Duhul Sfant in Biserica

Ne intrebam deseori cum putem face fata tuturor problemelor vietii; cum putem avea o viata duhovniceasca fara caderi in ispite . Pe stradă, la scoală , sau la locul de munca, suntem asaltaţi de tot felul de lucruri lumesti care vor să ne murdărească sufletul şi în final să ne robeasca inima…

Ieri am prăznuit Pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli şi totodata întemeierea Bisericii crestine in chip vazut. Cantam in troparul acestei zile: ,,Cela ce preaintelepti…” (…).

Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit “preaînţelepţi”, fiind umpluţi “de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”,,Trimitandu-le lor Duhul Sfant…”

Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli s-a petrecut tocmai pentru ca întreaga lor fiinţă să fie cuprinsa de Adevăr, după cum zice Mântuitorul: “Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu Îl voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine” (Ioan 15,26). Purcederea din Tatal o marturisim si in Crez: ,,Si întru Duhul Sfînt, Domnul de viata Facatorul, Care de la Tatal purcede”. Aici descoperim mişcarea prin care Duhul Sfânt izvorăşte din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul, într-o permanentă legatura treimică. Duhul Sfânt este mijlocitorul, mangaietorul si singurul prin care putem trai in comuniune cu Mantuitorul, Cel ce S-a rastignit, a Inviat, S-a inaltat la Ceruri, iar astazi umple inimile tuturor credinciosilor de bucurie, prin Pogorarea Sfantului Duh. Doar El este Mangaietorul, Izvorul harului si Vistierul bunatatilor.

Nu doar apostolii au avut parte de aceasta minune; pentru ca si noi putem simti si dobandi aceasta bucurie vesnica. De ce spun vesnica? Duhul Sfant este vesnic. El este fara inceput si fara sfarsit, de o fiinta cu Tatal si cu Fiul; este prezent in toate lucrarile indreptate spre lume ale Sfintei Treimi.

Totusi, traim intr-o lume in care moartea dobandeste sensul unei “posibile” eliberari de suferinta, intr-o lume in care alcoolul si tutunul sunt ,,la moda”; într-o societate care încearcă să pateze sufletele celor tiner….Si-atunci cum mai putem dobandi Duhul Sfant in inimile noastre?

In primul rand, El nu este doar Mijlocitor sau Mangaietor; ci si Marturisitor. Prin El marturisim inca din tinerete, Dreapta Credinta, marturisim Adevarul; de aceea rostim in rugaciune : ,, (…) Duhul Adevarului”. Iata de ce este atat de importanta aceasta zi, aceasta sarbatoare plina de Har si de Lumina. Duhul Sfant este Scara catre centrul inimilor noastre; prin El Mantuitorul se coboara in chip tainic si lucreaza in camara dinluntrul nostru, ca astfel, din oameni trupesti sa devenim oameni duhovnicesti. Năzuinţa, dorinta de cautare si de traire duhovniceasca, sporeste odata cu dobandirea Duhului Sfant.

Este greu sa luptam singuri cu toate simtirile, temerile, obiceiurile si lucrurile lumesti; cu toate patimile ce au pus stapanire pe sufletele noastre. Mangaietorul ne intareste; dar mai mult de atat, El ne daruieste o indrumare temeinica, ne calauzeste pe Calea ce duce spre Imparatia Cerurilor, spre Viata Vesnica…

Fara Duhul Sfant, nu putem iesi din intunericul pacatelor si nu putem ajunge la Lumina cea Adevarata, dupa cum spune Mantuitorul: ,,cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.” Duhul ne arata aceasta Lumina a vietii; ne pregateste pentru urcusul duhovnicesc; pentru a obtine starea permanenta de trezvie si pentru a dobandi mantuirea: ,,Şi tot cel ce va chema numele Domnului se va mântui”. (Fapte 2, 1-13).

Duhul Sfant hraneste Trupul lui Hristos – Biserica -, in adevar si in iubire; in nesfarsita comuniune, dragoste frateasca si unire. De ce iubire? Deoarece iubirea mărturiseşte pe Tatăl, I se închină Fiului şi Îl preaslăveşte pe Duhul Sfânt.

Asadar, sa iL preaslavim si noi si neincetat sa iL chemam la rugaciune pe Duhul Sfant, pe Sfintitorul vietii noastre si pe Vistierul bunatatilor; sa iL cautam, sa iL cerem si sa iL primim in camara sufletelor noastre…

„Vino si Te salasluieste intru noi si ne curatestepe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre”. Amin

Georgiana