Ariana: „Sufăr pentru monstruozitatea de a mă dezumaniza”
De ceva timp oscilez între bine şi rău. De mică am fost crescută în leagănul credinţei şi mă doare că nu mă pot numi o adevărată creştină. Din punctul meu de vedere, filmele şi site-urile pornografice nu oferă iubire, ci totul este făcut pentru bani.
Lipsite de sentimente, actele sexuale din acele filme sau site-uri transmit numai dorinţa/instinctul nu şi dragoste. Cei care vor să trăiască acel moment satisfăcător ar trebui să aştepte până întâlnesc persoana care le este destinată şi alături de care să îşi întemeieze o familiei „presărată” cu Duh Sfânt.
Nu este ceva în regulă să începi de acum ceva atât de fragil şi de important în viaţa unui om.
Practic iubirea trăită alături de persoana iubită nu este efemeră la fel ca şi dorinţa trăită din filme şi site-uri necuvincioase. Nu pot să judec pe nimeni şi nici nu mă pot afirma deoarece şi eu sunt om şi am greşit poate mult în faţa lui Dumnezeu.
Prin simplul fapt că am vizualizat filme şi am încuviințat plăcerea am conştientizat că nu făceam altceva decât să îmi doresc mai mult….este ca şi substanţa din sucurile care dau dependență, substanță care te face să doreşti mai mult cu fiecare înghiţitură.
Cred că ce m-a oprit cu adevărat să nu cad în păcat cu un băiat este poate faptul că sunt în strană la biserică şi atunci când cânt simt că mă înalț, că sunt o altă eu, şi mă simt bine acolo unde sunt.
Nu sunt acceptată în grupuri fiindcă nu fumez, nu beau, nu mă droghez, pentru că sunt doar eu folosind cuvinte simple dar împodobite, cântând şi amintind de Dumnezeu în fiecare clipă a vieţii mele. Sufăr pentru monstruozitatea de a mă dezumaniza….încerc să îndrept asta dar simt că nu pot.
Din cauza acelui păcat am ajuns într-o depresie acută. Nu pot ieşi din aceasta pentru că, deşi m-am spovedit, nu mă simt iertata de Dumnezeu.
Sper că voi cititorilor, să citiţi acest articol înainte să treceţi prin acel proces de dezumanizare al sufletului şi să aprindeţi candela sufletului vostru.
Zile binecuvântate ţesute de Îngeri.
(Ariana – 17 ani)
Albinuta
ianuarie 23, 2012 @ 6:57 am
Zile binecuvantate de Dumnezeu i-ti doresc si tie ,Ariana ,multumeste Domnului mereu pentru cum esti azi ,incearca sa te ierti pentru ce ai facut gresit si cu siguranta vei avea parte de multe bucurii .Nu stiu daca ajuta sau nu insa si eu am facut multe pacate ,a fost o perioada in care nu reuseam sa uit si sa ma iert pentru ceea ce am facut insa mi-am dat seama ca pentru a fii iertata de Dumnezeu trebuie sa ma iert eu intai ,zilele terecute cineva i-mi spunea aici ca are o veste buna pentru mine si anume „toate trec „,intradevar toate trec nu mai putem schimba ceea ce am facut (putem doar sa ne caim si sa incercam sa nu mai facem).Poate este mai greu acum sa te ierti insa gandul tau trebuie sa fie mereu la aceasta iertare,cere-i mereu Domnului sa te ajute sa reusesti ,eventual mergi din nou la duhovnic si spune-i ca nu reusesti sa te ierti si cu siguranta vei primi ajutor si intr-o zii chiar vei reusi.
Rusu Catalin Teodor
ianuarie 23, 2012 @ 8:14 am
7 ani sau 17 ani ? Presupun ca s-a facut o greseala.
Administrator
ianuarie 23, 2012 @ 8:28 am
Salut Catalin,
Am gresit eu cand am pus articolul. Are 17 ani.
Am modificat.
Doamne ajuta!
Laura Stifter
ianuarie 23, 2012 @ 10:09 am
Dragă Ariana,
Doamne ajută!
Nu ai cum să te dezumanizezi, pentru că eşti creată după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic. 🙂
Dumnezeu să-ţi dăruiască multă nădejde şi pace sufletească! Îţi recomand din tot sufletul ca, în clipele de deznădejde şi de teamă, să citeşti măcar câteva pagini din cartea Sfântului Sinuan Athonitul: „Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei”. 🙂
Multă pace şi bucurie întru Domnul!
Hristos în mijlocul nostru!
Georgel Chiriac
ianuarie 23, 2012 @ 10:12 am
Ariana, spovedeste-te mai des, si roga-te lui Dumnezeu (sau unui sfant la care ai evlavie) sa te intareasca si sa te ajute sa nu mai cazi. Roga-te sa-ti aduca in gand in momentele acelea cand vine ispita, lucruri bune si frumoase.
Si chiar daca vei mai cadea, vei vedea ca incet, incet lucrurile se vor aseza.
Sa-ti ajute Maica Domnului!
Ziana
ianuarie 23, 2012 @ 1:39 pm
Ariana, mi-ar placea sa vorbim putin in particular. Esti de acord cu un schimb de mailuri?
Ana
ianuarie 23, 2012 @ 7:25 pm
Ariana, e minunat ca la 17 ani constientizezi pacatul in timp ce in jurul nostru la fiecare toneta de ziare, la fiecare emisiune tv sau post de radio de muzica etc, suntem starniti spre acest fel de pacat.
Tu si noi multi alti ortodocsi incercam sa traim invers decat ceilalti. E ca atunci cand spectatorii ies de la spectacol si noi incercam sa intram. Valul de oameni e uimit de indrazneala noastra, de ce nu mergem in acelasi sens? Tocmai de aceea exista acea asa zis respingere de grup ptr ca nu fumezi, nu bei etc. Mergi in alt sens si ..deranjezi:)
In fiecare clipa de durere din viata noastra cei din jur incearca sa ne mangaie cum stiu ei mai bine. Insa in ce priveste pacatul e mai bine sa fie traita durerea pana cand trupul lucreaza cot la cot cu sufletul si ajung impreuna la decizia finala ca NICIODATA nu mai fac asta.
Normal ar fi sa nu mai cadem, insa daca nu ne-am trait indeajuns durerea la cand am cazul prima data in pacat, ajungem sa cadem iar si iar. Din ceea ce scrii tu arata seriozitatea cu care tratezi pacatul. Seriozitate pe care ar trebui s-o avem fiecare dintre noi mai ales inainte de a savarsi pacatul. Din nefericire deseori nu mai constientizam pacatul sau nu-i mai dam o importanta asa de mare.
Ariana, frumoasa lectie de viata ne-ai dat la cei 17 ani ai tai.
Doamne ajuta
ovi
ianuarie 23, 2012 @ 10:39 pm
te-am citit din articol, si mi-a placut, e un subiect poate de multe ori evitat din rusine, alteori din nestinta sau din indiferenta.ca esti acum la ani fragezi ai vietii, si duci deja o lupta cu cei din jur, e un lucru bun.nu trebuie sa te schimbe nimic din lume de la dreapta credinta, si sa tii cont ca ai unul din lucrurile importante ale vietii- familia crestina.
cele mai bune indrumari ti le poate da doar parintele duhovnic,care te va intari cu fiecare impartasanie, si care iti va da cea mai buna reteta pt sufletul tau.
Domnul sa te ajute,sa te intareasca,sa-ti dea intelepciune si sa te ocroteasca .
amin
Cristina
ianuarie 24, 2012 @ 3:28 am
Eu as fi de parere sa incercam sa protestam impotriva faptului ca se difuzeaza filme porno la televiziunile romanesti fara nicio restrictie. Sa stiti ca in Occident sunt canale speciale la care se pot abona doar adulti si trebuie sa plateasca un pret destul de piparat. Nu vreau sa spun ca asta e normal dar macar ii fereste pe adolescenti de tentatii. De asemeni, in SUA nu se dau filme porno la tv, sub nicio forma, si nici reviste cu femei dezbracate nu gasesti la orice colt de strada ci in magazine speciale. Normal este ca astfel de filme si reviste nu ar trebui sa s eproduca, insa ar fi un test pentru societatea crestin ortodoxa din Romania ca sa vina in rand cu lumea civilizata din acest punct de vedere, ca macar pornografia sa nu fie atat de accesibila minorilor. Ce spuneti, ceva idei pentru a protesta, stiti mai multe despre legea pornografiei si cum ar putea fi ‘amendata’?
Ariana, stai deoparte de filmele acestea, nu te mai uita la tv, iesi cu cateva prietene, implica-te in asociatii crestin ortodoxe sau Provita, mai mergi in pelerinaj la manastiri, iesi din depresie si din starea aceasta, gandeste-te ca acolo in aceste filme este de fapt aghiuta care i-a facut pe acei actori sa isi bata joc de chipul lui Dumnezeu din ei si de familiile lor si noi uitandu-ne la aceste filme participam la bataia aceasta de joc. Va dati seama ca si actritele acestea porno ajung sa fie mame, daca ar ajunge proprii lor copii sa se uite la un astfel de film. Of, Doamne!