„Cancerul, dragostea mea” – un dar pentru toate femeile (recomandare de carte)
Dragilor, tocmai am terminat de citit o carte minunată, pe care am primit-o în dar de la Părintele Victor din Agronomie și de la doamna preoteasă. Am citit-o cu sufletul la gură și după doar câteva pagini m-am apucat să dau mesaje la prietenii mei căsătoriți sau care au prietenă, să-i îndemn să le dăruiască soțiilor și iubitelor lor această splendidă carte.
Mare este Dumnezeu și minunate sunt lucrurile Lui, și viața doamnei Mioara Grigore vine să pună o temelie sănătoasă în conștiințele tinerilor care încă nu au repere morale.
„Cancerul, dragostea mea” este mai întâi de toate o poveste de dragoste, nu între o femeie și boala ei ci între Mioara și Viorel. Această poveste de dragoste va cuceri inima fetelor și femeilor care tânjesc după o viață de familie frumoasă și fericită. Dar în același timp, cartea vine să spulbere iluziile din mințile multora și să ne arate cum Dumnezeu scoate fericirea din gunoi, dintr-un wc de țară, din otravă și din cancer. Și culmea, această fericire în suferință e mai frumoasă decât fericirea necălită în focul vieții, pe care noi ne-o dorim.
Mioara, o tânără profesoară de 35 ani, necăsătorită, visează să ajungă monahie, trăind restrasă într-o chilie în munte. Viorel, un tânăr profesor pasionat de șah, se îndrăgostește de Mioara și îi face curte luni de zile până când ea cedează. Părintele Adrian Făgețeanu, mărturisitor în temnițele comuniste, retras la Mănăstire Antim din București, o liniștete pe Mioara și proorocește: „Veți avea 5 copii împreună”.
În doar 6 ani, Mioara se căsătorește și are 5 copii, unul după altul. În scurt timp află că are cancer la sân și viața i se schimbă. Această boală blestemată aduce în viața lor o pleiadă de oameni frumoși, care-și arată dragostea necondiționată față de familia Grigore.
Nu vă dezvălui mai mult. Vă las să citiți o de carte plină de har!
Este o carte destinată tuturor fetelor care urmează să se căsătorească sau care abia s-au căsătorit.
Este o carte pentru toate fetele care încă mai visează la un făt-frumos din lacrimă, care adesea este lângă ele, dar visul li se face perdea peste ochii inimii.
Este o cartea pentru cei care cred că nu mai exsită dragoste curată între un bărbat și femeie.
Este un manifest pentru familie, pentru viața în Hristos, pentru a-ți lăsa toate ale tale în mâinile Dumnezeului Celui Preaînalt.
Este o carte pentru băieții și bărbații care așteaptă o viață de familie lejeră, cu grătare, bere și mici în grădina din curtea unei case frumoase.
Este o carte pentru cei în suferință, pentru cei care cred că viața nu mai are sens, pentru cei depărtați de Dumnezeu.
„Cancerul, dragostea mea” este o carte pentru creștinul secolului XXI care adesea pierde din vedere esențialul, tulburat fiind de toate ispitele lumii.
Băieților! Bărbaților! Soților! Dăruiți această carte prietenelor voastre, soțiilor voastre, și veți vedea o schimbare în inima lor după ce o vor citi. Sper și eu o schimbare de folos pentru relația voastră!
Mioara, Viorel și cei cinci copiii lor: Maria, Antonie, Nectarie, Macrina și Iustina ne-au lăsat povestea vieții lor ca mărturie și îndemn la o viață de familie plină iubire și jertfă, deși adesea lipsită de cele materiale.
Au fost așa de multe „imagini” care m-au impresionat. Când Mioara a aflat că are cancer s-a întors acasă de la spital, și s-au culcat toți 7 în același pat, ca nimic să nu rupă lanțul iubirii lor, nici măcar boala otrvătioare a cancerului.
O viață în suferință dar o suferință care a născut atâtea prilejuri în ceilalți de a-și arăta iubirea. Ce minune! Batjocorirea lui Dumnezeu pe Cruce a fost o ocazie perfectă ca Hristos Mântuitorul lumii Să-și arate iubirea infinită față de neamul omenesc.
Așa sunt toate greutățile vieții noastre: ocazii de a întinde mâna unii către ceilalți, de a ne îmbrățișa, de lega un lanț al iubirii.
Mioara își pierde un sân, o mână și un plămân, iar celule canceroase i-au invadat tot trupul, dar oamenii din jurul ei o iubesc și o vor iubi indiferent de forma trupului, pentru că mai presus de toate, sufletul Mioarei s-a atins de sufletul lor. Chipul lui Dumnezeu din om, persoana umană este mai presus de trup și dacă vom ajunge să iubim omul fără să-l judecăm după trup, atunci am ajuns să iubim ca Dumnezeu.
Doamna Mioara a primit luni, 19 mai 2014, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel Diploma de onoare „Maria Brâncoveanu” cu prilejul Concertului „Bucuria Învierii” de la Ateneul Român din Bucureşti,
Povestea ei face înconjurul țării, televiziuni, reviste, ziare, regizori, toți caută să imortalizeze viața doamnei Mioara.
Iată sensul suferinței unui om! Pentru ca toți să afle iubirea lui Dumnezeu și felul în care lucrează în viețile noastre!
Bucurați-vă de povestea vieții lor și pomeniți-i în rugăciune pe toți 7 pentru că au mare nevoie de ajutorul nostru. Cartea o puteți cumpăra de la librăriile ortodoxe sau online aici: Cancerul, dragostea mea.
Închei cu un gând al Lilianei, buna noastră prietenă, care zice:
” ‘Cancer’ avem cu toții mai mult sau mai puțin. Doamna Mioara l-a făcut să fie ‘ca-n cer’.”
Doamne ajută!
(Claudiu Balan)
florin m
mai 22, 2014 @ 9:34 am
Cei care vor să ajute familia Grigore, pentru ca Mioara Grigore să aibă o şansă în plus la viaţă, o pot face donând în contul: [b]RO03 BTRL 0480 1201 2256 79XX[/b] deschis la Banca Transilvania, Sucurala Piaţa Chibrit, Bucureşti. Titular cont: Viorel Grigore.
sharbinsk
mai 22, 2014 @ 11:12 am
O adevărată gură de aer această recomandare de carte, în contextul luptei egalitariste.
Se pare că în familia Grigore n-a fost loc de reproșuri, deziceri și părăsiri ci fiecare își face partea cu nădejde în Dumnezeu.
Numărul lor și necesitatea de a rezolva problemele colective, i-au unit și mai mult.
Mulțumesc pentru recomandare,o s-o cumpăr când voi avea timp s-o citesc,tot de pe site m-am inspirat să citesc și cartea Nesfintii Sfinti.
Am văzut oameni care au un conflict interior cu Dumnezeu pt că persoane dragi ,evlavioase și care au ajutat Biserica s-au îmbolnăvit de cancer.
Poate oferă și niște indicii pe tema aceasta.
Sigur e un ajutor dat familiei lor și societății, popularizarea poveștii.
Grigore Alexandru
mai 22, 2014 @ 11:22 am
Lansarea de la Libraria Sophia [url]https://www.youtube.com/watch?v=3zxqdFPmUgQ[/url] , doamna Mioara vorbeste de la minutul 43.
Emisiunea „Secvente Trinitas [url]https://www.youtube.com/watch?v=cWMM7DPyeLw[/url]
Boitos
mai 22, 2014 @ 11:25 am
Sa ne de-a putere Domnul sa le ducem pe toate care vin si sa le ducem cu inima deschisa.
Atitia oameni bolnavi de cancer , e fantastic, poate ca prin aceasta boala se mantuiesc, eu stiu, ca oricum nu mai inteleg nimic cateodata.
Ramona
mai 22, 2014 @ 1:16 pm
Dumnezeu sa ii ajute!:(…
sdaniel
mai 22, 2014 @ 1:21 pm
Superb finalul articolului
” ‘Cancer’ avem cu toții mai mult sau mai puțin. Doamna Mioara l-a făcut să fie ‘ca-n cer’.”
Dan Tudorache
mai 22, 2014 @ 1:46 pm
Deși citesc articolul nu știu cum se face că tocmai ultima propoziție am sărit-o.
Măi, dar deștepți sunt unii oameni de pot schimba sensul unei idei cu atâta simplitate și delicatețe.
Și e drept că și limba română are o flexibilitate extraordinară.
Ana
mai 22, 2014 @ 2:36 pm
Cu ceva timp in urma citisem un articol in familia ortodoxa despre cum s-au intalnit cei doi si promisiunile pline de umor, credinta si dragoste a celui care v-a deveni tatal celor 5 copilasi. Este atat de mult umor si atata durere incat nu stii daca sa razi sau sa plangi. Am si ras, am si plans.
[b]O astfel de familie care lupta atat de frumos impreuna, sunt un exemplu ptr noi. Sa.i ajutam cu orice suma, oricat de mica ar fi. Bucuria vindecarii mamei, v.a fi si bucuria noastra. [/b]
Claudiu Balan
mai 22, 2014 @ 3:15 pm
Am adăugat-o eu ulterior după ce am vorbit astăzi la telefon cu Lili.