Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

Dragi montaniarzi, munţomani sau munţopaţi  din OT (vă alegeţi voi termenul, în funcţie de gradul de dependenţă de munte J), aici veţi găsi toate detaliile de care aveţi nevoie pentru aventura pe care o vom avea în creasta Făgăraşului. Veţi găsi totodată răspunsurile la principalele voastre întrebări, iar dacă sunteţi încă nehotărâţi, motivaţia de nu rata această excursie unică din anul de graţie 2020.

În anul precedent am mai parcurs acelaşi traseu cu o echipă de OT-işti temerari, astfel că în acest an vom fi mai bine pregătiţi din toate punctele de vedere. Traseul a fost atât de frumos încât în acest an va organizată oficial de Asociaţia Ortodoxia Tinerilor, ca şi tabără de munte. Numărul de locuri va fi de 25.

Ce vom face?

Scopul acestei miniexpediţii este în principal acela de a strânge laolaltă oameni frumoşi, iubitori ai muntelui şi ai Lui Hristos cu care să petrecem o săptămână la all inclusive. În mod sigur vom şti că vom pleca din Turnu Roşu, dar e posibil să nu parcurgem toată creasta, putând alege să zăbovim mai multe zile într-un loc de campare, dacă vremea nu permite continuarea traseului. Avem varianta de a coborî din creastă prin Fereastra Mare a Sâmbetei, astfel încât să ajungem duminică la Liturghie la Mănăstirea Sâmbata de Sus. Sau mai avem varianta de a ajunge la Breaza, coborând pe la lacul Urlea.

Traseul a fost împărţit astfel încât să avem timp să mâncăm pe îndelete, să ne bucurăm de locurile pe care le vedem, să depănăm amintiri, să împărtăşim din experienţele noastre, adică să avem timp mai mult decât în „colivia” vieţii cotidiene. 7 zile vom trăi într-o linişte deplină, feriţi şi de gălăgia specifică mediului urban în care trăim. Singurele „zgomote” care ne vor gâdila auzul vor fi cântecul greierilor, adierea vântului şi sunetul cristalin al sforăiturilor din cortul vecin 😊.

Cui îi este destinată?

Excursia nu presupune în mod necesar o condiţie fizică ieşită din comun. Nici unul dintre noi nu va fi profesionist în acest domeniu. Vom fi cu toţii amatori. Trebuie însă să nu aveţi probleme la coloana vertebrală şi o stare de sănătate care să vă permită un efort susţinut. Mai pe scurt, trebuie să puteţi să vă căraţi rucsacul, timp de 6 ore pe zi, cât estimez eu că va fi durata medie a unei drumeţii.

De asemenea, de această dată, ţin foarte mult la a se respecta regulile de siguranţă a deplasării pe munte, pentru a minimiza riscurile de accidentare sau alte neînţelegeri care pot interveni. În creastă nu vom avea semnal, şi oricum nu prea doresc să folosesc telefonul, astfel că regula de baza va fi că vom sta TOŢI  LAOLALTĂ, având ritmul celui care merge cel mai încet. Din experienţă proprie vă mărturisesc că de fiecare dată când nu s-a respectat această regulă de căpătâi au apărut probleme şi discuţii, chestiuni care sunt de dorit a fi evitate. Ne vom despărţi doar în mod excepţional, în cazul unor evenimente neprevăzute, şi dacă nu avem altă alternativă.

De ce 7 zile?

Viaţa omului modern este „poluată” de numeroase lucruri care nu ne sunt foarte folositoare, lucruri care risipesc cea mai preţioasă resursă a noastră – timpul. Paradoxul este că, deşi tehnologia are ca şi scop declarat economisirea timpului, ni-l consumă. Trăind o săptămână simplu, cu ce aveam în rucsac, vom învăţa care sunt lucrurile cu adevărat importante pentru noi. Veţi vedea că viaţa fără lucrurile care ne prisosesc este lipsită de grijile obişnuite. Fără griji, mintea şi inima sunt mai limpezi, astfel că pot să revină mai uşor la „setările” iniţiale puse în noi prin Creaţie.

Precizări pentru cei care nu doresc să facă întregul traseu

Pentru că o parte dintre voi mi-aţi comunicat deja că nu puteţi rămâne o perioadă atât de îndelungată în creastă, mai există posibilitatea de a rămâne până marţi seara 18 august, când vom ajunge la lacul Capra, aflat la 45 de minute de Bâlea Lac. Marţi seara veţi putea coborî la Bâlea Lac, iar de acolo să vă îndreptaţi spre casă. De asemenea, excursia poate fi începută miercuri 19 august de către cei care nu pot ajunge sâmbătă 15 august al Turnu Roşu. Pentru aceasta trebuie să ajungeţi la Bâlea Lac, iar de acolo la lacul Capra, miercuri 19 august.

În anul precedent, ne-am asumat un angajament ferm că vom ajunge la data stabilită la Capra pentru ca o parte din temerari să poate părăsi traseul, iar alţii să îl înceapă. În acest an nu ne vom mai asuma un astfel de angajament, pentru a nu pune în pericol bunul mers al excursiei. Cei care vor începe traseul mai târziu, pot lua legătura cu noi prin sms, astfel că vor putea afla unde ne aflăm. Eu sau Liviu Bârsan vom avea telefonul deschis tot timpul, numai că semnalul e slab sau inexistent. Din acest motiv e recomandat sms-ul.

Alte variante de acces în traseu

  • Porumbacu de sus - cabana Negoiu (cruce albastră)
  • Piscul-negru - lacul Călţun (triunghi albastru)
  • Oraşul Victoria - Cabana Podragu – Şaua Podragu (Banda Albastră)
  • Sambata de sus - Cabana Sambata de sus - Fereastra mare a Sâmbetei (triunghi roşu).

De ce Făgăraş?

Făgăraşul oferă cea mai frumoasă privelişte din România, în special înspre Podişul Transilvaniei. Are şi cele mai înalte vârfuri din România, dintre care vom atinge 3, Moldovenau, Negoiu şi Viştea mare. Vom trece foarte aproape de alte 5 vârfuri de peste 2500 m (Călţun, Lespezi, Vânătoarea lui Buteanu, Dara şi Hârtopul Darei). De Făgăraş mă leagă multe amintiri frumoase, majoritatea alături de voi. Aşa că nu strică să adăugam acestora altele noi, cel puţin la fel de frumoase 😊.

Programul orientativ

În principiu vom urma programul ce va urma, cu menţiunea că acesta poate suferi modificări în funcţie de condiţiile meteo sau de alte elemente neprevăzute.

Sâmbătă 15 august 2020

  • Începând cu ora 15.00 ne întâlnim cu toţii în apropierea mănăstirii Turnu Roşu din localitatea Turnu Roşu.
  • Locul de campare se află pe drumul forestier, la aproximativ 300 m mai sus de mănăstire, pe partea dreaptă, lână un canton silvic. Primii care vor ajunge acolo vor trimite locaţia pe whatsapp. Lângă locul de campare avem un izvor, şi un pârâu.  Vom campa acolo peste noapte, nu înainte de a pune ţara la cale, adică de a stabili ultimele detalii. De asemenea, vom pregăti micul dejun pentru a doua zi, astfel încât duminică după liturghie să plecăm cât de repede pe traseu. Vom pregăti şi nişte sanvişuri pentru drumeţia de duminică, pentru că timpul va fi scurt.

Duminică 16 august 2020
Secţiunea I a traseului Mănăstirea Turnu Roşu – Şaua apa cumpănită (aproximativ 6 ore).

  • Ne trezim la ora 7.00, strângem corturile, facem bagajele, şi ne îndreptăm spre Mănăstirea Turnu Roşu, unde începând cu ora 10.00 vom participa la Sfânta Liturghie. La ora. 12.30 luăm o gustare uşoară, după care pornim pe traseu.
  • Vom urma drumul forestier, pe marcaj cruce roşie, înspre nord, aproximativ 1km, după care poteca traversează pârâul, şi urmează o urcare mai abruptă, de aproximativ 45 minute – 1 oră, până într-o poieniţă, unde ne asteaptă o masă cu bancuţe şi cu prima panoramă a traseului. Facem o scurtă pauză, după care continuăm traseul pe poteca care trece succesiv prin păduri de foioase, iar apoi conifere, iar la final eliberându-se în golul alpin. Pe drum, Nicoleta, Iulian şi Romică şi ne vor povesti în detaliu care e treaba cu foioasele şi coniferele respective 😊. Iar eu o sa va spun ce or păţit unii care n-or avut de lucru şi le-or tăiat. După aproximativ 2 h ajungem la Şaua Corbului (1568 m), unde ne intersectăm cu traseul de creastă marcat cu linie roşie. Facem o scurtă pauză şi ne aprovizionăm cu apă de la izvorul care curge la aproximativ 100 m de potecă, după care continuăm pe lângă vârfurile Chica lacului, Chica fedeleşului şi Tătaru (1890), cupă care coborâm la Şaua apa cumpănită (1807 m), unde vom campa. Ca sursă de apă vom avea un izvor. După ce montăm corturile luăm masa şi ne putem pune la poveşti.

Luni 17 august 2020
Secţiunea a II-a, Şaua apa cumpănită – Cabana Negoiu (aproximativ 6 ore)

  • Ne trezim la ora 6 dimineaţa, luăm o mică gustare, astfel ca la 7- 7.30 să putem pleca pe traseu.
  • Traseul începe cu urcarea vârfurilor Moaşa (2034m) şi Găvanu, până la şaua Suru. Ajungând aici ne vom aminti de iesirea din mai anul trecut, de la cabana Suru unde am mâncat legendara omletă Suru 😊. În şaua Suru vom găsi un izvor de unde ne vom putea reîmprospăta plosca. Continuam pe curbă de nivel pe la poalele vârfului Suru (2283 m), îndreptându-ne spre vf. Budislavu (2373 m), pe care îl urcăm aproape în totalitate. De aici începe cea mai spectaculoasă parte a traseului nostru, cu lacul Avrig şi vârful Ciortea (2427 m), pe acesta din urmă ocolindu-l, nefiind pe traseul de creastă. Facem o pauză pe marginea lacului Avrig, unde vom lua şi masa, după care ne îndreptăm spre vârful Scara (2306 m). De aici coborâm în Şaua Scării, unde ne abatem de la traseul de creastă, pe marcaj cruce albastră, ce ne va duce paşii spre Cabana Negoiu. Abaterea de la traseul de creastă o vom face pentru a evita zona Custurii sărăţii, care este considerată cea mai periculoasă din ţară. Există şi o variantă de ocolire prin Căldarea Mioarelor, aflată pe versantul sudic, pe care am încercat-o anul trecut, însă mi s-a părut periculoasă şi aceasta. Din acest motiv am optat pentru varianta cea mai sigură, şi anume coborârea la Cabana Negoiu.

Marţi 18 august 2020
Secţiunea a III-a Cabana Negoiu – lacul Călţun (aproximativ 6 ore)

  • Fiind o zi mai uşoară, ne permitem să ne trezim mai tarziu, şi anume la ora 7.00. Luăm micul dejul, care este inclus în preţul de cazare, după care pornim spre vârful Negoiu, al doilea cel mai mare din ţară (2535m). Vom urma traseul cu marcaj triunghi albastru, până la Şaua Cleopatrei, unde ne vom intersecta cu traseul de creastă – bandă roşie. Neoficial traseul este denumit „Drumul zmeilor”, probabil pentru frumuseţea lui nemaiauzită decât în poveşti. După aproximativ 1 oră vom ajunge în Căldarea sărăţii, care în perioadele cu precipitaţii abundente este scăldată în mai multe cascade. Nu zic mai multe, ca sa veniti şi să vă convingeţi singuri 😊.
  • După o scurtă şedinţă foto părăsim căldarea, şi ne îndreptăm spre Saua Cleopatrei (2430 m), un urcuş destul de abrupt care ne va încerca răbdarea şi talpa bocancilor. Cu puţin noroc şi cu multă dibăcie, în 2 ore vom fi sus. De aici ne despart aproximativ 45 minute de vârful Negoiu. Un fleac. Ce a fost greu va fi fost trecut deja.
  • Sus pe vârf vom lua prânzul de la un „impinge tava” aflat acolo (acceptă şi bonuri de masă 😊), după care ne îndreptăm spre refugiul Călţun, aflat la poalele a două culmi spectaculoase, Lespezi (2522 m) şi Călţun (2510 m). Noul refugiu e cel mai modern din tară, având chiar şi uşă şi geamuri 😊.
  • Cum vom ajunge în jur de 15.00-16.00 vom avea timp să ne bucurăm de peisaj.

Miercuri 19 august 2020
Secţiunea a IV- lacul Călţun – lacul Capra (aproximativ 5 ore)

  • Vom avea o zi uşoară, aşa că ne putem trezi la ora 7.00. Ne bem cafeaua pe îndelete pe marginea lacului, fără grabă (vom avea 8 minute întregi la dispoziţie 😊). Aşa că putem pleca şi la ora 10 pe traseu, fără riscul să fim codaşi la lacul Capra. Traseul începe în forţă, printr-o urcare a vârfului Lăiţel (2391 m), după care nu va ridica probleme majore. Din Şaua Platinului (2345), ni se va deschide o privelişte foarte faină asupra căldării Bâlea, aproape ca la televizor HD. Vom fi însoţiţi de aceste imagini aproximativ 1 h şi 30 minute, în funcţie de câtă baterie avem 😊. În mod normal traseul urmează vârful Iezerul caprei (2418 m), dar există varianta neoficială de ocolire a acestuia, pe care am parcurs-o anul trecut în maxim 20 minute.
  • Aici campam la cort, visand la saltelele de la cabana Negoiu. Probabil vom ajunge în jurul orelor 15.00- 16.00. Din nou vom avea timp la dispoziţie pentru poveşti, spre bucuria fetelor 😊. Doritorii pot coborâ la Cabana Bâlea, aflată la 45 minute, numai că vă avertizez că atmosfera e de bâlci, oarecum într-un total antagonism cu ce vom fi avut până în acel moment. Ne putem la culcare devreme pentru că urmează cea mai lungă zi. Dar cu cele mai mari recompense. Vom avea un traseu lung dar spectaculos, în care vom urca pe cel mai înalt vârf – vf. Moldoveanu 2544 m.

Joi 20 august 2020
Secţiunea a V-a lacul Capra – Refugiul Viştea (aproximativ 9 ore)

  • Ne trezim la 6.00. Cel târziu la 7.30 pornim pe traseu. Traseul începe cu un urcuş lin pe crubă de nivel, iar apoi continuă cu o coborâre pe Piciorul caprei, după care continuăm pe curbă de nivel spre Fereastra Zmeilor. Ca în orice poveste, răsplata nu se primeşte aşa uşor. Vom avea de parcurs şi un urcuş destul de abrupt până la fereastra cu pricina. Dar nu mai lung de 20 de minute. De aici, vom ocoli secţiunea numită „La trei paşi de moarte”, nu atât pentru dificultatea ei, cât pentru faptul că, fiind un grup numeros, trecerea ne va fi încetinită foarte mult. Aşa că vom urma traseul de ocolire, care duce înspre lacul Podrăgel, pe partea nordică a versantului, după care îl vom abandona, urmând a ne intersecta din nou cu traseul de creastă.
  • Ne îndreptăm apoi spre monumentul Nerlinger, aflat la poalele vârfului Aprapşul Mic. Aici facem o pauză scurtă, pentru că avem o privelişte frumoasă înspre Buda, Lacul Buda. De aici continuăm cu varfurile Arpaşul Mare (2468 m) şi Mircii (2470 m). De pe acest din urmă vârf vom avea una dintre cele mai frumoase privelişti din întreaga misiune. Să aveţi grijă să aveţi bateriile pline pentru această zi 😊.
  • Coborâm la lacul Podu Giurgiului, unde facem plinul cu apă. Ideal este să avem toate recipientele pline, pentru că nu vom mai avea apă pe traseu până a doua zi la ora 11-12. După aproximativ 30 de minute ajungem în Saua Podragului (2307 m), de unde vom admira cabana Podragu precum Moise Ţara Făgăduinţei. După aproximativ o oră ajungem la poalele vârfului Viştea, de unde ne aşteapă cea mai grea parte a traseului. Un urcuş abrupt până la 2527 m, care ne va lua 45 minute-1 oră pe jos, sau 20 de minute cu cămilele beduinilor din zonă 😊. Ajunşi pe Viştea, ne vor despărţi doar 20 de minute de cel mai iubit moldovean din OT – Vf. Moldoveanu 😊. După ce am făcut selfie pe acoperişul țării, şi am pus pozele pe FB, cei care au obţinut peste 100 de like-uri se vor îndrepta victorioşi spre refugiul Viştea, unde vor campa. Restul vor face acelaşi lucru 😊.

Vineri 21 august 2020
Secţiunea a VI-a Refugiul Viştea  - Refugiul Zârna (8 ore)

  • Urmează o secţiune cu o lungime destul de lungă, dar cu o diferenţă de nivel mult mai mică, astfel încât ritmul va fi unul mult mai rapid. Nu vom mai urca vârfuri, ci vom merge în principiu pe curbă de nivel. Caracteristic acestui traseu sunt numeroasele ferestre înspre văile glaciare ale versantului nordic. Privelistea e la inaltime, si la propriu şi la figurat 😊.
  • Ne trezim la o ora 6, astfel ca la 7.30 să fim pe traseu. Începem cu un urcuş destul de lung de vreo 30-45 de minute, dar nu foarte abrupt, pe versantul Hârtopul ursului, după care continuam cu Galbanele, Glăşescu Mare, Gălăşescu Mic. Aici vom avea o coborâre destul de lungă spre Fereastra mică a Sâmbetei. De aici se va vedea Mănăstirea Sâmbata de sus. Aici ne alimentăm cu apă, pentru că nu vom mai avea o altă sursă până la Zârna. Luăm de asemenea o gustare, după care continuăm cu urcuşul pe vf. Slănina (2268 m). Nu e o glumă, asa e trecut in certificat. Vf. Slănina este de fapt unul dintre cele două hornuri ale Ferestrei mari a Sâmbetei, unul dintre cele mai spectaculoase formaţiuni din Făgăraş. Celălalt este colţul Bălăceni (2286m), supranumit  şi Matterhornul României. Le vom parcurge pe amândouă, fiind în traseu. După aproximativ 30 de minute, admirăm lacul Urlea, aflat la poalele vârfului cu acelaşi nume (2473m). Traseul nu trece peste acest vârf, urcând sinuos pe curbă de nivel înspre vârful Iezer (2429 m). Lăsăm în stânga două vârfuri de peste 2500 m, Dara şi Hârtopul Darei. Nu le cucerim, dar vom fi cuceriţi de frumuseţea lor.
  • De aici peisajul se schimbă radical, căpătând aspect de preerie, deşi ne vom afla la altitudini ce depăşesc 2200 m. Aici vom zări pentru prima dată culmea inconfundabilă a Pietrei Craiului, cu mândria că am depăşit cea mai grea parte a traseului, dar şi cu tristeţea că va trebui să aşteptăm 2021 pentru următoarea tură de creastă 😊. Înspre sud vom observa masivul Iezer-Păpuşa, cu un relief semeţ precum al Făgăraşului, numai bun pentru tabere OT. Continuăm aproximativ 1 oră pe un traseu drept ca în palmă, după care coborâm destul de mult spre Curmătura Zârnei (1923 m), unde se află şi refugiul. În acest loc o să ne înfruptăm cu afine de la tarabele aflate pe marginea drumului. Pasta de dinţi e recomandată. Acum va fi momentul în care vom organiza masa festivă, fiind ultima noapte petrecută în creastă. Mancarea va fi aceeaşi, doar că va avea o denumire mai pompoasă 😊.

Sambata 22 august 2020
Secţiunea a VII-a Refugiul Zârna – Plaiul Foii (9 ore)

  • În ultima zi vom parcurge cei mai mulţi km, traseul fiind uşor din punct de vedere tehnic, dar foarte lung.
  • Ne trezim la 6 dimineaţa, astfel ca la 7 să fim pe traseu. Apa nu va fi o problemă, pentru că vom avea numeroase puncte de realimentare pe drum. Peisajul îşi va continua aspectul de pampas argentinian. Doar culmile Craiului şi Iezerului ne vor aminti că încă suntem printre nori.
  • Începem cu un urcuş de aproximativ 30 de minute a vf. Faţa unsă (2248 m), după care continuăm promenada de sambătă până la Curmătura Bratilei (2151 m). Ne asteaptă o scurtă coborâre, şi apoi o urcare de aproximativ 15 minute, ultima din excursia noastră. Vom trece pe lângă vârfurile Pietrele Popii, Piscul dintre Belii, Belia Mare şi Berivoiul Mare (2300 m). Ca altitudine ne vom situa constant cam la 2200 m. Ultimul vârf din creastă este vârful Comisul (1883 m). Aici facem o pauză, mancăm, după care facem ultimele poze din creastă, cu speranţa că Făgăraşul ne va primi la sânul său şi altădată. Poteca părăseşte golul alpin, coborând serpuitoare în pădure. La un moment dat se va intersecta cu un drum forestier, pe care vom coborî până la drumul de acces spre cantonul Rudăriţa. Pe margine drumului vom întâlni multe pâlcuri de zmeuriş. Vom intra cu curaj prin ele, fără frica de răufăcători, pentru că este plin de urşi în zonă, care asigură paza obiectivului 😊.
  • După ce ne-am săturat, continuăm coborârea până ajungem la drumul forestier înspre Rudăriţa. De aici, traseul se transformă într-un veritabil maraton. Vom avea 9 km de drum forestier, pe care îi vom parcurge în aproximativ 2 ore. Obişnuiţi fiind cu Raiul pe pământ, mersul prin pădure va părea foarte foarte plicticos. Dacă nu vom muri de plictiseală şi durere de picioare, vom ajunge la Cabana Plaiul Foii în jurul orei 17.00, unde vom lua cina. Sătui de ciorbă la plic şi batoane energetice, vom mânca, de această dată, hrană destinată consumului uman 😊.
  • De aici ne vom îndrepta, cu greu spre locul de campare, aflat pe malul Bârsei. Îl cunoaştem foarte bine, pentru că tot acolo am campat şi acum 2 ani.

Duminică 23 august 2020

  • Ne trezim la ora 7.00, ne facem rapid bagajele, pentru ca în jurul orei 10.00 sa ajungem la Manastirea Coltii Chiliilor, aflată la poalele Pietrei Craiului. După Sfânta Liturghie, luăm masa împreună, la mănăstire, sau la o pensiune din apropiere, după care ne îndreptăm spre casele noastre, având inima plină de amintiri frumoase, bune de povestit la nepoţi.

Echipamentul minim OBLIGATORIU

Fiind o drumeţie montana care se va întinde pe o perioadă mai îndelungată, echipamentul minim obligatoriu este mai consistent decât pentru o ieşire mai scurtă. Vă rog să acordaţi importanţă maximă echipamentului, şi să vi-l procuraţi din timp. Fără echipamentul obligatoriu nu veţi putea participa. Dacă echipamentul deţinut este incomplet, încercaţi să îl completaţi din timp sau cereţi ajutorul cuiva, inclusiv mie, care va stau la dispoziţie.

Dacă veţi avea toate cele necesare la voi, veţi fi pregătiţi pentru orice fel de vreme, şi, cel mai important, veţi avea confortul psihic care este atât de important în orice situaţie.

Lipsa echipamentului necesar va pune în pericol nu numai sănătatea voastră, dar şi bunul mers al excursiei. Orice problemă care va interveni va impune abandonarea planului şi însoţirea persoanei afectate către un loc sigur de către tot grupul, pentru că în nici un caz nu vom putea lăsa o persoană să părăsească creasta singură.

Veţi avea nevoie de următoarele:

  • Recipiente apa de care să însumeze minimum 3 litri. Eu recomand rezervor pentru rucsac pentru că este practic. Folosind recipient de plastic, care de regulă se păstrează în buzunare laterale pentru comoditate, există riscul pierderii acestuia pe secţiunile dificile. Eu am păţit exact acest lucru şi nu am mai putut recupera recipientul.
  • Bocanci de munte cu talpa buna, cu crampoane, pentru trasee de creastă. Este ideal sa fie tip gheata, pentru protectia gleznei şi trebuie sa fie impermeabili. Recomand bocanci cu talpa Vibram.
  • FOARTE IMPORTANT!!! Sac de dormit care are confortul la 0 grade. Noaptea temperaturile pot coborî aproape de 0 grade, aşa că asiguraţi-vă că sacul de dormit pe care îl luaţi este adecvat acestei temperaturi. Este important ca după o zi obositoare să avem confort în timpul nopţii.
  • Izolir sau saltea gonflabilă specială portabilă. Eu am aşa ceva https://www.decathlon.ro/saltea-trek700-l--id_8493395.html
  • Echipament de ploaie (dar nu umbrele 😊). Aici intra geaca cu gluga şi pantaloni impermeabili, sau poncho impermeabil. Asigurati-va ca echipamentul este impermeabil! Eu recomand poncho impermeabil care acoperă şi rucsacul pentru că permite o ventilaţie mai bună şi previne transpiraţia. De asemenea, protejează şi rucsacul de umiditate. Aici aveţi un link orientativ https://www.marsupio.it/en/prodotto/poncho-nature/
  • Dupa cum le spune denumirea, sunt concepute in principal pentru drumetiile in conditii de iarna, in zapada. Pot fi utile insa si in conditii de ploaie, pentru ca previn inundarea bocancului cu apa. De asemenea, protejează de noroi. Recomand sa le folositi cu incredere si vara, in conditii de ploaie!
  • Lanterna frontală şi baterii de rezervă de calitate. Verificaţi autonomia dată de producătorul lanternei şi luaţi cu voi baterii necesare pentru 7 zile. Lanterna frontală este foarte importantă, pentru că nu vom avea altă sursă de lumină artificială. Chiar dacă planul este să încheiem toate traseele pe zi, veţi avea totuşi nevoie de lanternă pentru confortul propriu, dacă doriţi să citiţi o carte spre exemplu.
  • Un rucsac cu prindere în minim 3 puncte, preferabil 4 (2 puncte peste umeri, una peste sold, şi una peste torace) in care sa incapa tot echipamentul. TREBUIE SĂ AVEŢI MÂINILE LIBERE. Va recomand să păstraţi tot echipamentul în rucsac, iar dacă alegeţi să prindeţi părţi ale echipamentului de rucsac, să folosiţi legături sigure. În excursia trecută şi eu şi Costel ne-am pierdut geaca şi sacul de dormit, pentru că nu erau asigurate corespunzător.
  • Husă impermeabilă pentru rucsac (doar dacă nu aveţi poncho care acoperă rucsacul)
  • 1 Caciula
  • 1 Pălărie de soare.
  • 1 pereche manusi (sus in creasta poate fi foarte frig).
  • 1 Polar
  • Pantaloni lungi
  • 3-4 perechi sosete de rezerva
  • Bluza de corp şi pantaloni de corp cate doua din fiecare.
  • Ochelari de soare
  • Cremă de protecţie solară;
  • Trusă minimală de prim-ajutor (leucoplast rolă, pansament, betadina, fervex sau ceva similar, furazolidon sau ceva similar). Puteţi lua şi alte medicamente pentru afecţiuni la care sunteţi predispuşi. Este suficient dacă avem o trusă la 2-3 participanţi.
  • 1 Windstopper sau 1 geacă de puf natural. Eu recomand geaca de puf natural. Veti gasi la Decathlon la un pret rezonabil.
  • Tacâmuri şi o craticioara metalică de 650 ml, în care să puteţi încălzi apă la primus.
  • Primus (cel puţin unul la două persoane) şi butelie de primus de 450 g (una la fiecare persoană). Aici aveti link-ul pentru achizitionare. https://www.proalpin.ro/butelie-gaz-primus-450-g.html . De preferinţă ar fi să împărţiţi primusul cu partenerul de cort. De asemenea, asiguraţi-vă că butelia pe care o achiziţionaţi este compatibilă cu primusul colegului cu care împărţiţi primusul.
  • Chibrituri sau brichetă.
  • Termos (dacă afară este foarte frig, este important să putem consuma pe traseu un ceai cald).
  • Cort (unul la două trei persoane, după caz, în funcţie de mărimea cortului). Modul de repartizare în corturi îl vom face în scurt timp după înscrierea participanţilor, pentru a vedea de câte corturi mai avem nevoie.
  • Serveţele umede antibacteriene pentru igienă;
  • Batiste de hârtie, în loc de hârtie igienică (ocupă mai puţin loc).
  • Puţin săpun lichid, preferabil biodegradabil.
  • Prosop mic.
  • Puţin detergent de vase biodegradabil.
  • Burete de vase mic.
  • Voie bună J

Vă recomand să mergeti în pantaloni lungi şi bluză cu mânecă lungă pentru a nu vă arde soarele. Optional, puteti sa luati si bețe de trecking.

Având în vedere importanţa echipamentului, organizatorii vor verifica echipamentul participanţilor la plecare. Cei care îl au incomplet nu vor putea participa.

Igiena pe munte

Vă recomand ca în această perioada să vă faceţi igiena personală cu serveţele umede antibacteriene. Apa de munte este deosebit de rece. Folosirea ei pentru spălare, în condiţii de oboseală, poate fi periculoasă. Organismul consumă enorm de multă energie pentru menţinerea temperaturii corpului. Iar noi trebuie să păstrăm această energie pentru lucrurile esenţiale.

Echipamentul îl puteţi spăla unde avem surse de apă, dar cu grijă faţă de natură, după care îl puteţi usca pe rucsac.

Spălarea vaselor se poate face cu iarbă şi nisip. Nu trebuie să folosiţi neapărat detergent.

Mâncare

Va trebui să luăm cu noi hrană pentru 7 zile, hrană care trebuie să reziste fără refrigerare şi să aibă un conţinut caloric ridicat, raportat la greutate.

Apă vom lua de pe traseu. La începutul fiecărei zile veţi fi anunţaţi unde vom găsi apă pe traseu şi de câtă avem nevoie.

Vă recomand să luaţi următoarele tipuri de alimente:

  • salam uscat;
  • carne afumată;
  • slănină crudă afumată;
  • unt;
  • caşcaval afumat de la ciobanii din zona Sibiului. Au gherete pe marginea drumului.
  • ciorbă la plic
  • fructe deshidratate – smochine, banane, curmale, prune, caise, merisoare etc. Vă recomand pe cele care nu au zahăr!!!
  • Sâmburi de diferite feluri – nuci, alune, arahide, migdale, caju, floarea soarelui, cireşe J
  • Hrană deshidratată: aici aveti un link orientativ: https://dryfood.ro/
  • Lipii – sunt mai rezistente la transport decat pâinea, si se altereaza mai greu.
  • Orez prefiert
  • Fulgi de piure de cartofi, sau de fasole preferabil bio.
  • Batoane energetice din fructe deshidratate: https://www.nutribon.ro/
  • Miere
  • Pliculete ceai.

Cafea nu trebuie să va luaţi pentru că puteţi găsi la automatele cu fise de pe traseu 😊

Nu recomand sa luati conserve, pepene 😊, mere, şi alte chestii foarte grele. Veti consuma mai multă energie cărându-le decât veţi obţine mâncându-le.

Calculaţi cu maximă atenţie hrana de care aveţi nevoie pentru fiecare zi, astfel încât să vă ajungă, dar să nici nu rămână. Hrana vă va îngreuna cel mai mult bagajul, deci trebuie să fiţi atenţi la acest aspect.

Eu personal voi mânca maximum 2 porţii de ciorbă pe zi, 1 porţie de hrană caldă deshidratată (probabil fulgi de cartofi) Pe lângă asta voi ronţăi pe drum batoane din fructe deshidratate Nutribon.

Dacă am omis ceva, voi reveni cu completări. Orice nelămurire aveţi legată de excursie, vă rog să mă întrebaţi.

La bună vedere!

Al vostru, Mihai

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Revista Creatorul Universului

100 de pagini full-color glossy în format A4 cu o calitate grafică foarte bună.
Detalii aici.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești