Maria: „Băieţilor nu le plac fetele „incepute”, vor ei sa le descopere in toate privintele”

E atat de trist ca se promoveaza intr-un stil acerb ideea relatiilor intime de dinainte de casatorie ca si cum ar fi normale! Am ajuns in anul II de facultate pe la medici, avand niste probleme de sanatate mai serioase, si am constatat ca acestia radeau de mine ca am ramas atat de „invechita”, incat sa imi pastrez fecioria. De altfel, au avut chiar curajul sa ma intrebe daca am o problema de adaptare in Bucuresti (eram venita la facultate, acum am serviciul aici).

Nu consider ca a nu fi avut relatii cu un baiat e ceva cu care ar trebui sa ma laud, consider ca e ceva normal. Anormal este sa vezi in acest lucru un viciu si o problema si sa vezi desfranarea ca pe o normalitate.

Trist este ca acesti oameni care judeca astfel nu se gandesc la consecintele acestor fapte de desfranare. Nu stiu care ar fi consecintele fizice (desi cred ca riscurile sunt destul de mari: boli venerice, SIDA etc.), dar ma gandesc la consecintele in plan sentimental. Destul de probabil sunt oameni care nu au vieti fericite, casnicii reusite, copii minunati, de au ajuns in acest stadiu de falsa moralitate. Cunosc cazul unei mame care toata viata a vorbit copiilor ei numai cuvinte de desfranare, iar tatal a umblat pe la multe femei. Copiii sunt niste ratati. Cred ca va dati seama ca aceste patimi au inceput inainte de casatorie si, evident, nu s-au oprit atunci cand a avut loc casatoria, pentru ca acei parinti nu constientizeaza nici acum ca acestea sunt probleme grave.

Nu stiu cum sunt alte fete, insa cred ca toate avem o mare sensibilitate, desi nu toate o recunoastem, dar noua nu ne face deosebita placere sa avem relatii. Dar, pentru ca ne e teama sa nu ramanem singure, pentru ca ne e teama ca nu vom mai fi placute de prieten pe care suntem destul de naive sa il consideram ca fiind singurul sprijin, unele acceptam sa facem acest pas. Iti trebuie putina tarie de caracter sa refuzi acest lucru, dar eu cred ca merita. Cred ca baietii de pe acest site pot confirma, dar baietilor nu le plac fetele „incepute”, vor ca ei sa aiba placerea sa le descopere in toate privintele. Cu cat noi fetele cedam mai repede, cu atat scad sansele noastre sa ne casatorim – pana la urma acesta e scopul pe care il urmarim, nu? Cu cat cedam mai greu, cu atat vom fi mai „ispititoare” pentru baieti, caci vom fi castele greu de cucerit, iar baietilor le plac provocarile.

Primele si singurele lucruri pe care mi le-a spus vreodata tatal meu despre baieti au fost acestea: „Sa nu te prind ca cedezi, pentru ca baietii sunt nesimtiti si nu te vor mai lua de sotie. Se vor juca cu tine si atat, dar vor alege tot o femeie de casa”. Acum nu cred ca toti baietii sunt nesimtiti (sa ma ierte cititorii site-ului), dar daca aceste cuvinte au venit de la un barbat, in afara de partea cu baietii sunt nesimtiti, am considerat ca trebuie sa dau crezare acestor cuvinte. Si cred ca tatal meu a avut foarte mare dreptate.

Singurul sprijin pe care il avem, fetelor, este Hristos si nu asa-zisul prieten care de multe ori ne si paraseste, pentru ca nu il intereseaza persoana noastra, ci patima si egoismul lui. E foarte urat sa fii tratata ca obiect si nu ca persoana, cu sentimente si sensibilitate, asa cum o face Hristos. El ne poate ajuta sa intalnim pe Fat Frumos cu adevarat, nu unul inchipuit. Daca baiatul nu pricepe ca trebuie sa nu aveti relatii cu el pana la casatorie, inseamna ca, bietul de el, e atat de impatimit in desfranare incat nu va putea tine o familie.

Pana la urma, fetelor, cu toate ne dorim o familie, dorim stabilitate, nu vrem sa fim ranite. Daca un baiat cedeaza la un astfel de test inseamna ca nu va fi capabil sa treaca prin razboiul si chinurile casniciei iar casnicia, destul de probabil va esua. Daca mai apar si copii, consecintele sunt cu atat mai tragice. Numai daca ne uitam la viata vedetelor, care se casatoresc in 5 zile si se despart in 3 zile, ar trebui sa ne fie exemple suficient de concludente ca e mai bine sa ne pastram fecioria pana la casatorie.

Daca Hristos ne roaga sa nu facem acest lucru e numai si numai pentru faptul ca noua nu ne va fi bine, nu pentru ca El ne pedepseste, ci pentru ca El, fiind atotstiutor, tot ce a facut, a facut bine. Orice alta cale duce la consecinte foarte neplacute pentru noi. Si pentru ca Hristos e iubire, pentru ca ne e tată, nu ar putea sa ne vada suferind, i s-ar rupe inima, am mai bate niste piroane in El. Normal ca ne roaga sa nu ne facem rau si sa nu ne autodistrugem. Orice parinte care tine la copiii lui ar face asta, cu atat mai mult o face Hristos, care e dragoste desavarsita.

Doamne ajuta!

M.
Zambesc, deci exist!

(Visited 3 times, 1 visits today)