Skip to content

8 Comentarii

  1. sdaniel
    martie 31, 2016 @ 9:15 pm

    Buna seara!
    Regasesc multe greseli aici.
    Titlul articolului este „Magnetismul fosilic dezvaluie inversari…..”
    Citind articolul rezulta ca dovada inversarii polilor ar fi modificarile survenite in[b] lava vulcanica[/b]. Pai in titlu se regaseste cuvantul „fosilic”. Fosila este un termen utilizat pentru resturile sau urmele biologice ce au vârsta de peste 10.000 de ani în istoria Pământului.
    Apoi titlul filmuletului este (traducerea imi apartine) „Stiinta confirma ca campul magnetic al Pamantului s-a schimbat foarte rapid”.
    E exagerata (tendentioasa) exprimarea „stiinta confirma” deoarece vorbim doar de un experiment/idee al unui om (Russell Humphreys), care nu a fost preluata in nicio descriere a campului magnetic (data de universitati, laboratoare, centre de cercetari etc.). Concluzia dr. Russell Humphreys nu este mentionata in niciun manual/carte stiintifica despre campul magnetic. Probabil nici nu ar avea cum, dupa un filmulet care are durata de 1 minut si se vrea a revolutiona domeniul magnetismului.
    Exprimarea din articol spune totul: „majoritatea geologilor credeau că o singură schimbare de direcție / inversare a câmpului magnetic ar dura mii de ani. [b]Totuși[/b], fizicianul [b]creaționist[/b], dr. Russell Humphreys[b] a presupus[/b] că această schimbare[b] trebuie[/b] să aibă loc rapid [b]pentru a confirma[/b] scara timpului din [b]Biblie[/b].”
    Pai daca e obligatoriu stiinta se conformeaza!

    Reply

  2. Dan Tudorache
    aprilie 2, 2016 @ 2:33 pm

    Salutare Daniel!
    Găsesc pertinente observația cu privire la titlul video-ului, însă nu l-a ales Claudiu (el a postat materialul), ci autorul contului de youtube. Titlul la video nu-l putem schimba, doar putem prelua așa cum este.
    Într-adevăr este o exagerare triumfalistă, care nu face bine nimănui.
    Personificarea științei în astfel de demersuri este mai mult o apologie, decât o demonstrație pragmatică, ca să nu mai zic de izul manipulator, prin generalizare, ca și cum întreaga comunitate a oamenilor de știință din lumea asta a căzut de acord pe tema în cauză.

    Nu știința în sine descoperă, ci omul de știință x, sau echipa de cercetători y, sau comunitatea oamenilor de știință din țara z.

    Apoi într-adevăr omul de știință a plecat de la premiza din Biblie, nu de la premiza neutralității: nu știu cum au stat lucrurile, hai să vedem.
    Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că și respectivul om de știință a făcut partizanat filosofiei sale de viață, la fel cum fac partizanat și evoluționiștii. Așa fac toți oamenii de știință. Înainte de a face știință în sine, fac filosofia științei. Sau altfel spus, nu se poate știință fără o filosofie de viață.

    Eu rămân la părerea mea, că dpdv științific nu se poate determina vârsta Pământului prin mijloace care țin de compoziția lui, pentru că asta ar însemna să stabilim ca etalon însăși obiectul măsurătorii, ceea ce ne duce în aceeași situație ca în Excel: formulă circulară. Avem nevoie de un sistem de referință din afara pământului și a universului pentru a măsura vârsta pământului.

    Reply

  3. Dan Tudorache
    aprilie 2, 2016 @ 2:35 pm

    Salutare Daniel!
    Găsesc pertinentă observația cu privire la titlul video-ului, însă nu l-a ales Claudiu (el a postat materialul), ci autorul contului de youtube. Titlul la video nu-l putem schimba, doar putem prelua așa cum este.

    Într-adevăr este o exagerare triumfalistă, care nu face bine nimănui.
    Personificarea științei în astfel de demersuri este mai mult o apologie, decât o demonstrație pragmatică, ca să nu mai zic de izul manipulator, prin generalizare, ca și cum întreaga comunitate a oamenilor de știință din lumea asta a căzut de acord pe tema în cauză.

    Nu știința în sine descoperă, ci omul de știință x, sau echipa de cercetători y, sau comunitatea oamenilor de știință din țara z.

    Apoi într-adevăr omul de știință a plecat de la premiza din Biblie, nu de la premiza neutralității: nu știu cum au stat lucrurile, hai să vedem.
    Trebuie să fim sinceri și să recunoaștem că și respectivul om de știință a făcut partizanat filosofiei sale de viață, la fel cum fac partizanat și evoluționiștii. Așa fac toți oamenii de știință. Înainte de a face știință în sine, fac filosofia științei. Sau altfel spus, nu se poate știință fără o filosofie de viață.

    Eu rămân la părerea mea, că dpdv științific nu se poate determina vârsta Pământului prin mijloace care țin de compoziția lui, pentru că asta ar însemna să stabilim ca etalon însăși obiectul măsurătorii, ceea ce ne duce în aceeași situație ca în Excel: formulă circulară. Avem nevoie de un sistem de referință din afara pământului și a universului pentru a măsura vârsta pământului.

    Reply

  4. Dan Ilie Baterica
    aprilie 2, 2016 @ 6:30 pm

    Daniel nu are dreptate cand pune sub semnul intrebarii aspectul privind schimbarea rapida a sensului campului magnetic. Fiind licentiat in geografie si foarte pasionat de geologie am avut acess la material didactic despre acest subiect. Este un mister in geologie de ce, cand si cat dureaza aceasta schimbare a campului magnetic care apare odata la cateva sute de mii de ani de ani. ultima schimbare apolilor magnetici fiind acum 700.000 ani. Ciclul Matuyama se pare ca a aparut brusc iar multi cercetatori sunt de parere ca fost vorba doar de cateva sute de ani posibil si mai putin timp in care s-a inversat sensul campului magnetic . Acest eveniment are o importanta majora asupra vietii pe Pamant, multe specii mor iar altele sunt favorizate. Cat despre varsta pamantului bine spunea Dan ca nu poate fi masurata exact chiar daca s-a estimat o varsta de 4,6 miliarde de ani , aproximata dupa compozitia si datarea unor meteoriti care s-au format odata cu Pamantul si au compozitie similara. Insa datarea cu metode precise a celor mai vechi roci care exista pe pamant ne duc undeva la 2-3 miliarde de ani. Chiar in Dobrogea noastra primul tinut romanesc crestinat avem roci mai vechi de 1 miliard de ani.
    In spatele tuturol lucrurilo este Dumnezeu si eu sunt ferm convins ca stiinta si religia nu se exclud si nici nu se contrazic. Tine doar de flexibilitatea omenilor de stiinta dar si a clericilor sa ajunga la un punct comun. Cum bine spunea Gheorghe Constantin Dulcan: ” Stiinta si religia trebuie sa se intalneasca la jumatate de drum si sa-si dea mana”

    Reply

  5. Dan Tudorache
    aprilie 2, 2016 @ 7:07 pm

    Bună-seara Laura!
    Nu am șters comentariile, le-am dat doar unpublish și le voi publica luni, sper, odată cu răspunsul meu.
    Le-am dat unpublish pentru că ele sunt în afara subiectului articolului, și fără moderare ar complica și mai mult dialogul.

    Reply

  6. Vă rog să-mi permiteți anonimatul
    aprilie 3, 2016 @ 8:46 am

    Acceptam magnetismul rocilor ca dovada a faptului ca o schinbare a polilor a durat cateva sute de ani si ignoram faptul ca tot magnestismul rocilor ne arata un interval de aproape 1 mil de ani intre schimbari.

    O astfel de abordare intr-un context stiintific este ipocrita. Daca accepti rezultatul unui experiment ca fiind corect, accepti toata baza de date nu doar partea care iti convine.

    Reply

  7. sdaniel
    aprilie 3, 2016 @ 2:25 pm

    @dan-ilie
    Accept ideea dvs fiind mai in tema decat mine. Eu m-am referit mai mult la titluri si la logica.
    @dan
    Ai dreptate, cu o singura adnotare la propozitia aceasta:
    „Avem nevoie de un sistem de referință din afara pământului și a universului pentru a măsura vârsta pământului”
    Pai el exista. Pamantul si Soarele sau format (aproximativ) in acelasi timp. Masurand varsta soarelui (s-a efectuat deja) vei avea si varsta aproximativa a Pamantului. Varsta Soarelui se determinand calculand rata de transformare a hiderogenului in heliu si cantitatea de heliu existenta in prezent. Bineinteles ca varsta exacta a Soarelui nu o sa o ai niciodata. Toate au o marja de eroare.
    In plus, au mai fost experimente si pe roci aduse de expeditiile Apollo de pe Luna si, bineinteles meteoritii de pe Pamant.
    Astfel, rocile de pe Pamant, compozitia Soarelui si materialul din spatiu (selenar sau meteoriti) dau toate o vechime de peste 4 miliarde de ani.
    In fine, nu am o problema cu a citi si alte pareri despre un subiect stiintific prestabilit. Daca sunt reale masuratorile stiintifice ele ar trebui sa reziste tuturor criticilor.

    Reply

  8. Laura Stifter
    aprilie 3, 2016 @ 9:15 pm

    Dan, îți mulțumesc mult pentru răspuns. E ok atunci, m-am liniștit. Mă gândeam că poate nu mi-am dat eu seama și am scris lucruri nepoliticoase, sau mai știu eu cum… fiindcă știu că tu și Claudiu n-aveți obiceiul să ștergeți comentarii fără un bun temei.
    Ok, o noapte liniștită îți doresc, Dumnezeu cu tine!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *