar HIV, din cauza vaccinărilor cu seringi nesterilizate? Cine din sistemul medical, care a distrus vieți prin această practică?
Am și acum în minte imaginea unui fost coleg de generală care a refuzat vaccinarea în clasa a VII-a pe motiv că el a făcut hepatită din cauza asta (un ac la mai mulți copii) și nu mai vrea să ia vreo boală. Îl fugăreau asistenta și diriginta prin clasă ca să facă vaccinul iar el nu și nu.
Era o priveliște de neconceput pentru mine: cineva zicea „nu” în fața dirigintei „mână de fier” și încă se opunea fizic, până la fugă prin clasă. N-am înțeles atunci dimensiunea dramei acelui coleg. O înțeleg abia acum, ca părinte.
Iar acum ar trebui să considerăm infailbil un sistem medical cu toate practicile sale curente de vaccinare când nu și-a făcut măcar curățenie cu privire la trecut?
Ludmila Doina
februarie 5, 2016 @ 1:40 pm
!!!!!!!!!!!!!!!!!!
[b]http://www.quibono.net/virusuri_bacterii_35.html[/b]
Ludmila Doina
februarie 5, 2016 @ 1:43 pm
[b]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/ispite-moderne/18819-vaccinuri-sau-sfanta-impartasanie[/b]
Ana
februarie 7, 2016 @ 12:13 pm
Eu sunt un om nevaccinat.
Cand mama mea era insarcinata cu mine in luna a 6-a i s-a facut o injectie cu o seringa folosita si s-a imbolnavit de hepatita. A tinut un regim strict si a dat Dumnezeu sa ma nasc fara complicatii. Insa din cauza bolii mamei, doctorii au decis sa nu ma vaccineze. Avand o mama robusta, femeie crescuta la tara, am fost hranita cu mancare naturala si proaspata din propria gradina, asa ca m-am dezvoltat foarte bine. am crescut cu cirese, mere, pere si cu toate gorgoazele posibile care cresc din pamantul romanesc. Acum adult, mama si bunica la randul meu, ma minunez cum de traiesc si sunt sanatoasa, fara sa fiu vaccinata in prima parte a copilariei.
Imi amintesc ca atunci cand aveam copii mici si vreunul dintre ei se molipsea de la gradinita de vreo boala., preferam sa se molipseasca si ceilalti copii, ptr ca doream sa aiba bolile specifice copilariei, la varste fragede.
Nu am fost niciodata impotriva vaccinurilor, insa am devenit foarte atenta cand la scoli au inceput sa ne ofere tot felul de vaccinuri, care de care mai benefice, dar care nu fusesera studiate si testate indeajuns.
Am studiat diverse surse, si am observat ca exista anumite intrebari la care cei care ofera vaccinurile nu au raspuns. Am 3 familii de prieteni care au facut copiilor toate vaccinurile recomandate. Aceste familii au copii cu autism. Una dintre prietene are doi copii cu autism. Este greu sa-i spui cuiva ca copilul lui a facut autism din cauza ca el ca parinte a avut incredere in sistem.
Cred ca se poate muri din vaccin, insa nu cred ca se poate muri, fara vaccin.
Doamne ajuta
Laura Stifter
februarie 11, 2016 @ 11:11 pm
Dragilor, uitați și o perspectivă diferită:
http://blog.edituratrei.ro/vaccinurile-si-autismul-demontarea-unui-mit/
În altă ordine de idei, personal recunosc că nici nu am studii medicale și nici n-am cercetat foarte serios problema, însă mă gândesc așa:
1. Multe maladii, care bântuiau prin Europa acum câteva zeci de ani, au fost eradicate, coincidență sau nu, după inventarea vaccinurilor respective. Știu poate că argumentul meu este „post hoc ergo propter hoc”, dar, tocmai de aceea, trebuie studiată problema foarte serios înainte de a lua decizii bazate doar pe neîncrederea în companiile farmaceutice. Da, evident că acele companii câștigă mulți bani din producția vaccinurilor. Și ce dacă? Din producerea antibioticelor nu câștigă bani? Și ce importanță are că au și ei de câștigat, atât timp cât acele antibiotice au, în multe cazuri, o eficiență validată științific? Ok, câștigă atât ei, cât și noi – este, așadar, fair, reciproc avantajos. 🙂 A, că au interesul să ascundă efectele adverse… puțin probabil, sună a teoria conspirației. În plus, despre teoria relației cauzale dintre vaccinuri și autism se poate spune același lucru: poate fi un simplu argument de tip „post hoc ergo propter hoc” (sofism, cei care nu știți, căutați informații, se găsesc ușor pe net). Dar, repet, este important să studiem problema foarte serios și să aflăm perspectivele diferite, nu doar punctul de vedere al al unei doamne doctor creștine. Da, este creștină, dar acest aspect nu are nici cea mai mică legătură cu o idee medicală pe care o susține și care poate fi corectă sau, dimpotrivă, pseudoștiințifică.
2. Argumentele bazate pe experiența personală (de tipul: „pe mine nu m-a ajutat vaccinarea”) n-au relevanță științifică, din păcate. Așa, pot veni și eu să spun că sunt vaccinată și nu am autism. Este irelevant. Metodologia științifică se bazează pe reguli stricte, este necesar un anumit nr de subiecți într-un astfel de studiu, se calculează marja de eroare în funcție de eșantionul ales… și multe altele.
Acest tip de argumente – bazate pe experiența personală – funcționează, uneori, în spiritualitate, însă doar parțial. Pentru că n-ar fi valid un argument de tipul „bioenergia este ok pentru că eu am simțit așa, că m-a ajutat” (fapt explicabil ușor prin efectul placebo) și nici paralogisme de tipul „bioenergia este compatibilă cu creștinismul, pentru că știu eu un bioenergetician creștin”. Când susții astfel de lucruri, ai nevoie de argumente temeinice filosofice și/ sau teologice, iar nu de apelul la experiența personală. La fel este și în dezbaterile pe teme științifice: trebuie respectate, în argumentare, principiile logicii și regulile metodologiei științifice.
3. Problemele medicale pot fi abordate pe un site creștin DOAR dacă au legătură cu morala (de exemplu, avortul, pe care noi îl combatem din motive etice) sau cu alte aspecte ale vieții spirituale. Tot ceea ce este mai mult decât atât riscă să ne pună în situația de a prezenta idei discutabile, chiar nevalidate științific (normal, pentru că noi suntem teologi, nu avem pregătire medicală) și atunci riscăm să smintim, cum se spune în termeni religioși, determinându-i pe cititorii medici care intră prima dată pe site să facă generalizări nejustificate și să părăsească de urgență pagina, cu gândul: „hmm, alt site creștin cu info pseudoștiințifice”. 🙁 De aceea, putem discuta, de exemplu, despre avort din perspectivă etică (cu argumente serioase, nu emoționale), dar atât, nu și din perspectivă medicală. De exemplu, putem spune „considerăm avortul ca o practică neetică pentru că…”, dar nu putem spune „din punct de vedere medical, avortul are următoarele dezavantaje” pentru că s-ar putea ca acele dezavantaje să nu existe sau să existe, dar într-un mod diferit decât le prezentăm noi. Mai mult decât atât, de vreme ce aducem contraargumente de ordin moral (filosofic și teologic), nici nu mai are importanță dacă practica respectivă este sau nu ok din perspectivă medicală.
În cazul vaccinării, nu cred că există probleme etice pentru creștini, așa încât rămân de discutat doar aspectele de ordin strict medical. Iar în privința acestor aspecte ne putem informa corect DOAR citind tratate și studii de specialitate, discutând cu specialiști recunoscuți în domeniul respectiv, iar nu lăsându-ne influențați în mod necritic de diverse teorii ale conspirației. 🙂
Acesta este punctul meu de vedere – opinie discutabilă și criticabilă, desigur, ca orice alt punct de vedere.
O noapte liniștită vă doresc, dragi prieteni, Doamne ajută!
Laura Stifter
februarie 11, 2016 @ 11:22 pm
Aș fi curioasă care este opinia lui Feon pe această temă a vaccinării, știu că dumnealui este medic.
Laura Stifter
februarie 11, 2016 @ 11:30 pm
Iar motivul nr 1 din articol este, de fapt, o exprimare a lipsei de responsabilitate. Autorul nu-și dă seama că nu are drept de proprietate asupra copiilor săi. Da, avem dreptul de a lua o anumită decizie pentru noi înșine doar „pentru că așa vrem noi”, dar nu și pentru alte persoane. Celorlalți trebuie să le respectăm libertatea de a lua decizii pentru ei înșiși, atunci când sunt capabili să decidă, iar când trebuie să decidem în locul lor (așa cum este cazul bebelușilor, de exemplu), este important să conștientizăm responsabilitatea pe care am asumat-o. Nu putem lua o anumită decizie pentru alții (chiar dacă sunt copiii noștri, nu are nicio importanță acest aspect) pentru că „așa vrem noi”, ci doar în virtutea unor temeiuri foarte bine analizate.
Dan Tudorache
februarie 12, 2016 @ 11:40 am
Laura, este irelevant contra-argumentul 1 de la numărul 1 în discuția de față câtă vreme:
1. nu este contestată utilitatea principială a vaccinurilor. Cel puțin eu și Claudiu nu contestăm acest lucru.
2. nu a spus nimeni că vaccinurile nu au avut un aport semnificativ la eradicarea unor epidemii. Istoria e istorie și faptele sunt fapte. Dacă mai este nevoie, afirm și eu încă odată că vaccinurile au salvat mii/poate milioane de vieți, din fața EPIDEMIILOR.
Însă contextul în care discutăm despre (in)oportunitatea vacinurilor este MODUL AGRESIV în care sunt utilizate pentru prevenție, încă de la nașterea omului, și mai ales în situația în care NU EXISTĂ EPIDEMII în mediul în care omului respectiv i se face vaccinare., + lipsa medicilor de a a-și respecta obligațiile cu privire la informarea „beneficiarului” despre riscurile vaccinării, și nu în ultimul rând RISCURILE însăși ale vaccinării, care pot fi mai mari (mai periculoase) decât însăși boala pe care o previn.
[b]În acest context discutăm despre (in)oportunitatea vaccinurilor, nu în altul.[/b]
Eu nu cred să fie vreun părinte refractar față de vaccinuri (mai precis spus față de actuala formă de imunizare a populației) dacă am fi acum în mijlocul unei epidemii de sifilis sau difterie, și el să refuze vaccinarea copiilor. Poate doar dacă nu e întreg la minte. Numai că nu suntem într-o astfel de situație (să nu mi se spună că tocmai din cauza vaccinării preventive nu suntem în situația aceasta, că doar nu se vaccinează nimeni de ani buni din România împotriva sifilisului).
2. Contra-argumentul 2 de la punctul 1 este corect așa cum l-ai formulat: „Da, evident că acele companii câștigă mulți bani din producția vaccinurilor. Și ce dacă?…”
Dar critica celor rezervați față de industria vaccinurilor nu este „de ce câștigă companiile farmaceutice mulți bani cu vaccinurile”, ci „nu cumva companiile respective sunt interesate financiar de a ascunde cazurile cu efectele negative (mai ales cele ireversibile) ale vaccinurilor pe care le produc”? Companiile care produc vaccinurile nu sunt societăți de binefacere ci „SRL-uri” care au ca scop maximizarea profitului, oricâte standarde medicale ar avea de urmat pentru acest scop. Ce interes ar avea o companie producătoare de vaccin să-și informeze în mod onest beneficiarii despre amploarea și incidența! riscurilor produsului lor?
