Unde isi au originea cele sapte Laude?

5057Cele sapte Laude isi au obarsia in Vechiul Testament (I Cron. 16, 28-29; Ps. 118, 62 si 164).  In adevar, din Faptele Apostolilor cunoastem ca ceasurile din zi randuite pentru rugaciunea obsteasca in templul din Ierusalim ori in sinagogi, la evrei, erau urmatoarele: Ceasul al treilea (ora noua de azi); Ceasul al saselea (ora douasprezece de azi) si Ceasul al noualea (ora 3 p.m. de azi). La ceasul al treilea S-a pogorat Sfantul Duh peste Apostolii adunati in foisor (Fapte 2, 15), la ceasul al saselea Sfantul Apostol Petru, urcat sa se roage pe acoperisul casei din Iope, a avut vedenia care a deschis intra-rea paganilor in crestinism (Fapte 10, 9 s.u); la ceasul al noualea, sfintii Apostoli Petru si Ioan s-au suit la templu ca sa se roage (Fapte 3, 1) si acolo au vindecat un schiop si au predicat Evanghelia multimilor (Fapte 3, 2-19).

In Noul Testament se mai face amintire si de Rugaciunea de noapte: Domnul Hristos petrecea nopti intregi in rugaciune (Luca 6, 12), iar Sfintii Apostoli Pavel si Sila laudau pe Dumnezeu la miezul noptii in temnita (Fapte 16, 25). Cat despre rugaciunea de seara, Vecernia, si cea de dimineata, Utrenia, sunt mai vechi decat ceasurile, ele fiind legate de jertfele ce se aduceau dimineata si seara la templu (I Cron. 23, 30;Ies. 29, 39). Sfantul Ambrozie al Mediolanului aminteste de Vecernie, ora tamaierii; iar Sfantul Vasile cel Mare aminteste de Euharistie (multumita).

Aceste timpuri de rugaciune au fost pazite si de cei dintai crestini si au avut mare inraurire la alcatuirea rugaciunii obstesti a celor sapte Laude, pe care le gasim gata incheiate pe la anii 358-362 in vremea Sfantului Vasile cel Mare. In cea de-a treizeci si saptea din Marile Reguli, intocmite de acest sfant, aflam o lauda asezata intre Vecernie si Miezonoptica, care nu e alta decat Pavecernita (Dupacinarea.). Ceasul intai apare insa abia prin anul 382, in vremea Sfantului Ioan Casian451 (Sf. Ioan Casian, De Cenob. Inst., III, c. 3-4), pe care el il numeste alta Utrenie. De altfel, Ceasul acesta este legat de Utrenie, formand impreuna o singura Lauda. In acest chip se implinesc cuvintele Proorocului David: “De sapte ori in zi Te-am laudat pentru judecatile dreptatii Tale” (Ps. 118). Mai tarziu s-au adaugat slujba Mijloceasurilor intre orele celor sapte Laude si Obednita (Tipica), inainte de ceasul al noualea.

De unde s-a luat numarul de sapte Laude?

Numarul de sapte Laude, potrivindu-se stihului 164 din psalmul 118: “De sapte ori in zi Te-am laudat”, a avut inraurire covarsitoare la inchegarea slujbei celor sapte Laude.

Sfantul Ioan Casian aproba pe cei «ce iau parte la aceste adunari de sapte ori pe zi, spre a canta lauda Domnului»452 (Ibidem, III, c. 4), cu toate ca lui i se pare ca inceputul celor sapte Laude ar fi asezat de putin timp. Fireste, el e de partea acelora, fiindca numarul sapte avea in urma lui o lunga predanie. La evrei era socotit drept numar desavarsit: “S-ar aduce o multime de locuri, zice Fericitul Augustin, in care Dumnezeiasca Scriptura socoteste numarul sapte drept numar care imbratiseaza toate cunoasterile”453 (Fer. Augustin, De Civitate Dei, XI, 31). Mai tarziu, Sfantul Simion al Tesalonicului (+1429) va spune despre cele sapte Laude: «Iar vremile si rugaciunile sapte sunt cu numarul, dupa numarul darurilor Duhului Sfant»454 (Sf. Simion al Tesalonicului, op. cit., cap. 398).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *