Analiza SWOT si Taina Spovedaniei

Ce este analiza SWOT? Pentru cine nu stie, explicatiile de mai jos vor aduce lamurire, iar pentru cine stie despre ce vorbim explicatiile vor fi o reimprospatare a cunostintelor dobandite. Analiza SWOT reprezinta unul dintre cele mai importante instrumente de management utilizat în radiografierea unei societati comerciale sau a unei organizatii, si constă în efectuarea analizei interne pentru a vedea care sunt punctele tari si slabe, urmată de analiza externă, ce se concentrează pe oportunitătile si riscurile cele mai relevante ale intreprinderii sau organizatiei studiate.

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări, Riscuri). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul extern şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.

(S) Punctele forte ale firmei sunt caracteristici distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, adica activităţi pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor firme. Punctele forte ale unei societati pot fi produsele superioare dpdv calitativ pe care le poseda, preturi care sa asigure un venit decent, sistemele puternice de promova a imaginii proprii si altele.

(W) Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanţe inferior celorlalţi  concurenţi. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă. Astfel de puncte slabe pot fi date de personalul insuficient pregatit sau slaba dotare tehnica a firmei.

(O) „Oportunităţile” reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, altfel spus şanse oferite de mediu firmei, pentru a-şi stabili o nouă strategie sau a-şi reconsidera strategia existentă în scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute. Spre exemplu oportunitate poate fi o noua piata de desfacere pe care societatea inca nu a patruns iar cererea produselor comercializate se constata ca este mare in urma prospectarii pietei.

(T) „Ameninţările” sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte cuvinte situaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil capacitatea firmei de a-şi realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performanţelor ei economico-financiare. O amenintare poate fi mediul legislativ instabil, o politica fiscala agresiva a statului sau alti factori care externi firmei.

Acum, fiind lamuriti despre ceea ce inseamna analiza SWOT, punem sa punem intrebarea care ne macina de la inceputul subiectului: Ce legatura exista intre analiza SWOT si Taina Sfintei Spovedanii, care sa ne fie de un real folos?

Exista si prea exista, dar pentru ca de cele mai multe ori nu incercam sa patrundem in profunzimea Tainei spovedaniei, pierdem perspectiva de ansamblu a lucrurilor. Taina spovedaniei, taina de innoire si indumnezeire a firii umane, cuprinde toate beneficiile analizei SWOT, dar in plan duhovnicesc, desigur. De cele mai multe ori cand ne autoevaluam inainte de a merge la spovedit, punem accentul doar pe slabiciunile (Weaknesses) si amenintarile (Threats) proprii, neglijand aproape complet autoevaluarea punctelor forte (Strenghts) si valorificarea oportunitatilor (Opportunities). Toate pacatele pe care le savarsim si toate patimile de care suferim reprezinta slabiciunile noastre (W), iar ispitele cu care ne confruntam in viata de zi cu zi, sunt defapt amenintarile (T) asupra posibilitatii de a ne mantui. Cu aceste doua repere intiparite in minte mergem la duhovnic, ne spovedim, ne caim pentru neputintele noastre si ne ridicam usurati ca am primit iertarea pacatelor savarsite.

Totusi, nu dupa mult timp de la spovedanie incepem sa cadem usor, usor in aceleasi pacate, pana ajungem la aceeasi frecventa a savarsirii lor, deci fara sa fi adus o imbunatatire simtita firii noastre patimase. De aceea, odata cu trecerea timpului, incepem sa repetam spovedania rutinati si deznadajduiti ca nu facem progrese duhovnicesti si ramanem aceeasi oameni inglodati in neputinte. De ce se intampla toate acestea? De ce batem mai mult pasul pe loc? Pentru ca facem treaba doar pe jumatate. Pentru ca punem accentul doar pe slabiciuni si ispite si mai niciodata pe punctele noastre forte (Strenghts) si pe oportunitatile din jur (Opportunities). Se intampla sa batem pasul pe loc pentru ca nu avem perspective si planuri de viitor in ceea ce priveste viata duhovniceasca. Nu ne stabilim un tel (un target) pe care sa-l atingem impreuna cu Dumnezeu. Nu ne stabilim un plan pentru a scapa de o patima sau pentru a spori mai mult intr-o virtute.

Si nu facem lucrurile acestea pentru ca nu ne autoevaluam temeinic si nu ne valorificam punctele forte, adica virtutile noastre. Este important sa aflam ce virtuti reale avem, iar lucrul acesta il reusim doar fara a cadea in ispitele cele de-a dreapta sau altfel spus, in supraevaluare proprie, în mândrie diavolească. Iar daca stim ce virtuti avem, atunci cu smerenie si dreapta socoteala vom reusi sa le inmultim pentru a spori mai mult in dragostea de Dumnezeu si de aproapele.

Cine stie ca este milostiv cu saracii, sa-si sporeasca milostivirea, cine este rabdator cu defectele celor din jur sa-si sporeasca rabdarea, cine este bland la vorba sa aline si sa dea nadejde celor deznadajduiti pentru a-si spori blandetea. Orice virtute (Strengthts) am avea, sa nu o lasam sa se usuce si sa se atrofieze, ci sa o largim mai mult ca mai apoi si inima noastra sa se largeasca si sa poata curpinda mai multe virtuti care sa ne desavarseasca dragostea.

Apoi este de stiut ca nu avem perspective in viata duhovniceasca pentru ca nu analizam oportunitatea de a ne imbogati duhovniceste. Privim aproape totul in termenii „puncte slabe” si „amenintari” fara a privi si in termenii „puncte forte” si „oportunitati”. Insa daca vom analiza mai bine mediul social, psihologic si economic in care traim, vom realiza ca avem o multitudine de oportunitati pentru a ne curati sufleteste si de a rodi duhovniceste. Un parinte, un sot sau un frate cu care nu ma inteleg crestineste reprezinta o oportunitate de a invata sa fiu iertator si iubitor. Un serviciu stresant, cu o atmosfera de lucru tensionata, este o oportunitate de a invata blandetea si indelunga rabdarea. O situatie materiala grea este o oportunitate de a-mi spori credinta si nadejdea in ajutorul lui Dumnezeu. Toate aceste oportunitati sunt sansa noastra de fiecare zi pentru a fi milostivi ca vaduva din evanghelie si tari in credinta precum femeia cananeanca. Toate aceste oportunitati si puncte forte ne ajuta sa inaintam duhovniceste, sa nu mai batem pasul pe loc, sa ne apropiem de Dumnezeu si de inima semenilor mai mult, dar pentru aceasta trebuie mai intai sa le constientizam iar mai apoi sa le punem in practica, sprijiniti de harul lui Dumnezeu si indrumarea duhovnicului.

„Managementul” duhovnicesc pe care il primim de la duhovnic in scaunul spovedaniei este esential pentru a nu falimenta sufleteste. Multi sunt cei care au crezut ca pot calatori in viata aceasta fara sfat si indrumare duhovniceasca, dar au intrat mai tarziu cu sufletul in datorii (suferinta de pe urma pacatului) facand apoi greseala cea mai mare: ca sa scoata balanta sufletului de pe minus pe plus, adica de pe suferinta pe implinire, au batut palma cu camatarii de suflete, adica cu diavolii, pierzand apoi si ceea ce credeau ca mai au. Iata de aceea trebuie sa avem mereu un plan si o perspectiva de viitor a mantuirii, asa cum a randuit Dumnezeu.

Asadar, spovedania pe care o facem in fata duhovnicului nu inseamna punerea accentului doar pe factorii patimi si ispite, ci si punerea accentului pe sporirea virtutilor existente si valorificarea oportunitatilor de a inainta duhovniceste, avand ca reper permanent depasirea si falimentarea omului cel vechi din noi. Spovedania, ca si analiza SWOT din economie, este o radiografie completa a situatiei existente, menita sa arate in lumina constiintei, starea reala a sufletului, pentru a sti ce avem de indreptat si imbunatatit pana la desavarsire.

Ar trebui sa constientizam mai des si mai mult ca Tainele Bisericii cuprind toate tainele lumii acesteia, fie ca le intalnim si in economie, psihologie, matematica, arta sau in oricare alte stiinte, insa nu numai atat, ci cu mult mai mult. Caci Tainele Bisericii nu sunt doar pentru lumea aceasta, ci punte de legatura intre pamantul pe care traim vremelnic si cerul in care vrem sa locuim vesnic.

(Răzvan)