3. Ai făcut observația că „este important să studiem problema foarte serios și să aflăm perspectivele diferite, nu doar punctul de vedere al al unei doamne doctor creștine.”. Foarte bine, reciproca este la fel de valabilă:
[b]Este important să studiem și să aflăm perspectivele diferite, nu doar punctul de vedere oficializat.[/b]
Tocmai acesta este rostul materialului la care discutăm. Până acum câțiva ani nu se știa decât de varianta OFICIALĂ, ai cărei reprezentanți nu au gândit să-și asume eventuale eșecuri ale vaccinării, cu răspunderile cuvenite, ca și cum vaccinurile sunt medicamentul infailibil al omenirii, fără eroare, fără greșeală.
Și cum se face că tocmai acum, când s-a cimentat și un curent contestatar, apărătorii fără rezerve ai vaccinării și-au adus aminte că ar fi bine să aflăm și perspective diferite, făcând bine-înțeles trimitere tot la varianta oficială?
Iar doamna doctor creștină vorbește despre subiect din postura creștinului neavizat sau a doctorului?
Laura, Laura…
Argumentul numărul 1 din articol ar fi într-adevăr o dovadă a lipsei de responsabilitate dacă n-ar fi legat de contextul în care România (și alte state) pregătesc o legislație represivă față de cei care refuză vaccinarea. Pledoaria pentru „alegerea MEA” este adresată acestui context, nu ideii de a alege altfel doar pentru că „așa am eu chef”. Este o pledoarie pentru dreptul legal de a alege sau a refuza un tratament medical PREVENTIV. Oare chiar nu ne sesizăm de această enormitate? Să fii obligat la un tratament preventiv?
Desigur, ar fi bine-venit aportul lui Feon la discuția de față.
Eu unul mă bucur că este dezbătută problema pentru a se lua decizia cea mai bună, tocmai asta era ideea.
[b]Cred că este bine să ne reamintim că atât susținătorii fără rezerve ai vaccinurilor, cât și contestatarii, au același scop: sănătatea lor și a copiilor lor.[/b] Divergența nu este una de scop, ci de „cântar” ca să zic așa.
Raluca Irimie
februarie 12, 2016 @ 1:39 pm
Cred ca si o discutie despre etica e potrivita. Intrebarea ar fi: Cat anume are statul dreptul de a se amesteca in convingerile familiilor?
O alta problema esentiala e ca in Romania nu se practica principiul consimtamantului informat. Multi medici (se stiu ei care), nu sunt suficient de pregatiti si nu pot oferi raspunsuri pertinente la nelamuririle parintilor, lucru ce alimenteaza mai mult neincrederea lor.
Ca specialist, eu pot sa ofer o opinie in domeniul meu si eventual sa formulez o recomandare, explicand potentialele riscuri si beneficii ale deciziei. Mai departe, oricat mi-as dori eu in unele cazuri, nu pot face nimic. Oamenii isi asuma ce considera ca sunt pregatiti sa isi asume, dar trebuie informati. Vaccinurile se fac pe banda rulanta la noi si din pacate multe cazuri nefericite sunt musamalizate, ca doar asta e unul dintre punctele tari ale unui colegiu – sa isi apere oamenii.
Poate daca s-ar schimba atitudinea, si recomandarile de vaccinare s-ar face dupa o anamneza amanuntita, si luand in calcul factorii de risc si protectivi, nu ar mai exista asa un „trend” anti-vaccinare. Plus studii comparative reale, facute de entitati independente, pentru a dovedi adevarata eficienta si a se lua o atitudine terapeutica in consecinta.
Daca va aduceti aminte, in trecut, se sustinea ca formulele de lapte praf sunt net superioare din punct de vedere calitativ in comparatie cu laptele matern, iar acum nu mai contenesc cu descoperirile despre acesta din urma. Fiecare epoca vine cu neajunsurile ei, de aceea multi recomanda prudenta.
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
februarie 12, 2016 @ 9:12 pm
Voi citi tot articolul si comentariile o sa va scriu Duminica dupamiaza 🙂
sharbinsk
februarie 12, 2016 @ 11:57 pm
Cel mai probabil farmaciștii ar fi cei mai preciși în analiza organică a vaccinurilor și a efectelor, doar că ei fiind prinși în sistem nu-și iau pâinea de la gură, iar restul statisticilor ori nu se fac pentru că în România nu există cadru special alocat, ori nu profită coloșilor ca și cele puține date negative care subzistă hyperbirocrației să fie făcute publice.
În schimb se face uz de algoritmi de calcul [u][b]ipotetici[/b][/u] și [u]parametrii de „risc”[/u] deci [b]ficțiuni[/b] în [b][u]lipsă de eșantioane reale și iminente care să justifice utilitatea impunerii[/u][/b] prin forța represivă a statului.
Medicul de familie e predictibil, în majoritatea covârșitoare e instruit să facă propaganda versiunii oficiale, [b]dacă trebuie să promoveze Gardasilul, îl promovează[/b], aproape orice produs medical poate fi instruit și momit prin beneficii sau forțat prin sancțiuni să-l vândă în sensul acțiunii de persuasiune a pacienților.
Slabe șanse să fie alocat un spațiu generos studiului – vaccinurilor în Facultățile de Medicină din România, cel mult varianta oficială a sistemului și e explicabil pentru că în lașitatea din mediul universitar românesc în mai toate domeniile se fuge de controverse, mai degrabă se prezintă [i]ipotezele oficiale[/i] și e preferată auto-denigrarea națională decât critica „noilor standarde”, foarte puțini profesori atacă frontal neocolonialismul prezent sub toate aspectele sociale.
Dacă mai pui că diferite lanțuri farmaceutice[u] au contracte cu medici de familie[/u], sponsorizează traininguri, workshopuri, acordă burse, granturi și donații sau fac alte parteneriate semi-deschise cu Facultățile de Medicină e clar cât de echidistanți ar fi.
[b]Dacă au influența să împiedice promulgarea unor legi care împiedică reclama la medicamente la nivel președințial și impertinența să amenințe cu retragerea medicamentelor rare pentru bolnavii de cancer și cronici, în cazul ieftinirilor generalizate, e clară forța. [/b]
Chiar aș vrea să fiu contrazis și să mi se arate sute de pagini în [b]limba română[/b] studiate la medicină, în cheie critică a diferitelor vaccinuri, [b]o prezentare trunchiată care trece sub tăcere eșecurile răsunătoare ale diferitelor campanii de vaccinare,abuzurile, lipsa cauzalității și lobby-ul financiar e o ideologizare, nu un demers științific![/b]
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
februarie 14, 2016 @ 5:38 pm
Pe la inceputurile vaccinarilor, Pasteur a trebuit sa iasa pe strazile Parisului si sa prinda un caine turbat. Doi oameni au tinut cainele in timp ce el i-a dat sa muste de o teava si i-a luat o proba de saliva. A supus proba la tot felul de influente externe de la oxigen pana la radiatii, apoi a inoculat-o altui caine. Cand acesta a turbat, a urmat alta cascadorie cu teava, alte experimente si alte inoculari. A fost nevoie de 3000 de caini pentru ca, intr-un final, virusul sa se inactiveze (incapabil sa produca boala).
Vaccinul a avut succes, numai datorita lui copii nostrii nu mai turbeaza cand sunt muscati. Ganditi-va cum e sa iti turbeze copilul. Ganditi-va cum, desi stia foarte bine cum e sa turbezi, Pasteur se apuca sa se lupte de mii de ori cu cainii turbati, numai in speranta ca ar putea produce un vaccin.
In mod similar, Calmete si Guerin au cultivat bacilul tubeculozei de 239 de ori timp de 13 ani pana cand au obtinut o inactivare. Vaccinul anti-TB nu a avut la fel de mult succes ca cel de mai sus, dar totusi el previne formele fulminante de boala tuberculoasa la sugari, inclusiv in Romania, de zeci de ani.
Ganditiv-va cata rabdare a avut acea echipa, cata perseverenta. Ei nu aveau nici o garantie ca pana la urma tulpina lor se va inactiva, si nici o garantie ca tulpina inactivata va mai fi imunogena (capabila de a stimula celulele noastre de aparare sa produca anticorpi). Ganditi-va la efortul lor de vointa, in conditiile in care noua ni se pare greu sa ne adunam 3 ani sa terminam o facultate.
Si totusi de ce oamenii astia au depus asa un efort daca tipul din articolul de mai sus ne spune ca vaccinurile nu fuctioneaza? Pantru ca aceasta tehnica este una din cele mai importante din arsenalul medicilor. Cu ajutorul acestora, un microb intalneste in fata, indivizi care sunt partial pregatiti pentru ea. Viteza cu care ea se dezvota incetineste atat incat boala poate fi controlata sau chiar eradicata. Ganditiva ca noi am eradicat deja varicela. Ganditi-va ca printr-un nemaipomenit efort colectiv am facut in asa fel incat o boala care a bantuit omenirea de la inceputuri NU MAI EXISTA. Eu cred ca Dumnezeu ar fi mandru de noi.
Cat despre articol:
10. Aici autorul ne spune cum nu mai sunt litigii si apoi ne arata un tabel in care se vede cum numarul litigiilor a crescut. Aici suntem mintiti pe fata, politicieneste.
9. Aici lururile s-au mai schimbat, si ma adresez si @sharbinsk care a ridicat problema asta. In ziua de azi studiile gen „cercatatorii britanici” nu isi mai fac loc in cercurile academice. Oamenii au invatat statistica, ei stiu sa recunoasca cand cineva a intors un rezultat din pix. Mai mult, sponsorii unei cercetari sunt publici si bazele lor de date sunt publicate daca un profesor universitar le cere. Astfel, poti sa verifici cu ochii tai daca cercetarea a fost facuta corect. Si asta chiar se intampla.
8. Asta e o minciuna. Eficienta variaza de la o boala la alta, dar pentru poliomielita de exemplu este eficienta. Iar poliomielita ar fi eradicata daca nu ar mai fi oameni care nu isi vaccineaza copii. Ganditi-va ca acum in SUA, polimielita a revenit si acum sunt copii care for ramane pe viata in scaune cu rotile din cauza unor ignoranti.
[b]
„În cazul poliomielitei, pojarului, difteriei și tetanosului, putem observa limpede cum rata de îmbolnăvire era deja în scădere înainte de introducerea vaccinurilor, așa că este aproape imposibil de dovedit că vaccinurile sunt cele care ne-au scăpat de izbucnirea acestor epidemii.[/b]”
Asta de exemplu este o mare si foarte nociva minciuna. Uitati: http://vaccines.procon.org/view.additional-resource.php?resourceID=005964. Literalmente incepand de anul urmator vaccinarii incidenta a fost 0. Acum, oare este moral sa publici pe un site unde multa lumea ia de bun ce se scrie si are incerede in administratori, o asemenea dezinformare?
7,6,1 Opiniile personale nu au nici o relevanta si nu ar trebui sa impresioneze pe nimeni, cu nimic.
5 Asta e o minciuna ca si cea de mai sus. Desi eficientele vaccinarii variaza, in cazurile cand s-a putut obtine o imunizare buna la un numar mare de oameni boala a disparut.
4. Aici e posibil sa aiba dreptate dar cantitatile sunt mai mici decat cele din mancarea de zi cu zi.
3,2 In general obtinem vaccinuri pe anumite medii de cultura, pentru bacterii, pe medii cu sange bovin si pentru virusuri, pe oua embrionate. Nu pot sa cred ca cineva poate sa fie atat de needucat incat sa creada ca injectarea de ADN strain este nociva. Dar sistemul imun ce pazeste? Ce, suntem in Spiderman sa ne transformam de la ADN radioactiv?
Partea cu fetusii avortati este o scornire menita sa dea o iluzie de moralitate campaniei anti-vaccinare.
Din ce a scris comunitatea, sunt de acord cu Dan atunci cand se gandeste daca riscurile unui vaccin merita asumate in cazul bolilor usoare ale copilariei cum ar fi oreionul. Aici sunt de accord si il asigur ca si medicii si-au pus problema si s-au facut studii, nu numai de eficienta, ci si de rentabilitate.
In concluzie, va recomand sa va vaccinati copii impotriva bolilor grave. Nu o sa puteti sa traiti cu voi insiva daca se intampla o nenorocire copilului vostru. Chiar daca am ignora beneficiul individual de a fi ferit de o anumita boala, si aici, ca si in alte lururi, trebuie sa fim altruisti si sa ne gandim la binele colectivitatii.
sdaniel
februarie 16, 2016 @ 6:24 pm
Deci din 10 motive pentru care nu imi vaccinez copilul a mai ramas maxim unul.
De fapt e mai usor sa gasesti 10 motive pentru a face vaccin; articolul e cam ca la Radio Erevan.
Ludmila Doina
februarie 17, 2016 @ 3:55 pm
[b]sdaniel [/b]
Deci din 10 motive pentru care nu imi vaccinez copilul a mai ramas maxim unul.
De fapt e mai usor sa gasesti 10 motive pentru a face vaccin; articolul e cam ca la Radio Erevan.
[b]carcotash de serviciu?[/b]
sdaniel
februarie 21, 2016 @ 2:33 pm
@Ludmila
Nu, nici vorba. Daca exprimi o parere contrara unui articol nu cred ca inseamna ca esti „carcotas de serviciu”.
Dumnezeu ne-a inzestrat cu gandire si cu liber arbitru.
Vladimir
martie 24, 2016 @ 12:32 pm
Imi cer scuze daca poate repet anumite puncte ridicate anterior, dar simt nevoia sa clarific niste erori stiintifice din articol.
5. Imunitatea de tuma nu exista.
Serios? Cam ce prezumtii stintifice stau la baza acestui argument? Deranjant este atunci cand lumea nu intelege exact cum functioneaza vaccinurile si nu sunt interesate sa se informeze. Un vaccin nu te face complet imun la un virus, oricat de mare ar fi cantitatea de virus la care esti expus. Desigur, unele sunt mai eficiente decat altele la a crea un raspuns rapid si ‘agresiv’ impotriva patogenului (si, desigur, asta depinde in special de patogen, cat de repede se schimba structura proteinelor impotriva carora este facut vaccinul). Ideea unei imunitati de turma este ca un copil vaccinat daca interactioneaza cu o cantitate mica de virus (pune mana pe ceva infectat, trece printr-un aer in care sunt particule virulente) elimina rapid patogenul. Un copil neimun nu poate face asta (sau altfel spus, are la dispozitie doar resursele sistemului imunitar proprie care de multe ori nu sunt de ajuns) si in aceasta persoana virusul creste, se multiplica si poate expune copii din jur la o cantitate mult mai mare de virus, cu care poate nu reusesc sa faca fata. Asta inseamna imunitate de turma.
6. Vaccinurile provoaca autoimunitate
Nu vaccinurile in sine fac asta, ci patogenul (si asta este doar o teorie pt cateva boli autoimune – putine). Un patogen care este similar dpdv structural cu o proteina din corp are riscul atasat de a crea un raspun imunitar care sa atace si tesuturile proprii. In general, in vaccinuri se incearca folosirea elementelor non-autoimunogene dintr-un patogen ca sa scada riscul cat mai putin, dar in ultima instanta e un risc inerent oricarei expuneri cu patogen (vaccin, boala in sine)
7. Nu vaccin au eliminat bolile
Singura boala eliminata in istoria omenirii este variola (small pox). Cum s-a realizat asta? Diferite strategii de preventie si tratament, INCLUSIV vaccinarea. Acest lucru se poate cauta extrem de usor pe internet.
Si multe altele deja identificate de alte persoane inaintea mea.
Asadar, se poate observa cat de usor este sa sustii un punct de vedere daca oamenii carora il sustii ori nu se intereseaza inainte/dupa ori nu inteleg (ceea ce este o buna parte dintre oameni).
Partea buna?: stiinta e aceeasi si functioneaza (inclusiv vaccinurile) chiar daca crezi in ea sau nu…
Andy
martie 26, 2016 @ 1:51 pm
@Partea buna?: stiinta e aceeasi si functioneaza (inclusiv vaccinurile) chiar daca crezi in ea sau nu…
Partea proasta este ca romanii adopta din ce in ce mai mult „trendul” de a nu-si vaccina copiii.
brindau cristina
martie 27, 2016 @ 2:51 pm
Andy 4 daca nu iti vaccinezi copilul nu este un trend, eu am 4 copii din care pe primii 2 i-am vaccinat pt ca am avut incredere in ele, iar inainte sa-l nasc pe al treilea copil am aflat de la o buna prietena prin cate a trecut de la vaccinul adus de afara pt ca nu se mai fac cele de la Cantacuzino. Am decis sa nu mai fac pt ca nimeni si absolut nimeni nu imi garanteaza ca eu daca imi vaccinez copilul nu va avea vreo reactie adversa. Eu si maine ii vaccinez si pe ceilalti 2 copii daca se fac cele care le-am facut si noi cand eram mici, vaccinurile de la Cantacuzino. In anul 2012 au fost sute de cazuri cu copii care s-au imbolnavit din cauza vaccinurilor. Ei micutii stateau internati prin spitale pt ca nu le gaseau cauza si nimeni, absolut nimeni, nu spunea despre drama prin care treceau. Pe prietena mea care este din Ploiesti au trimis-o la Bucuresti si de acolo pe fisa de externare au vrut sa ii treca ca a fost internata din cauza racelii si a refuzat chiar a intrebat de ce se ascunde adevarul si nu i s-a dat un raspuns clar. In cele din urma s-a dat si la televizor dar nu s-a spus tot adevarul doar despre cativa copii iar ei au fost sute de copiii. Dupa toata drama acestor micuti nevinovati eu ca parinte sa inchid ochii si sa imi vaccinez copiii???
constantin1993
martie 27, 2016 @ 7:16 pm
„”Partea proasta este ca romanii adopta din ce in ce mai mult „trendul” de a nu-si vaccina copiii.”‘
Partea proasta este ca se fac experimente pe noi romanii in general. Pai cum sa-ti lasi copilul vaccinat, daca Romania importa orice vaccin de mana a doua din alte tari. Ba mai rau este sa importi un vaccin in care acel vaccin care provine din respectiva tara exportatoare l-a retras de pe piata pe motiv ca ar dauna in loc sa-i faca bine copilului.Romania importa vaccin de TBC (tuberculoza) din Bulgaria, deci despre ce vorbim.
Raz
aprilie 2, 2016 @ 3:54 pm
Pentru Feon si altii care recomanda cu atat siguranta vaccinurile
Poveste
Sunt medicii care ca si Feon si altii de pe aici vorbesc cu atata siguranta despre faptul ca vaccinurile sunt sigure, fac bine, salveaza lumea asta, si ca cei care nu accepta sunt doar niste trasniti, iresponsabili, care pun in pericol viata si viitorul propriilor copii.
Va prezit urmatoarea situatie:
Intr-o discutie( era doar o dezbatere), candva, eu am spus urmatoarele:
– eu sunt de acord sa-mi vaccinez copilul dar cu o conditie: dvs.semnati pe propria raspundere ca daca copilul pateste ceva in urma vaccinarii, orice, raspundeti cu puscarie pe viata .
Care credeti ca a fost raspunsul primit de la cei care pana atunci vorbeau cu atat siguranta, cu argumente logice, sustinute de statistici medicale, despre siguranta vaccinurilor si despre neexistenta nici unui risc la vaccinare ci dimpotriva?
Au inceput cu: pai sa nu o luam chiar asa, ca ei nu au de unde sa stie daca ceea ce se intampla cu copilul este de la vaccin, ca TOTUSI( pana in acel moment erau FOARTE SIGURI , FARA ECHIVOC) pot sa existe niste reactii adverse mai dure la unii copii samd au inceput cu scuze si nici unul nu nu ar fi semnat o astfel de declaratie, fiecare disculpandu-se in felul sau.
Deci? In concluzie?
Eu nu sunt impotriva vaccinurilor, a vaccinarii, dar am datoria si dreptul de parinte de a-mi proteja copilul asa cum cred eu de cuvinta de orice risc si pentru moment riscurile sunt extrem de mari.
Andy
aprilie 2, 2016 @ 8:11 pm
http://www.ms.ro/?pag=62&id=15904&pg=1
Intre timp, prin tara…
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
aprilie 3, 2016 @ 8:30 am
Eu as semna o asemenea declaratie daca si dumneavoastra semnati o declaratie prin care sa fiti inculpat pentru vatamare corporala pentru fiecare copil infectat de copilul dumneavoastra.
Oare e crestinesc sa faci rau aproapelui imprastiind boli in comunitate pentru un beneficiu personal imaginar?
Dan Tudorache
aprilie 7, 2016 @ 9:52 am
Revin cu mare întârziere asupra acestei polemici.
Mulțumesc Raluca, ai sintetizat ceea aș fi vrut să spun, dar nu aveam cuvintele.
Cu privire la problema consimțământului informat, experiența mea de părinte este aceeași cu a majorității covârșitoare: medicul de familie nu mi-a prezentat niciodată informații cu privire la eventualele riscuri/efecte secundare ale vaccinurilor pe care i le-am făcut primului copil.
Pur și simplu „veniți la vaccinare în data de…”. Aș fi fost mulțumit să mi se dea un simplu prospect, o foaie de informare, ceva, dar… nimic.
Și nu vreau să arunc un vot de blam general pe medicul meu de familie, întrucât își face datoria foarte bine de obicei, cu o singură excepție: informarea cu privire la vaccinuri.
Acesta este doar unul din punctele controversei vaccinurilor: informarea, care este elementară.
Cine-s de vină pentru atare situație? Părinții refractari? Sau…
Dan Tudorache
aprilie 7, 2016 @ 11:36 am
Doamne ajută Feon!
Iaca a trecut aproape o lună de când mă chinui să-ți răspund.
Întâi de toate:
Mulțumesc mult pentru contribuția ta la subiect, mai ales pentru faptul că ai readus în discuție pe părinții vaccinurilor, și meritul lor uriaș pentru sănătatea omenirii.
Fie pomenirea lor vie din veac în veac!
Cât privește obiecții tale, ai acuzat că „tipul din articolul de mai sus ne spune ca vaccinurile nu fuctioneaza”. Aș vrea să văd și eu această afirmație/concluzie, că poate mi-a scăpat. Arată-mi te rog unde a afirmat autorul articolului că vaccinurile nu funcționează defel.
Eu din fugă îți conspectez două afirmații care contrazic acuza ta la adresa autorului:
„Deși cred că vaccinurile pot, într-o anumită măsură, să genereze un răspuns imunitar la o anumită boală (în cazul unora dintre oameni), “imunizând” pe cei vaccinați, nu este corect să spunem că vaccinurile ne salvează de boli. Vaccinurile nu fac decât să țintească o parte din sistemul imunitar (stimularea anticorpilor), ocolind alte două aspecte foarte importante ale acestuia. ”
„Din nou, cred că vaccinurile au jucat într-o oarecare măsură un rol în reducerea focarelor, dar nu le acord încrederea mea completă, așa cum mulți oameni o fac, fără ca măcar să studieze faptele ”
Cât privește critica punctului 10, autorul nu spune că „nu mai sunt litigii și apoi ne arată un tabel în care se vede cum numărul litigiilor a crescut” ci ne spune că „Producătorii de vaccinuri sunt scutiți de orice răspundere”, deoarece ei nu pot fi dați direct în judecată ci te adresezi în calitate de păgubit/reclamant unui „Tribunal al Vaccinurilor”. Precizez că vorbim de legislația SUA, nu a altei țări. Așadar, pentru reclamațiile împotriva vaccinurilor funcționează o instituție aparte.
„Tribunalul vaccinurilor” este defapt United States Court of Federal Claims ( http://www.uscfc.uscourts.gov/ ), instituție care de când cu National Childhood Vaccine Injury Act din 1986 ( https://en.wikipedia.org/wiki/National_Childhood_Vaccine_Injury_Act ) se ocupă și cu soluționarea plângerilor cu privire la efectele adverse ale vaccinurilor ( http://www.uscfc.uscourts.gov/vaccine-program-readmore ).
Prin urmare, a fost implementat și un Program Național de compensații față de efectele nefaste ale vaccinurilor ( http://www.hrsa.gov/vaccinecompensation/index.html ), ceea ce înseamnă că eventualele despăgubiri nu sunt acordate de producătorul vaccinului, ci de către stat, adică tot de contribuabili! Deci autorul articolului are dreptate cu privire la ce se întâmplă în SUA: producătorii de vaccinuri sunt scutiți de răspundere în relația cu consumatorii. Eu înțeleg motivația medicală a acestei protecții preferențiale din partea statului față de producătorii de vaccinuri, dar acest tip de „parteneriat” îl face pe producătorul de vaccinuri „imun” financiar și juridic, ori eu ca economist știam că nu există sau nu ar trebui să existe o astfel de imunitate din partea statului pentru companiile private.
Revenind la tabelul în cauză, faptul că numărul litigiilor cu privire la vaccinuri a crescut din 1986 încoace (în SUA), ar trebui să-ți dea de gândit cu privire la riscurile vaccinării, nu doar la beneficiile lor. Articolul tocmai despre asta vorbește.
Mulțumesc pentru precizările de la pct. 9.
Punctul 8 consideri că este o minciună cap coadă, sau doar cu privire la vaccinul împotriva poliomielitei? Pentru că totuși sunt înșirate mai multe boli și vaccinuri aferente în cadrul argumentației.
OBSERVAȚIE intermediară: constat că mergi pe premisa vinovăției față de autor, acuzându-l în mod sistematic de minciună. A minți înseamnă a avea intenția deformării adevărului, însă oamenii mai pot deforma adevărul și fără intenție, adică din neștiință, din neatenție, din lipsă suficientă de informare sau de surse de informare la momentul x, samd. În acest caz spunem că „afirmația y” este o dezinformare sau este neadevărată, sau este falsă, însă nu spunem că autorul minte, pentru că asta ar însemna să-i facem proces de intenție. Eu te întreb: ești sigur că autorul minte atunci când consideri că nu are dreptate?
Punctul 6 nu este tocmai o opinie personală ci este chiar concluzia unei cărți de specialitate, scrisă de doamna Cristina Todea Gross: Vaccinurile, prevenție sau boală. Cartea poate fi citită aici: https://www.ortodoxiatinerilor.ro/Vaccinurile.pdf
Ce este minciună la punctul 5? Faptul că un vaccin nu-ți garantează imunitate pe viață?
Argumentul de la punctul 4 este un altfel de a spune că dacă tot ne bombardăm/ne bombardează cu mâncare nesănătoasă, nu ne face nimic rău să mai înghițim niște doze în plus de elemente agresive. Și n-am spus asta ca să critic principial vaccinul.
Sunt însă de acord cu tine că este recomandabilă (nu obligatorie) vaccinarea împotriva bolilor grave. Chiar și așa însă trebuie să cântărim bine cât de real este riscul față de boală și care este gradul de incidență al evectelor secundare ca să nu se ajungă la drame și scandaluri de proporții naționale, ca în cazul vaccinării împotriva HPV, cum a fost cu Gardasil și Cervarix: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/06/20/japonia-vaccinare-anti-hpv-efecte-negative-gardasil-cervarix-ocultare/
Cât privește curentul anti-vaccinare, chiar dacă îl găsești lipsit de motivații reale, eu țin să-ți reamintesc că în amândouă tabere găsești cadre medicale și precizez că această controversă este mai complexă decât aria strict medicală, ea derulându-se pe mai multe planuri: medical, de comunicare, juridic, etic.
[b]1. În plan medical:[/b]
a) Efectele negative imediate ale vaccinurilor, și gradul lor de incidență. Raportul beneficiu/risc.
b) Efectele negative ale vaccinurilor pe termen mediu și lung, asupra imunității
c) Utilitatea/oportunitatea vaccinurilor în cazul bolilor ușoare (discutat mai sus, explicat de tine)
[b]2. De comunicare:[/b]
a) Între medic și pacient/părinte. Lipsă de comunicare. Am discutat mai sus.
b) Între instituțiile care testează vaccinurile și populație. Mușamalizarea testelor, sau ascunderea cazurilor de eșec al vaccinării.
[b]3. Juridic:[/b]
a) În sarcina cui cad eventualele efecte adverse ale vaccinurilor. Cine despăgubește?
b) caracterul opțional/obligatoriu al vaccinării, cu consecințele de rigoare
[b]4. Etic:[/b]
a) Are dreptul statul să impună un tratament profilactic?
b) Are dreptul părintele să refuze un vaccin în caz de forță majoră? Ex: epidemie.
Astea nu-s toate, ci doar cele care mi-au venit pe moment în minte.
Legat de punctele 3 și 4, actualmente se fac în România eforturi exclusiv instituționale pentru legiferarea obligatorie a vaccinurilor. Dincolo de faptul că este o intenție fără nicio popularitate și lipsită de fundament democratic, mă văd și eu pus în situația de a ridica o eventuală pretenție: dacă copilul suferă reacții adverse de pe urma vaccinurilor (asumate chiar în prospecte), răspunde medicul pentru asta? Sau reprezentanții unui astfel de sistem medical totalitar? Repet, nu sunt împotriva vaccinului principial vorbind, cum nu sunt nici împotriva antibioticelor. Fiecare are utilitatea lui, în anumite limite!
Sunt însă împotriva extremelor, fie ele și în plan medical, ca de pildă a universalizării vaccinurilor, oricât s-ar strădui unii să se autojustifice cu cele mai bune intenții.
Închei aici mulțumindu-ți încă odată pentru lămuririle aduse.
O zi frumoasă.
Simona
aprilie 10, 2016 @ 2:35 pm
Daca cititi cu atentie aici:
http://www.whale.to/v/shaken_baby_syndrome7.html
veti gasi justificarea (bine studiata) de ce nu trebuie vaccinati niciodata copiii deja bolnavi. (Nici un medic nu verifica starea de sanatate a copiilor inainte de vaccinare…)
Autorul, A. Kalokerinos, este medic australian de origine greaca ce a aplicat cu succes injectiile cu vitamina C i.v. in boli infectioase.
Si inca o referinta ce demonteaza multe mituri ale vaccinistilor (cu sfaturi practice de ingrijire a copiilor cu diverse boli infectioase):
http://www.vaccinefreechild.com
Simona
aprilie 11, 2016 @ 5:57 am
Sustineti campania „Unul la un milion nu reprezinta situatia reala”
http://www.lionmentor.ro/blog/194-campania-unul-la-un-milion-1-1-000-000-nu-este-situatia-reala
Andy
aprilie 11, 2016 @ 3:36 pm
Normal ca nu vaccinezi copiii deja bolnavi. Scopul vaccinului este sa previna boala, nu sa o vindece. Iar dupa ce au fost deja bolnavi, in multe cazuri corpul deja si-a creat rezistenta, iar un vaccin nu mai este necesar.
Dar daca ai un virus precum malaria, care din cauza faptului ca este transmis foarte des si multa lume este infectata cu acesta, sufera mutatii foarte des, atunci e bine sa faci vaccin chiar daca ai facut malarie inainte, ca sa fii imun si la cele mai noi radacini ale virusului.
Vaccinurile ajuta si la eradicarea virusilor. De exemplu polio, virus impotriva caruia s-a vaccinat masiv in anii 50, a ajuns sa fie o boala pe cale de disparitie.
[img]http://vaccines.procon.org/files/1-vaccines-images/polio-cases3.JPG[/img]
Problema cu faptul ca din ce in ce mai multi parinti refuza sa-si vaccineze copiii este ca acestea functioneaza pe baza imunitatii colective. Daca 90% din copii sunt vaccinati, atunci acei 10% care nu sunt au sanse relativ de mici sa se imbolnaveasca de o anumita boala. Dar cand numai 50% din copii sunt vaccinati, sunt necesare numai cateva cazuri in randul celor nevaccinati ca virusul sa-i infecteze pe toti cei nevaccinati. Si daca un virus se transmite masiv, el sufera mutatii, iar apoi exista sanse ca si cei 50% vaccinati sa fie infectati de o noua radacina a virusului pentru care nu sunt imuni.
Vă rog să-mi permiteți anonimatul
aprilie 11, 2016 @ 4:11 pm
@Simona este adevarat ca nu trebuie vaccinati unii copii bolnavi.
Este o minciuna sa generalizezi caci in cazul turbarii sau a tetanosului vacinul e salvator de viata si este necesar chiar si cand au aparut primele simptome.
Este o minciuna sa zici ca nici un medic nu verifica starea de sanatate inainte de vaccinare. Medicii isi examineaza pacientii aproape ritualic, dupa o metoda invatata in 11 ani de pregatire medicala. Chiar si cand se vaccineaza in teren, se face o minima anamaneza si examen clinic. Daca tie ti se pare un examen rapid, asta nu inseamna ca nu este corect sau eficient.
Este o inselaciune sa pretinzi ca Vitamina C e ceva nou. Eu il prescriu deseori pacientilor cu infectii, fiind o tehnica veche de cand medicina.
Simona
aprilie 12, 2016 @ 7:34 am
@Feon, ati citit articolul? Nu e vorba de o simpla anamneza, sunt necesare mult mai multe teste pentru a verifica starea unui copil. E simplu de raspuns cu generalitati, dar un argument la obiect, pe ce spune dr. K, aveti?
Sigur, multi prescriu vit. C. Dar putini o folosesc in doze mari INJECTABIL. (Argumentul e tot in articol, daca aveti curiozitate).