Câţi dintre noi îi cerem Domnului seara la culcare mântuirea?
In evanghelia de astazi Mantuitorul se roaga Tatalui pentru sine, pentru apostoli si pentru cei pe care Tatal i-a dat Lui. De aceea am si ales sa deschid acest articol cu vorbele Mantuitorului, sa vorbim despre ele, dar nu numai sa vorbim, ci si sa credem in ele:
,,Eu pentru acestia Ma rog; nu pentru lume Ma rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, ca ai Tai sunt”. [Ev.Ioan 17]
Cat de multa iubire, caldura ascund aceste cuvinte! Pacat ca unii dintre noi, desi ascultam Sfanta Evanghelie nu le intelegem! E foarte greu sa nu intelegi atunci cand ti se spune! Unii nu inteleg nici Sfanta Liturghie, dar pentru a o intelege gasim in Sf. Evanghelie raspunsul tuturor intrebarilor noastre. Cum le gasim? Imaginati-va o incapere si o usa. Vreti sa intrati in aceasta incapere dar nu aveti cheie. Dragii mei, cheia intelegerii este Sfanta Evanghelie. Nu putem sa credem in El, fara sa stim ce se ascunde in aceste vorbe ale Domnului Nostru Iisus Hristos.
Multi tineri credinciosi si nu numai, si-l imagineaza pe Hristos si il idolatrizeaza. Vad in El cu totul altceva. De ce oare? V-ati pus aceasta intrebare? Ei nu Il cunosc. E simplu sa spui ca il cunosti pe Dumnezeu, cand defapt tu ti-l imaginezi in mintea ta. Dar cu ce ramai, iubite om? Cu ce pleci acasa dupa Sfanta Liturghie, cu Hristos cel imaginat de tine sau cu Cel Adevarat?
Cei ce se numesc credinciosi si nu Il Cunosc cu Adevarat cer foarte multe de la Tatal si au foarte multe asteptari de la El, dar daca intrebi acum pe cineva dintre acestia ce isi doreste cu adevarat de la Domnul, cred ca ar spune orice in afara de mantuire. Cati dintre noi ii cerem seara Domnului la culcare mantuire? Foarte putini. Desi spunem ca avem credinta, ca mergem la Biserica, ca facem fapte bune tot nu ne dorim mantuirea in sufletele noastre.
Lumea nu s-a nascut pentru Hristos! Ci Hristos s-a nascut pentru lume, a indurat atatea patimi, s-a rastignit si a Inviat! Pentru cunoasterea si marturisirea Adevarului in lume. Cati oameni simt ceva atunci cand rostesc Crezul? Vorbele puternice ale cunostintei ne apasa si simtim nevoia sa-L Marturisim pe Dumnezeu! Daca nu am simti prezenta Tatalui, a Fiului si a Duhului Sfant, nu am mai rosti Crezul in mijlocul Sf Liturghii.
Vorbeam de mantuire si ma gandeam la cei care s-au mantuit si au renuntat la ea. Ce se va intampla cu acesti oameni?Cum spune si Sf Ioan Gura de Aur: „Aşadar, de vreme ce Domnul tuturor este atât de iubitor de oameni, să nu fim nepăsători faţă de mântuirea noastră. Ne aşteaptă împărăţia cerurilor, pe care ochiul n-a văzut-o şi urechea n-a auzit-o şi la inima omului nu s-a suit. Nu trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca să n-o pierdem? Nu trebuie să dăm ceva, fie şi cât de mic, pentru a le dobândi pe cele mari şi nepreţuite?
Să ne pocăim, deci, să obişnuim mâinile noastre să dea milostenie, să ne smerim, să ne întristăm, să plângem. Toate acestea sunt mici. Mari, mai presus de puterile noastre, sunt cele pe care ni le va da Dumnezeu, raiul şi împărăţia cerurilor, în care fie să intrăm cu toţii, cu harul Lui. „Deci sa lasam nepasarea, pacatele… sa ne lepadam de duhurile cele rele si sa fim si noi Una, cum este Tatal si cu Fiul. Nu uitati ca Dumnezeu salasluieste in inima cea care Crede si Il iubeste pe El.. Vom vedea pe Dumnezeu, doar daca vom avea inimile curate! Sa ne grabim sa facem curatenie in camera sufletului nostru cat mai repede si pasii nostrii spre Domnul sa-i indreptam pentru mantuirea noastra.
Doamne ajuta!
(Georgiana)
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:18 pm
„Cati dintre noi ii cerem seara Domnului la culcare mantuire? „
UNII NE RUGAM DIMINEATA SI CEREM SI MANTUIRE.
„Multi tineri credinciosi si nu numai, si-l imagineaza pe Hristos si il idolatrizeaza. Vad in El cu totul altceva. De ce oare? „
CA DE EXEMPLU? CUM SI-L IMAGINEAZA?
„Cei ce se numesc credinciosi si nu Il Cunosc cu Adevarat cer foarte multe de la Tatal si au foarte multe asteptari de la El,„
AM CITIT NT SI VT NU -MI AMINTESC VREU PASAJ IN CARE DUMNEZEU SA SE PLANGA CA NOI II CEREM PREA MULTE.
EL SPUNE -TOATE CATE CERETI ,RUGANDU-VA ,SA CREDETI CA LE VETI PRIMI SI LE VETI AVEA.
DACA VOI FIIND RAI DATI SFATURI BUNEW= FIILOR VOSTRI , CU ATAT MAI MULT TATAL VOSTRU DIN CERURI VA DA CELE BUNE CELOR CARE CER DE LA EL-CITEZ DIN MEMORIE.
CERE SI TI SE VA DA.NU SPUNE CERE PANA LA 100 SAU PANA LA O MIE ,NU IMPUNE O LIMITA.
NU AM AUZIT VREODATA CA DUMNEZEU S-AR PLANGE CA-I CEREM REA MULTE .ASA CA AFIRMATIA CF CAREIA CEI CARE II CER PREA MULTE NU-L CUNOSC MI SE PARE HAZARDATA.
TOTUL E SA CEREM DE LA EL LUCRURI FOLOSITOARE SUFLETULUI SI TRUPULUI NOSTRU.
PTR CA TOT EL NE SPUNE CA NU NUMAI CU PAINE NE VOM HRANI ,CI SI CU CUVANTUL SAU .SI TOTODATA SA NU NE INGRIJIM DE ZIUA DE MAINE.
IAR INTR-O RUGACIUNE NI SE SPUNJE SA NEA DEA CEEA CE CREDE EL DE CUVIINTA ,PTR CA NOI NU STIM SA CEREM CELE FOLOSITOARE NOUA.
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:20 pm
ERATA -SFATURI * BUNE SI *SPUNE
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:26 pm
CAT DESPRE ASTEPTARI -ELE TREB SA FIE MARI -MANTUIREA INSASI E O ASTEPTARE MARE DE LA EL.
DUMNEZEU NU E CINEVA MIC SI NEPUTINCIOS.
DACA EL E MARE SI ATSEPTARILE NOASTRE SUNT MARI.PTR CA SUNT RAPORTATE NU FATA DE UN OM ,CI FATA DE EL -DUMNEZEU ADEVARAT ,CEL DIN BIBLIE SI DIN SCRIERILE SF PARINTILOR.
IN BIBLIE SE SPUNE-TOATE CATE SUNT CU NEPUTINTA LA OAMENI SUNT CU PUTINTA LA DUMNEZEU.
TOCMAI PTR A ARATA MARETIA LUI.SI ATUNCI AUTOMAT CERERILE NOASTRE FIIND RAPORTATE LA EL SUNT MARI .POATE SA-MI DEA MANTUIREA UN OM ? NU.
POATE SA-TI SCOATA IN CALE PERSOANA POTRIVITA VREO VRAJITOARE AMARATA ?NU.
POATE CINEVA SA-MI DEA BINECUVANTARILE LUI ?NU .POATE CINEVA SA OCROTEASCA COPILUL TAU DE BOALA?NU.
SUNT LUCRURI MICI POATE PTR UNII ,DAR EU CRED CA SUNT DE FAPT MARI IN ESENTA LOR .SI SUNT MARI PTR CA EL E MARE.
Dan
iunie 1, 2009 @ 4:32 pm
Exista un pasaj in Noul Testament in care ne atrage atentia Mantuitorul tocmai despre asta: „Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.” (Ev. Matei 6: 7-8). Si pot sa-ti spun Monica, ca marturie personala, ca si eu am avut momente cand il rugam multe pe Domnul si nu erau chiar pe placul Lui, si l-a momentul acela nu-mi dadeam seama. Si nu sunt singurul caz. Cat despre cum si-l imagineaza unii tineri pe Domnul, imi pare rau ca nu mai stiu unde am citit despre un preot care spunea de o fiica duhovniceasca care nu a avut parte de dragostea parinteasca in copilarie si pe fondul acesta si-l inchipuia pe Domnul Hristos mai mult ca pe tata pamantesc decat ca Dumnezeu. Stim ca Domnul a zis ca ne este si tata si frate si prieten si tot, dar in primul rand este Dumnezeu. Uite, iti recomand ceva pe tema aceasta: http://www.monitorulsb.ro/cms/site/m_sb/news/riscurile_idolatrizarii_dumnezeului_celui_viu_64379.html
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:35 pm
DAN -EU CRED CA VERSETUL LA CARE TE REFERI SE REFERA LA ALTCEAV-NU SA CEREM MULTE LUCRURI NEFOLOSITOARE SI SA SPUNEM ASA O RUGACIUNE DE MANTUIALA.(ATENTIE NU DE MANTUIRE ,CI DE MANTUIALA).
M-AM UITAT UN PIC LA MATERIALUL TAU.LA MINE NU CRED CA SE PUNEA PROBLEMA.
VERSEUL SPUNE- „NU SPUNETI MULTE„ ,NU SCRIE „ NU CERETI MULTE„.ATENTIE.
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:41 pm
RAMAN LA IDEEA DE MAI INAINTE- ADICA SA NU BOLBOROSIM ACOLO ,VRUTE SI NEVRUTE .CRED CA AR TREB SA NE GANDIM CEEA CE VREM SI PE PLAN SPIRITUAL SI PE ALTE PLANURI SI SA CEREM AJUTORUL LUI.SA FIE LUCRURI BUNE ,FOLOSITOARE , NECONTRARE LEGII LUI.
ADICA SA NU CEREM LUCRURI NEFOLOSITOARE SAU CARE NU AU LEGATURA CU EL.UNII II CER SA CASTIGE LA LOTO SAU SA CASTIGE O ECHIPA.ASTA E O PROSTIE.
Dan
iunie 1, 2009 @ 4:52 pm
In materialul cu pricina nici nu se punea problema ca ai intra in acea categorie. Dar ai cerut un exemplu si am cautat si eu ce am crezut ca-ti este mai de folos. Iar cu cerutul tocmai aici este problema, ca foarte repede se poate trece de la a spune multe la a cere multe (in care intra si cele nefolositoare). Ideea este simpla, pentru ca daca o dezvoltam pe cerut, atunci sunt mii de scrieri ale sfintilor parinti, si multe intamplari relatate in care vedem cum nici macar cei mai induhovniciti oameni nu scapa de ispita de a cere lucruri nefolositoare ascunse sum masca binelui (calugari care cereau daruri mai presus de fire, minuni, etc.) Asa ca se poate vorbi foarte mult despre pericolele acestea, dar nu sunt eu in masura asa ca …mila Domnului peste noi toti.
Monica
iunie 1, 2009 @ 5:09 pm
M-AM GANDIT LA EX TAU CU FETITA -INTR-ADEVAR E GRESEALA ,DAR PUTEM BLAMA UN ASTFEL DE COMPORTAMENT CAND DESCOPERIM CAUZA.
MA GANDESC CA MANTUITORUL AR INTELEGE ACEASTA NEPUTINTA DIN MOMENT CE EL NE POARTA TOATE PACATELE SI NEPUTINTELE NOASTRE.
MAI ALES DACA NE ADUCEM AMINTE EPISODUL CU FEMEIA ADULTERA – EL NU A ARUNCAT CU PIATRA ,DESI ERA SINGURUL FARA DE PACAT.
Dan
iunie 1, 2009 @ 5:20 pm
Nu este vorba de a blama Monica, ci de a recunoaste hibele din noi si a le indrepta cu ajutorul Domnului. Are Domnul judecatile Sale pentru a vindeca pe fiecare in parte in functie de circumstante, dar efortul din partea noastra ar fi sa ne cercetam mereu sufletelul sa vedem ce pete si rupturi mai avem prin el, asa cum facem si cu o haina de mare pret. Aceasta ar trebui sa fie grija zilnica.
Georgiana
iunie 1, 2009 @ 5:37 pm
dar ce legatura are loto sau echipa cu Dumnezeu?
nu prea inteleg ce ai scris,Monica,dar daca ai fi stiut ca aceste vorbe nu sunt din capul meu ci invatate de la cineva,probabil nai fi mai comentat astfel… un pic rautacios..
Intradevar,oamenii cer si dimineata mantuirea,cer oricand dar nu eu am pus titlull acesta!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Georgiana
iunie 1, 2009 @ 5:39 pm
si inca ceva,cand am scris despre idolatrizare m-am referit exact la ceea ce scrie si in situ`l pe kre ti la recomandat Dan.
Georgiana
iunie 1, 2009 @ 5:41 pm
inca ceva,si va las
ai inteles total gresit acest articol..drept dovada unele intrebari nu-si au rostul in primul comentariu facut de tine!
poate ceilalti tineri vor intelege mai multe..
si nu uita ca omul din greseli invata
nu trebuie judecat pentru asta!
Monica
iunie 1, 2009 @ 5:49 pm
GEORGIANA IMI CER SCUZE EU.
COMENTARIUL CU ECHIPA SI CU LOTO NU SE REFEREA LA TINE .CI LA FAPTUL CA UNII CER LUI DUMNEZEU LUUCRURI NEFOLOSITOARE .IAR IDEA ERA CA PROBLEMA CONSTA IN FAPTUL CA CEREM LUCRURI NEFOLOSITOARE .PROBLEMA NU MI SE PAREA A FI ACEEA CA CEREM PREA MULTE LUCRURI ,CI CA CEREM LUCRURI CARE NU NE TREBUIESC SAU CARE NU AU LEGATURA CU EL.
SI MAI IMI CER SCUZE PTR CEVBA =CREDEAM CA VOI GASI AICI OAMENI INTELEGATORI ,DAR DE FIECARE DATA CAND SCRIU CEVA SUNT BLAMATA SI DATA LA O PARTE PRIN TONUL CELORLALTI.
TOATA LUMEA E ASA ATOTCUNOSCATOARE ,.IAR EU GRESESC INAINTEA VOASTRA ASA DE MULTE ORI ,INCAT A AJUNS SA-MI PARA MIE RAU/AM CAUTAT INTELEGERE SI PRIETENI ACOLO UNDE NU TREBUIE.UNDE TOATA LUMEA MA PRIVESTE DE SUS.
IMI CER SCUZE EU .
Monica
iunie 1, 2009 @ 5:52 pm
I-AM CERUT PRIETENI ORTODOCSI LUI DUMNEZEU SI POT SA SPUN PANA ACUM CA TOT -CULMEA – OAMENI DE ALTA CREDINTA MI-AU FOST MAI PRIETENI DECAT ,„FRATII „ MEI ORTODOCSI.
Iuliana
iunie 1, 2009 @ 7:52 pm
Draga Monica, ortodocsii, prinsi in razboiul nevazut de fiecare clipa, au capatat o asprime la vorba care nu reflecta blandetea inimii lor. Pe de alta parte, vorbele amabile si linguselile abile nu sunt neaparat semne de prietenie, ci uneori, doar politete calculata sau dulceata interesata. Nu te necaji si nu judeca dupa aparente. Tinerii care scriu aici au inimi curate, il cauta cu adevarat pe Dumnezeu si apropierea de El, sunt bineintentionati si neprefacuti.
Nu in ultimul rand, Domnul raspunde cererilor noastre dupa atotintelepciunea Sa; El ne trimite ceea ce ne este de trebuinta pentru a ne vindeca de patimile noastre, de care, de multe ori, nici nu suntem constienti. Imi cer iertare ca am intervenit si te asigur ca niciun ortodox nu te blameaza pentru opiniile tale, dar asta nu inseamna ca trebuie sa fie si de acord cu ele. Domnul sa ne linisteasca inimile tuturor celor ce-L iubim pe El!
Monica
iunie 1, 2009 @ 9:07 pm
Nu am cerut nimanui sa fie de acord cu mine ,ca nu sunt eu purtatorul de cuvant al lui Dumnezeu si nici depozitarul adevarului.
dar vad reactiile altora -si se comporta de parca adevarul absolut il detin ei ,iar eu cand zic ceva sunt judecat…
Cat despre prietenii protestanti nu m-au lingusit niciodata ,de multe ori cu cineva nu am cazut de acord ,dar acea persoana nici nu m-a judecat ,nici nu a dat cu piatra.
Nu am fost de acord ,dar ne-am respectat opiniile.
Aici nu exista asa ceva.
Sa ma ierte Dumnezeu ,dar am ajuns cu ocazia asta sa nu mai vreau eu sa aud de ortodocsi.Si nici sa mai imi doresc prieteni ortodocsi ptr ca mi-am facut o parere …
Dan
iunie 1, 2009 @ 9:13 pm
Monica, imi cer iertare daca eu personal ti-am gresit cu ceva. Si te rog sa nu crezi ca eu sau altcineva suntem cine stie ce cunoscatori iar tu faci multe greseli. Poate noi gresim mai mult decat tine si cu siguranta fac si eu o gramada de greseli. Mai este un aspect de care nu prea tinem cont. Tehnologia asta, oricat de evoluata ar fi, tot ne limiteaza conversatiile de pe net pentru ca nu pot transmite vocea, si starea de spirit din ochii celui cu care vorbim. Si multe comentarii, chiar daca par mai acide, poate nu au fost spuse sau dorite asa. Eu imi doresc sa avem mereu parte de discutii duhovnicesti ziditoare si pentru noi si pentru alti tineri care se confrunta cu diverse probleme. Unde sunt oameni…acolo sunt si greseli…dar unde sunt 2 sau 3 adunati in numele Domnului, atunci acolo este si Domnul cu ei. Asa ca mila Domnului peste noi toti.
Iuliana
iunie 1, 2009 @ 9:22 pm
Uf! oamenii se ranesc asa de usor unul pe altul! mai ales din vorbe, mai ales daca sunt sensibili. Asa ca e un singur remediu:imi cer iertare daca ti-am gresit cu ceva. Iata un cuvant de folos de la Manastirea Turnu:
„Obisnuieste-ti buzele sa spuna „Iarta-ma!” si va veni smerenia peste tine”.
Si pacea lui Hristos. El ne vrea uniti, nu dezbinati. Doamne ajuta!
Adriana
iunie 1, 2009 @ 11:39 pm
Doamne ajuta!
Draga Monica,
Eu sa stii ca sunt deacord cu tine, dar mi-a placut foarte mult si modul in care a fost scris articolul de catre Georgiana.
Adica intr-adevar Domnul ne-a spus ca daca cerem ceva cu credinta de la Dumnezeu, in numele Lui, a lui Hristos, vom primi, si ne-a indemnat sa cerem, si chiar sa insistam in cererile noastre, spunandu-ne ca macar pentru insistenta noastra vom primi acea paine pe care o cerem. A zis ca ne va da painea, ca un parinte bun ce este, si nu ne va da o piatra. Si ne-a mai spus ca, daca avem credinta cat un bob de mustar, mutam muntii din loc. Insa Dumnezeu stie ceea ce ne este de folos si de aceea, in acelasi timp, ne-a cerut sa ne rugam simplu rugaciunea Tatal Nostru, caci in ea se gaseste tot ceea ce ne este de trebuinta, adica cele duhovnicesti pentru a ajunge in Imparatia lui Dumnezeu si cele pamantesti necesare traiului.
Pare sa se contrazica cele doua atitudini, cea de a cere multe de la Dumnezeu si cea de a se ruga doar Tatal Nostru, insa in realitate nu se contrazic, caci prin ambele Cai cerem de fapt Mantuirea.
Vedem bine ca, desi Domnul ne-a cerut sa:
„Când vă rugaţi, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
Deci nu vă asemănaţi lor, că ştie Tatăl vostru de cele ce aveţi trebuinţă mai înainte ca să cereţi voi de la El.” (Ev. Matei 6: 7-8)”
asa cum bine a remarcat Dan, si daca continuam firul discursului Domnului Iisus vedem ca El a zis apoi: „9. Deci voi asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau; […]” deci ne-a sfatuit sa ne rugam doar Tatal Nostru, cu toate acestea avem carti pline de alte rugaciuni pe care nici un ortodox nu le contesta. Nu cunosc pe nimeni care sa se rezume doar la Tatal Nostru, desi vedem bine ca in paragraful de mai sus acesta pare sa fie indemnul Domnului nostru, dat fiind ca in ea, aceasta rugaciune contine tot ceea ce ne trebuie, si inca este invatata direct de la Dumnezeu!
Si exista o intelepciune in toate.
Trebuie sa cerem Mantuirea, dar si cele necesare traiului nostru, caci suntem si Duh, dar si corp, fara insa sa ii indicam lui Dumnezeu cum anume sa faca, si ce anume ne este necesar, caci stie El mai bine. Trebuie sa ne lasam condusi de El in pace, si fara sa ne ingrijoram pentru ziua de maine, asa cum ne-a cerut. Dar daca tot stie El mai bine ce anume ne trebuie, si tot ne vrea binele si mantuirea, ar putea unii sa argumenteze ca atunci de ce sa ne mai si rugam Lui? Stie ce sa ne dea spre folosul nostru, pai se ne dea si fara atatea rugaciuni, nu? Pai nu! Trebuie sa ne rugam, caci cu forta nu ne poate da nimic, nici chiar mantuirea, avem libertatea de a o alege sau nu, de aceea este important ca sa stie crestinii ca trebuie sa ceara mantuirea de la Dumnezeu!
Insa si invers, daca ne rugam pentru cele nefolositoare si deci daunatoare noua, nu o sa faca Dumnezeu dupa rugaciunile noastre proaste, poate doar daca va considera necesar sa ne smereasca, ne va mai arata cand si cand ce consecinte poate avea o cerere proasta de a noastra. Insa cred ca totusi nu se supara daca insistam sa ii dam indicii de cum sa ne ajute, si daca ii cerem multe, chiar daca nu ne dam seama ca cele cerute nu ne sunt mereu folositoare. Cand o sa vedem ca nu primim, o sa intelegem incetul cu incetul adevarata iconomie a lui Dumnezeu pentru noi si asa o sa ne inteleptim si o sa incepem sa cerem mai multe din cele folositoare.
Cat despre modul in care il percepe fiecare pe Dumnezeu, eu cred ca este diferit de la o persoana la alta, cred ca relatia fiecaruia cu Dumnezeu este extrem de personala si unica, asa ca nimeni nu poate afirma cu siguranta ca imaginea lui personala despre Dumnezeu este cea „buna”. Nimeni nu poate sa il cuprinda pe Dumnezeu in totalitatea Lui, de aceea vom avea nevoie de o viata vesnica pentru a ne putea bucura cat mai mult de Dumnezeu. De aceea cred ca, asa cum a zis Georgiana, cu cat ne vom curati mai mult inima, cu atat ne vom apropia mai mult de cunoasterea adevaratului Dumnezeu, asa cum Domnul a zis „Fericiti cei curati cu inima caci aceia vor vedea pe Dumnezeu”. Toti oamenii il vom vedea pe Domnul Iisus la Judecata, si daca il vedem pe El, prin El il cunoastem si pe Tatal, asa cum a zis Domnul apostolilor Sai. Cum de a spus atunci ca doar cei curati cu inima il vor vedea pe Dumnezeu? Cei curati cu inima vor fi cei fericiti sa il vada pe Dumnezeu, sa vada dragostea Lui infinita, caci curatia inimii lor le va permite sa se bucure de dragostea lui Dumnezeu, in timp ce ceilalti, cu inima murdara si ingreunata de pacate nepocaite, vor fi mai degraba infricosati de Dreptatea Sa si vor avea mai putina capacitate sa vada si Mila Sa! Caci daca ar fi vazut aceasta Mila, de mult ar fi alergat la El! Cine ajunge sa inteleaga aceste cuvinte de curatie a inimii si sa le si faca, este deja cu un picior in Imparatie dupa parerea mea… Deja vede fata iubitoare a lui Dumnezeu!
Doamne ajuta!
Adriana
iunie 1, 2009 @ 11:53 pm
Si inca ceva,
Domnul Hristos a mai zis sa cautam mai intai de toate Imparatia lui Dumnezeu, caci restul ni se va adauga noua. De unde se vede bine ca in capul „listei de cereri” trebuie sa se afle cererea Mantuirii, si abia apoi celelalte, pe care, si daca le mai omitem din lista, tot le vom primi… pe deasupra…
Si cred ca Georgiana a rezumat foarte frumos cum anume se cauta aceasta Imparatie a lui Dumnezeu:
„Să ne pocăim, deci, să obişnuim mâinile noastre să dea milostenie, să ne smerim, să ne întristăm, să plângem. Toate acestea sunt mici. Mari, mai presus de puterile noastre, sunt cele pe care ni le va da Dumnezeu, raiul şi împărăţia cerurilor, în care fie să intrăm cu toţii, cu harul Lui. “Deci sa lasam nepasarea, pacatele… sa ne lepadam de duhurile cele rele si sa fim si noi Una, cum este Tatal si cu Fiul. Nu uitati ca Dumnezeu salasluieste in inima cea care Crede si Il iubeste pe El.. Vom vedea pe Dumnezeu, doar daca vom avea inimile curate! Sa ne grabim sa facem curatenie in camera sufletului nostru cat mai repede si pasii nostrii spre Domnul sa-i indreptam pentru mantuirea noastra.”
Multumim Georgiana!
Georgiana
iunie 2, 2009 @ 12:50 pm
Nu, eu imi cer scuze Monica.
Ai dreptate,cred ca am gresit unele chestii in acest articol dar nu trebuia sa comentez dupa aceea
Iarta-ma pe mine te rog.
Georgiana
iunie 2, 2009 @ 12:54 pm
Si mai imi cer scuze ptr ceva:
„ai inteles total gresit acest articol..drept dovada unele intrebari nu-si au rostul in primul comentariu facut de tine!”
N-ai inteles deloc gresit,eu am facut greseli in acest articol…dar sunt mai mica ca tine poate ma intelegi…
si nustiu dce dar acum dupa ce am citit toate aceste comentarii am sentimentul acela ca am facut pe cineva sa sufere
Iarta-ma inca o data
Georgiana
iunie 2, 2009 @ 1:01 pm
De acum voi fi mai atenta la articolele pe care le voi posta..
ca nu cumva sa le mai gresesc
iartamaaaa te rog
florinm
iunie 2, 2009 @ 1:15 pm
Comunicarea pe internet este foarte rece, indiferent de cate cuvinte s-ar folosi – niciodata nu se poate compara cu cea fata in fata. Nici macar cu cea din scrisori nu se compara, acolo fiecare avand scrisul sau prin forma caruia mai poate reda ceva din ce simte; aici scrisul e uniform, plat, frumos dar RECE.
Ne cerem scuze dar chiar ne pare rau? Chiar nu vom mai repeta, chiar vom incerca sa fim mai atenti la ce a vrut celalalt sa spuna prin cele ce a scris?
Eu cred ca daca nu exista rugaciune a unora pentru ceilalti (mai ales ca suntem ortodocsi cu totii) putem scrie „iarta-ma” de nenumarate ori.
Poate stabilim o intalnire odata, cativa dintre cei care frecventam acest site. Cred ca unii dintre noi avem nevoie sa ne vedem, sa ne cunoastem fata catre fata.
Doamne ajuta!
florinm
iunie 2, 2009 @ 1:20 pm
! a nu se intelege din commentul precedent ca am criticat pe cineva de mai sus !
Georgiana
iunie 2, 2009 @ 2:18 pm
Ai dreptate florin, ar trebuii cativa dintre cei care frecventam acest site des sa ne cunoastem fata in fata,si sa ne cerem scuze ptr unele greseli…nu prin intermediul internetului!
Insa atunci cand nu avem posibilitatea de a face acest lucru,ma tem ca alta cale nu exista inafara de cea a internetului [ma refer in cazul d fata..]
florinm
iunie 2, 2009 @ 2:31 pm
Georgiana, mai exista o cale.
Rugaciunea – prin ea luam legatura unii cu altii, prin intermediul Domnului.
Eu Ii spun Domnului despre tine, ca imi pare rau ca te-am suparat. Tu Ii spui ca iti pare rau ca m-ai suparat, la randul tau. Amandoi ii spunem ca dorim sa ne impacam, ca dorim sa avem parte de Pacea Lui, sa piara zbuciumul inutil de la noi. Astfel, Domnul vede inimile noastre sincere si ne asculta rugaciunea, trimitand la fiecare Linistea si Intelegerea adevarata.
Rugandu-ne unii pentru altii, fie si asa, simplu, adaugam VALOARE comunicarii reci de pe internet.
Frumos este ca aici nu platim Taxa pe Valoarea Adaugata, ca-n viata obisnuita, ci din contra – primim RASPLATA PE VALOAREA ADAUGATA!
Dă, Doamne!
florinm
iunie 2, 2009 @ 2:45 pm
Cat despre articolul tau – nu l-ai gresit, admin-ul nu l-ar fi postat daca era gresit.
Dar este perfectibil si asta e altceva. Comentariile tocmai pentru asta sunt. Unele il imbogatesc.
Georgiana
iunie 2, 2009 @ 4:22 pm
F frumos ai spus,Florin..si chiar vreau in rugaciunea mea sa`i spun Domnului despre aceasta „suparare” daca o pot numi asa.
Insa astazi am invatat din toate comentariile cate ceva,si aceasta este foarte important chiar daca eu am comentat gresit comentariile voastre,sau invers.
Sa lasam raceala la o parte,sa nu ne astupe frumusetea si curatirea inimii.
Doamne ajuta!
MONICA
iunie 2, 2009 @ 5:12 pm
Nu despre scuze era vb ca nu ma ajuta ca nimic .Lucrul asta s-a intamplat de mai multe ori in diverse contexte si cu diverse persoane.
Si probabil se va intampla si data viitoare.Adevarul e ca cei mai slabi nu sunt bine primiti.Iar mie mi-e clar ca aici nu imi gasesc nici prieteni ,nici ajutor .Nu de scuze era vb ,ci de cum primiti pe altul -e adevarat mai slab decat voi.In loc sa ma simyt bine printre voi ,eu ma simt prost , dat afara prin aceasta atitudine in general.
Singura persoana care nu a inteles altceva si nici nu a vrut sa para destept -a fost autorul acelui articol despre sarut ,care chiar mi-a dat un sfat bun -a ma ruga lui Hristos si Maiciii Domnului.
MONICA
iunie 2, 2009 @ 5:35 pm
Asa ca e greseala mea -nu ar fi trebuit sa caut nici sprijin si nici prieteni aici ptr ca nu acesta este locul.Repet mai prieteni mi-au fost unii protestanti.
Deci nu scuzele erau problema ,ci felul in care il tratati pe altul tot de-al vostru.
MONICA
iunie 2, 2009 @ 5:42 pm
Ma iertati dar chiar nu mai vreau sa stiu de nimeni si de nimic de aici .Parerea mea ramane si in continuare – ca exact un ortodox (ca si voi) nu isi are locul printre voi.
Georgiana
iunie 2, 2009 @ 6:15 pm
Cum crezi Monica,dar Dumnezeu stie ce e mai bine ptr tine, sa ramai printre ortodocsi sau sa iti faci prieteni de alta religie.
Este decizia ta,dar tot ma simt vinovata pentru acest articol,si pentru controversele ce s-au creat aici.
Referitor la cei slabi,cum ai spus ca te cosideri sa stii ca pe cel slab il intareste credinta in Dumnezeu. Si ajutorul tot la Dumnezeu cauta-l nu la prieteni sau la cunostinte! El este singurul care ne este prieten cu adevarat!
Deci nu fi dezamagita de prieteni falsi chiar daca sunt ortodocsi sau nu, cauta la Domnul prietenie,bunatate,ajutor si vei gasi! Si eu am fost ca tine si inca sunt,asta am si descris despre mine la pagina de autori,ca nu am prieteni,iar aceia pe care ii am sunt doar 1 sau 2… pe care Dumnezeu mi i-a daruit. Daca tu crezi ca aici nu vei gasi ajutorul sau prietenii de care ai nevoie,cerei Domnului si sigur El iti va da asta! Nu uita ca la El orice este cu putinta.
Omul nu isi are locul nicaieri,fie ortodox sau de alta religie. Nu pe acest pamant vom sta definitiv.Fiecare avem un timp.
Imi cer scuze si din partea celorlalti d pe acst site daca te-am suparat cu ceva sau daca NOI te-am dat la o parte sau nu te-am ajutat. Eu sunt cea mai nou venita printre voi,si nu am de unde sa cunosc ce ti s-a intamplat aici..
Cel mai important este sa ii cerem Domnului sa ne uneasca inimile si noua,tinerilor,prin dragostea Sa desavarsita…care toate le rabda,toate le crede si nu cauta ale sale!
florinm
iunie 2, 2009 @ 6:51 pm
Prieteni sau nu, totusi cati dintre noi cerem Domnului mantuirea?
Cati stim ce-I cerem, de fapt?
Nu poti sa-i ceri angajatorului sa-ti dea salariul daca tu nu muncesti pentru el. Tot asa si cu mantuirea – nu se obtine batand din palme, ci se ia cu „sila” adica se sileste pentru ea, se trudeste.
De asta, cand cineva ne spune ceva care nu ne e pe plac, trebuie sa lasam si de la noi.
Cate a indurat Domnul Hristos pe langa ce induram noi in viata asta? Si Cine este El si cine suntem noi? El – Dumnezeu batjocorit de creatie, pastorul vandut de oi. Noi – niste oameni simpli, niste biete oi cu orgoliu.
Sa ne ierte Dumnezeu!
Adriana
iunie 3, 2009 @ 1:14 am
Draga Monica,
Te rog, nu te supara pe noi. Poate nu am stiut sa iti acordam ajutorul pe care il cautai, iar eu una nici nu am bagat de seama ca tu cautai ajutor. Am trecut si eu prin dezamagirea prin care treci tu acum, adica am remarcat cat de sensibili sunt unii ortodocsi la cuvintele altora, si cat de frumos se poate vorbi cu cei de alte religii, si cate si mai cate (toate adevarate), dar ortodocsii mi-au ramas dragi, si am fost invatata ca exista si multi oameni de valoare printre ei. Si apoi am inteles ca nu am voie sa critic absenta oamenilor de valoare, ci mai degraba sa incerc sa ma numar printre ei. Nu prea imi reuseste partea asta, dar perseverez, si intru nici un caz nu ma las „data la o parte”. Nu te lasa nici tu! Caci nimeni de fapt nu vrea sa te dea la o parte, nu iei locul nimanui, ci dimpotriva, imbogatesti experienta celor care te asculta! Si dovada este insusi faptul ca mesajele tale au fost publicate.
Uite, daca ai nevoie de ajutor si indrumare, si inca nu ai gasit duhovnic bun, alaturi de prieteni, poate ca vei gasi raspunsuri si la maica Siluana care vorbeste tare frumos, si nu incearca niciodata sa se puna in valoare pe ea insasi, ci incearca sa ajute cu dragoste pe cel care ii bate la usa.
http://www.sfintiiarhangheli.ro/maica-siluana-va-raspunde.php
Numai bine!
P.S. Partea asta este doar pentru tine, admin (tot Claudiu?)Am incercat sa postez mai inainte un mesaj mai lung, dar se pare ca nu a mers. In cazul in care l-ai primit totusi, te rog sa il lasi doar pe acesta, celalalt fiind prea lung… Multumesc!
MONICA
iunie 5, 2009 @ 5:30 pm
Nu-i nici o problema ,accept scuzele si eu imi cer scuze la randul meu .E mai bine asa ptr a nu ne incarca niciunul cu alte pacate la Spovedanie si ptr a ne putea impartasi ,mai ales ca se apropie un alt post .
Cu toate acestea nu pot sa nu observ o mai mare inclinare ptr discutii in contradictoriu -pe sistemul cine are dreptate sau cine e mai destept ,decat in spirit constructiv , de intelegere .
Numai bine !
Adriana
iunie 6, 2009 @ 4:43 am
Ah, ce bine ar fi sa putem invata toti acest spirit constructiv, caci ai foarte mare dreptate! Eu recunosc ca ma aflu printre cei polemici, desi nu urmaresc deloc, cel putin nu voluntar, sa am dreptate sau sa par desteapta. Rezultatul insa este de multe ori cel pe care l-ai spus, din pacate 🙁 Arta de a mangaia inima fara a o rani, este greu de invatat…
set
iunie 6, 2009 @ 5:49 pm
eu cer iertare la dzeu in fiecare zi pt un singur lucru,acel lucru poate fi numit intrun singur fel,tradare. sa intamplat acum aproape un an de zile si cu cat trece timpu mai mult cu atat suferinta e mai groaznica. In cele din urma nam mai rezistat si ma-m dus si eu intro biserica,si dupa un an de zile pt prima oara am simtit ca se asterne linistea in sufleul meu.
Adriana
iunie 7, 2009 @ 2:40 am
Buna Set,
Bine ca te-ai dus intr-o biserica. Este important sa ceri iertare ca apoi sa te poti ierta si pe tine insuti si sa traiesti in pace 🙂
radu
februarie 21, 2010 @ 11:30 am
helou …as vrea sa vb cu monika daca se poate si cat mai repede posibil ca as vrea sa aflu mai multe de la ea …idd meu marion_ro23…multumesc
gabriel
martie 8, 2010 @ 5:21 pm
ey bn asha ejte!!!
gabriel
martie 8, 2010 @ 5:21 pm
wa macar sa nu face-ty galagie intr-o biserica
gabriel
martie 8, 2010 @ 5:23 pm
wa sa mergem in fiecare zi la biseryca!!!
asha sa face-ty!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
alin
mai 13, 2010 @ 8:04 pm
nu sunt deacord in totalitate cu ce ai zis…in mare parte ai dreptate…oricum as vrea sa cred ca putem cere lucruri mari de la un dumnezeu mare atata timp cat te incadrezi in legile impuse de el..