Skip to content

18 Comentarii

  1. bianca
    decembrie 15, 2010 @ 3:27 pm

    Foarte frumos!

    Reply

  2. Costel Sv
    decembrie 15, 2010 @ 7:47 pm

    mi-a placut ce ai scris…dar haide sa dam nume PRIETENULUI ANONIM… Iisus 🙂

    Reply

  3. SB
    decembrie 15, 2010 @ 9:40 pm

    Frumos articolul, insa la partea cu epilatul nu prea sunt de acord … ma gandesc ca intr-o relatie de cuplu e o oarecare forma de respect fata de partener (a nu se intelege in a deveni ceva obsedant)

    Reply

  4. Guest
    decembrie 16, 2010 @ 6:41 am

    multumesc pt comentarii

    Reply

  5. niculina
    decembrie 16, 2010 @ 1:48 pm

    cel mai frumos cadou pe care la-m putea aduce Domnului ar fi sa fim plini de smerenie,milostenie,sa-i serbam ziua cu toata inima cu bucurie etc………DOAMNE AJUTA

    Reply

  6. GABRIEL resurection
    decembrie 16, 2010 @ 3:36 pm

    cadoul cel mai frumos pe care i l as putea face este sa fiu mai bun sa nu mai pacatuiesc,sa mi plang pacatele si sa mi cer iertare prin spovedanie…asta este cadoul cel mai frumos din parttea mea…CACI BUCURIE MARE SE FACE IN CER PT INTOARCEREA UNUI PACATOS

    Reply

  7. Guest
    decembrie 17, 2010 @ 10:09 am

    Cred ca cel mai frumos cadou din partea mea ar fi sa-i daruiesc inima mea!

    Reply

  8. Geo
    decembrie 17, 2010 @ 10:20 am

    …cel mai frumos cadou..nu stiu sa existe

    Reply

  9. GABRIEL resurection
    decembrie 17, 2010 @ 12:38 pm

    Tinand cont ca scopul omului este sa se mantuiasca,,cautati mai intai imparatia cerurilor si toate celelalte se vor adauga voua,, noi facem pacate in fiecare zii si nu plangem niciodata, tare mult mai plange Hristos pt pacatele noastre,atat de mult incat s a si rastignit,si nu cred ca s a rastignit degeaba,pocainta este cadoul cel mai frumos,daca nu exista cadou mai frumos inseamna ca nu stim pt ce ne am nascut si ce urmarim,caci hristos vrea sa umple raiul cu noi,prin intruparea si rastignirea Sa ni sau deschis usile Raiului,daca si de nasterea sa nu ne spovedim ,impartasim,tinem post,si umplem iadul pai mai mare tristete in rai nu este

    Reply

  10. niculina
    decembrie 17, 2010 @ 2:18 pm

    ai scris foarte frumos gabriel si cu foarte multa dreptate DOAMNE AJUTA

    Reply

  11. Laura-optimista
    decembrie 17, 2010 @ 3:52 pm

    Da, frumos… şi impresionant.
    Am un coleg, care a fost crescut într-un orfelinat, nu are nici acum familie şi totuşi ştie să-L slăvească pe Dumnezeu, să-i ajute pe alţii şi… să zâmbească. Să-i ajutăm şi noi pe aceşti fraţi ai noştri, căci Însuşi Hristos Domnul va primi faptele noastre cele bune. Să-i ajutăm dăruindu-le cele necesare pentru viaţa biologică, dar mai ales să le arătăm iubirea noastră. Să le zâmbim, să le spunem un cuvânt creştinesc şi cred că, prin această faptă, le vom face o mare bucurie, pentru că ceea ce le lipseşte cel mai mult acestor semeni ai noştri este afecţiunea, iubirea celorlalţi.
    În afară de aceasta, cred că acum, cu ocazia Praznicului Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, I-am putea face Mântuitorului un minunat dar, la care prea puţin ne gândim. Am putea încerca să-I aducem măcar un singur suflet rătăcit. În viaţa noastră cotidiană, întâlnim, în mod inevitabil, persoane lipsite de credinţă care, deşi însetează după Hristos, ezită să-L primească în sufletele lor. În loc să-i judecăm, numindu-i "necredincioşi" şi considerându-i vrednici de iad, ar fi bine să-i ajutăm, cu delicateţe şi răbdare, să-L iubească pe Hristos, să dorească să creadă în El. Să le vorbim (fără a insista în mod exagerat, pentru a nu obţine din partea lor reacţii negative) despre iubirea lui Dumnezeu faţă de ei. Dacă-I vom dărui lui Hristos, de sărbătoarea Naşterii Sale, un suflet rătăcit, îndrăznesc să spun că… Îi vom face o bucurie Dumnezeului nostru. Oare este naiv ceea ce am spus? Nu cred, fiindcă Domnul Însuşi ne-a încredinţat că mai mare bucurie se face în Împărăţia Sa pentru un singur păcătos, care se pocăieşte, decât pentru 99 de drepţi, care nu ar avea nevoie de pocăinţă.
    Aşadar, Domnul nostru Iisus Hristos, Care S-a întrupat pentru mântuirea noastră şi S-a făcut sărac pentru a ne dărui bogăţia cea netrecătoare, să ne ajute să fim alături de cei săraci şi singuri, să renunţăm la păcatele noastre(sau măcar să luptăm cu ele) şi, nu în ultimul rând, să nu fim indiferenţi faţă de suferinţa duhovnicească a semenilor noştri aflaţi în necredinţă, ci să-i ajutăm, atât cât putem, să înţeleagă şi să accepte adevărata semnificaţie a Crăciunului. Dacă magii au avut curajul de a-i spune regelui Irod că, în ţara sa, tocmai S-a născut un Împărat infinit mai puternic decât el, să îndrăznim şi noi să devenim, pentru apropiaţii noştri, vestitori ai Naşterii lui Hristos.
    Doamne ajută!

    Reply

  12. Laura-optimista
    decembrie 18, 2010 @ 3:54 pm

    "Să sărbătorim Crăciunul cu Hristos, făcând învăţătura Sa crez de nezdruncinat al vieţii noastre, iar exemplul Său model demn al petrecerii noastre, nelăsându-ne nicicum derutaţi de curentele ce caută a ne înstrăina de adevăratul şi mântuitorul creştinism adus în lume încă de acum 2000 de ani de Pruncul Sfânt născut în ieslea Betleemului!"(Pastorală la Naşterea Domnului a PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor)
    Doamne ajută!

    Reply

  13. geo
    decembrie 21, 2010 @ 12:38 pm

    "Craciun cu ieslea goala nu exista, nu se poate, nu e Craciun!"

    Reply

  14. geo
    decembrie 21, 2010 @ 12:39 pm

    asadar de Craciun ar trebui SA NE IMPARTASIM CU HRISTOS

    Reply

  15. allea
    decembrie 21, 2010 @ 8:53 pm

    Intr-adevar cel mai mare cadou care il putem face este sa ne daruim noi Lui, prin semeni:-)

    Reply

  16. Simona
    iunie 25, 2011 @ 10:45 am

    Dar cand Dumnezeu a facut omul dupa chipul si asemanarea sa, cred ca se refera la suflet, la constiinta, si nicidecum la parul de pe picioare sau altele asemanatoare 🙂 La o adica ar trebui sa nu mai folosim nici sapun de-acum, pt ca nu ne-a facut Dumnezeu cu sapunul in mana? Sau sa dormim in pesteri, pt ca nu ne-a construit blocuri? E un pic exagerat. Chiar Hristos ii indemna pe oameni sa isi unga parul cu uleiuri si sa se aranjeze cand postesc, ca sa nu isi arate suferinta in fata celorlalti.
    In rest e frumusel articolul. Dumnezeu sa ne binecuvinteze pe toti! 🙂

    Reply

  17. Simona
    iunie 25, 2011 @ 11:00 am

    @Laura-optimista, ai scris atat de frumos! M-am gandit si eu de cateva ori ca ar fi tare frumos daca am reusi sa mai intoarcem fetzele unora spre Hristos. Numai ca de multe ori e imposibil. Eu am gasit pe academicearth, un site cu cursuri online de la mai multe facultati celebre, din multe domenii, un curs despre moarte. Un profesor universitar care credea cu tarie in inexistenta sufletului si care, pe masura ce preda cursul respectiv, asta si sustinea, ca nu exista suflet. Cursul il gaseste aici http://www.academicearth.org/courses/death oricine e interesat. M-am uitat la cateva cursuri dar pana la urma m-am plictisit si am renuntat. Ei, crezi ca exista vreo posibilitate sa convingi un asemenea om ca exista Dumnezeu? Si sunt foarte multi ca el, care au studii, sunt oameni cu mintile antrenate, si cred ca e imposibil sa-i faci sa creada.

    Reply

  18. Tina
    decembrie 15, 2015 @ 6:04 pm

    Să Îi facem cadou o iesle (inimă) curată şi încăpătoare..

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *