Ce faci dacă n-ai prieten(ă) ?
De câte ori nu i-am cerut lui Dumnezeu câte şi mai câte. De câte ori n-am cerut acelaşi lucru la rugăciune de zeci de ori. De câte ori n-am aşteptat ca Domnul să mă ajute, şi apoi văzând că întârzie iar L-am rugat.
Acum vreo câţiva ani, când eram prin liceu îmi doream şi eu să am o prietenă, pentru că-i vedeam pe mulţi că au şi mi se părea aşa frumos. Am avut câteva prietene de o lună-două dar nimic mai mult şi apoi am intrat într-o perioadă în care n-am întâlnit pe nimeni. Şi tot trecea timpul şi trecea şi eu tot credeam că o să apară cineva. Seara când mergeam la culcare, deşi nu ştiam aproape nimic despre Dumnezeu totuşi mă-ntorceam cu faţa la icoana Sfintei Parascheva şi mă rugam ei ca şi lui Dumnezeu, şi-i ceream Domnului să-mi dea şi mie o prietenă.
Şi-i spuneam: „Dă-mi Doamne şi mie o prietenă pe care s-o iubesc şi care să mă iubească”. Şi timpul trecea…
A trecut o lună, două, trei, jumătatea de an, un an. Şi totuşi puţin dezamăgit seara la rugăciune numai asta spuneam şi nimic mai mult:”Dă-mi Doamne şi mie o prietenă pe care s-o iubesc şi care să mă iubească” Atât vroiam, asta era relaţia mea cu Dumnezeu.
Au trecut doi ani, şi deşi ieşeam aproape în fiecare seară în oraş, chiar şi când eram în clasa a XII, deşi mergeam şi ne întâlneam cu fel de fel de prieteni şi amici, n-am întâlnit pe nimeni. Deşi aveam fete cu care mă-nţelegeam foarte bine totuşi nu aveam o prietenă. Am intrat la facultate şi mă gândeam că poate aici o să-ntâlnesc pe cineva, doar eram la ASE, erau atâtea fete, în anul meu pe specializarea mea erau doar 5-6 băieţi.
Aveam câteva fete de care-mi plăcea, dar într-o zi am cunoscut o fată, de la altă specializare, care atât reţin – că mi se părea foarte frumoasă şi cuminte. Era simplă şi frumoasă şi mi-era tare dragă, dar credeam că n-o să-i placă de mine. Am invitat-o în oraş în a doua zi de Crăciun. Ea era acasă cu părinţii şi surprinzător a acceptat să iasă.
Am ieşit cu ea şi-mi plăcea mult. Apoi ne-am întâlnit iar şi iar, şi de atunci am rămas împreună. Mi se-ntâmpla ceva ce nu mi se-ntâmplase niciodată; era pentru prima dată când mă comportam natural cu o fată, fără să mă chinui să fiu interesant, deştept, frumos sau altfel, eram doar eu – Claudiu. Vorbeam sincer, îi spuneam ce gândesc şi parcă eram liber lângă ea, cineva mă iubea exact aşa cum sunt. Îi placea mult de mine şi mie îmi placea mult de ea.
Vremea a trecut, ne-am căsătorit, acum avem o fetiţă de un an și 4 luni, o minune de copilaş, şi suntem tare fericiţi.
Mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea, mă auzea Dumnezeu când strigam…
Eu i-am cerut ceva dar El mi-a dat mult…….mult mai mult.
Am câţiva prieteni care erau supăraţi la fel ca şi mine că n-au o prietenă deşi atunci aveau vreo douăzeci şi ceva de ani. Erau deznădăjduiţi şi amărâţi şi ziceau că ei n-o să aibă niciodată o prietenă, că deja au trecut 3-4 sau chiar 5 ani de când n-au întâlnit pe nimeni, şi lucrurile sunt cam evidente. Dar se rugau şi ei seara la Dumnezeu cum puteau şi-i cereau o fată. Doar atât vroiau şi ei, o prietenă, cineva care să-i iubească, cineva cu care să-mpartă fiecare zi.
Tare surprins am fost când am văzut că le-a scos Dumnezeu în cale o fată când se aşteptau mai puţin. Am patru prieteni foarte buni care acum un an nu aveau pe nimeni, deşi terminaseră facultatea şi erau foarte dezamăgiţi şi acum toţi patru au fiecare câte o prietenă. Toţi patru sunt fericiţi şi sunt coştienţi că Dumnezeu i-a ajutat, şi că ei nu mai aveau nici o speranţă.
Ce faci dacă n-ai prieten(ă) ? Eu m-aş ruga lui Dumnezeu în fiecare seară, în fiecare dimineaţă, l-aş sâcâi în continuu până o să mă ajute. Dumnezeu nu rămâne dator nimănui, ci întotdeauna ne dă mult mai mult decât cerem. Trebuie doar să credem şi să avem puţină răbdare şi dacă se poate să fim mai buni.
Ce frumos ne încurajează Domnul în biblie:
„Şi Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui ce bate i se va deschide. Şi care tată dintre voi, dacă îi va cere fiul pâine, oare, îi va da piatră? Sau dacă îi va cere peşte, oare îi va da, în loc de peşte, şarpe? Sau dacă-i va cere un ou, îi va da scorpie? Deci dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi fiilor voştri daruri bune, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da Duh Sfânt celor care îl cer de la El!” (Lc.11, 9-13)
(Claudiu)
diana
septembrie 16, 2008 @ 2:06 pm
foarte frumos articol! mi-a placut ideea de a-L ”sâcâi în continuu ” pe Dumnezeu pana ne ajuta. acesta este comportamentul unui copil fata de tatal lui. e frumos sa putem avea si noi inima de copil inaintea lui Dumnezeu. insa, sunt de parere ca dupa ce-I cerem ceva trebuie sa zicem si : ”fie totusi voia Ta, Doamne!”
ma gandeam ca eu nu I-am zis niciodata lui Dumnezeu: ”Doamne, da-mi si mie un prieten!” si totusi, chiar daca nu I l-am cerut (in mod direct), I-am povestit uneori despre felul cum as vrea sa fie. ziua marii intalniri e in mainile Lui.
Domnule Claudiu, mi-e inima plina de respect pentru familia pe care o formati alaturi de sotia si fetita dumneavoastra, o familie crestina care iubeste Biserica si a carei intreaga nadejde este in Hristos Dumnezeu.
Balan Claudiu
septembrie 16, 2008 @ 5:16 pm
Poti sa-mi spui doar Claudiu pentru ca am doar 25 de ani si sunt sigur ca suntem apropiati de varsta.
Diana, am vazut ca esti apropiata de Dumnezeu, si scrii foarte frumos. Daca vrei si daca ti-ar place, poate scrii si tu cate un articol doua in fiecare saptamana si sa-l publicam aici, ca sa-i ajutam si noi pe altii, sa fim de folos si altor tineri care nu sunt din Biserica si nu-l cunosc prea bine pe Dumnezeu. Eu sunt sigur ca te-ai descurca de minune. Poate ai observat de ieri am scos numele meu din titlul blogului si am lasat doar Ortodoxia Tinerilor pentru ca am vorbit cu mai multi prieteni sa scrie si ei cate un articol, fiecare cu experienta lor legata de Dumnezeu. Daca vrei poti sa-mi dai un mail la adresa balan.claudiu@gmail.com sau sa vorbim pe messenger, id-ul meu este „dutzelu”.
mihalela
octombrie 5, 2008 @ 3:50 pm
Balaneee, e ceea ce-mi ziceai cand lucram impreuna – sa ma rog la Dumnezeu ca sa-mi gasesc jumatatea. Recunosc, nu ma rog zilnic, dar o data la 2-3 zile sau uneori de cateva ori pe zi ma rog si nu mi-am pierdut speranta. Dumnezeu stie ca eu cred cu tarie in povestile frumoase; ca nu-mi pot imagina viata de una singura, ci alaturi de omul potrivit, care sa ma completeze, care sa-mi dea echilibru si astfel sa devin un om mai frumos, mai darnic, un om mai bun…
O sa ma rog in continuare, o sa-l „sacai” pe Dumnezeu ca sa-mi intalnesc jumatatea.
Balan Claudiu
octombrie 5, 2008 @ 8:47 pm
Ce ma bucura ce zici. Sunt sigur ca o sa te ajute Dumnezeu, si stie El de ce inca nu a venit persoana potrivita in viata ta. Esti in grafic, stai linistita ! Suntem in planul lui toti.
Natalia
octombrie 16, 2008 @ 7:30 pm
Ma inscriu si eu pe lista celor care L-au ‘sacait’ pe Dumnezeu si au primit ce era mai bun cu putinta. Mi-am dorit intotdeauna o familie dupa voia lui Dumnezeu si am cerut asta de la El inca de cand eram o copila, iar El mi-a raspuns cu un dar minunat, sotul meu acum…
Balan Claudiu
octombrie 16, 2008 @ 7:50 pm
Ce frumos, tare bun e Domnul, si cea mai mare bucurie e sa ai o familie frumoasa si prieteni cat mai multi si cat mai buni.
flinutz
noiembrie 10, 2008 @ 12:29 pm
E foarte frumos ceea ce am citit, si asta si pentru ca si mie mi s-au intamplat toate astea exact ca si tie. Tot ASE-ul am facut si eu, si eram in anul trei si inca speram…
In anul 2000, cu o saptamana inainte de Craciun am venit acasa, in provincie; eram plictisit si sora mea m-a luat cu ea si prietenul ei la discoteca. Acolo, la o masa, am zarit-o de cum am intrat, pe actuala mea sotie. O vedeam pentru prima data, mi se parea incredibil de frumoasa si totodata linistita. In fiecare an, pe 17 dec. aniversam cate un an de cand am iesit prima data impreuna… Domnul ne-a scos pe unul in calea celuilalt, in mod sigur ca urmare a rugaciunilor noastre. Si eu ma rugam la fel ca ea si la fel ca tine, Bogdan: „Da-mi Doamne si mie pe cineva pe care sa-l iubesc si care sa ma iubeasca si impreuna sa ducem o viata dupa placul Tau!”
Balan Claudiu
noiembrie 10, 2008 @ 12:31 pm
Tare bun e Domnul!. Sunt atatia tineri care stau singuri si isi doresc un prieten sau o prietena…
flinutz
noiembrie 10, 2008 @ 12:31 pm
Scuze, in final am vrut sa scriu Claudiu. Iti retinusem numele gresit (Balan)…
Lore
decembrie 19, 2008 @ 3:48 pm
Voi sunteti tineri, nu deznadajduiesti chiar asa de usor la 20-25 de ani; eu de cind aveam 18-20 ani numai asta visam, sa am o familie, sot care sa ma iubeasca, sa-l iubesc si sa avem copii si o casa, sa traim fericiti. Si uite asa m-a apucat virsta de 31 de ani, cu firma, casa, masina, bani, dar singura. Si chiar nu am fost niciodata concentrata pe cariera sau facut bani, numai familie aveam in cap si de cite ori vedeam un om tinar si neinsurat ma gindeam: „oare ii plac copii?” dar nu indrazneam nici sa intreb nici macar sa arunc o privire, asteptam mereu, stiam ca Dumnezeu are cite un plan pt. fiecare. Nu cautam sa fac o cariera, dar cautam sa imi umplu timpul cu ceva, in asteptarea indeplinirii planului lui Dumnezeu. Si umblind eu pe la foarte multi doctori din cauza unei dureri de cap de 3-4 luni, cind aveam 31 de ani un doctor mi-a spus „nu stiu ce sa va mai zic, toate analizele sunt bune, nu stiu de unde durerile astea, dar vine Pastele, incercati sa postiti si sa va rugati. Educatie crestina n-am avut, dar daca zice doctotul, ma conformez. Si pina in Paste mi-au trecut durerile, iar la 3 zile dupa Paste am intilnit pe internet pe sotul meu, cu care am acum familia mult visata, doi copii care ne dau fericire. Vorbeam zilnic pe internet cu prietenul gasit de departe, dupa o luna – doua chiar am hotarit sa ne casatorim si dupa inca vreo 2-3 luni ne-am si vazut. Iar el statea departe, insa pentru ce mi-a dat Dumnezeu am lasat si casa si masina si firma si tot si am plecat cu 2 geamantane iar acum ma bucur de ce mi-a dat Dumnezeu cum nici macar nu am visat nici in cele mai roz vise. Si de atunci de fiecare data dupa ce tin postul Pastelui mai apare cite o minune in viata mea, mult mult peste toate asteptarile.
Asa ne planuieste Dumnezeu vietile, totul e sa incercam pe cit posibil sa fim ascultatori.
Unde îţi cunoşti iubita/iubitu
decembrie 20, 2008 @ 1:52 am
[…] citit un articol care mi-a plăcut mult, pe tema intrebării de mai sus, pe site-ul OrtodoxiaTinerilor.ro şi mi s-a părut interesant punctul de vedere şi unghiul de abordare. De ce? Pentru că, […]
Claudiu
decembrie 20, 2008 @ 9:59 am
@lore
Ce frumos ! Mi-a placut asa de mult ce ai zis. Mare e Dumnezeu…
radu
februarie 24, 2009 @ 2:09 pm
Si eu mi-am gasit sotia prin rugaciune. Asa se face ca am stiut din prima saptamana ca ne vom casatori. Suntem casatoriti de mai bine de un an si suntem … „extrem de multumiti, ca sa nu zic fericiti, ca mi-e frica” (dupa un cuvant al Parintelui Papacioc)…cred ca a-ti cauta mireasa sau mirele prin rugaciune (adica cu ajutorul lui Dumnezeu) are un avantaj extraordinar: acela de a ramane neclintiti in dragoste cand diverse necazuri te coplesesc…felicitari pentru ideea site-ului…numai bine
gabi
februarie 25, 2009 @ 7:24 pm
f frumos !Dumnezeu ajuta întotdeauna !sunt sigura !
marieta
februarie 25, 2009 @ 9:20 pm
Felicitari pentru acest articol Claudiu , mi-a placut foarte mult .Sa fiti fericiti !
admin
februarie 25, 2009 @ 9:23 pm
Ma bucur ca ti-a placut Marieta. Si tu sa dea Dumnezeu sa fii fericita alaturi de cei dragi!
felicitas
februarie 25, 2009 @ 9:25 pm
Aici apar numai cazuri fericite, in care Dumnezeu i-a ajutat pe ceilalti sa-si gaseasca persoana potrivita si e foarte bine. Dar de ce nimeni nu a vorbit pana acum despre cazurile in care Dumnezeu nu ajuta in implinirea acestei rugaciuni, de a-ti gasi persoana cu care vrei sa-ti petreci intreaga viata? Atunci cand anii trec si simti ca ai facut tot ce ti-a stat omeneste cu putinta sa faci si aici vorbesc din experienta, nu din carti, mai exact cand incerci sa asculti de Dumnezeu si de Biserica, cand te lupti cu propria familie(parintii care te bat si te cearta, interzicandu-ti sa mergi la biserica) ani de-a randul pentru ca Dumnezeu sa fie acceptat in viata familiei si dupa 7 ani se intampla si aceasta minune, ca parintii mei sa devina credinciosi,dar cu cata suferinta nu mai eu stiu si cei care poate se vor regasi in aceste randuri. Cand cauti pe toate partile sa rezolvi probl., mergi la parinti duhovnici vazatori cu duhul, te rogi, postesti, incerci sa fii bun cu cei din jurul tau, etc., cunosti oameni noi si incerci cu toata fiinta ta sa faci tot ce iti sta in putinta. Ba mai mult decat atat, observi pe ceilalti prieteni si cunostinte ca li se implinesc rugaciunile in aceasta problema, desi nu au facut atatea eforturi si nu s-au chinuit atat. Si anii trec, si tot nu se intampla nimic, ba mai mult decat atat, totul merge impotriva ta, adica dai numai peste persoane nepotrivite dar si cu probleme psihice, incat toti ceilalti prieteni ajung sa te compatimeasca. Ajungi sa simti ca Dumnezeu nu te aude, te-a parasit, ca mergi degeaba in continuare. Este o stare foarte rea, cei care se afla in aceasta situatie stiu despre ce vorbesc. Te gandesti ca ar fi mai bine sa te resemnezi si sa spui ca nu aceasta e voia Domnului,dar tot degeaba, atata timp cat de mic copil simti in suflet, fara sa-ti dai seama, in mod incostient la varsta de 5ani, o aplecare puternica spre viata de familie. As scrie mai mult aici, dar nu vreau sa fiu luata in ras, e suficient cat am scris. Ce e de facut? Ce sfat ar mai fi pentru cei care se afla in aceasta situatie? Stiu ca se afla destui in aceasta situatie, dar nimeni nu a avut pana acum curajul sa spuna punctul pe i
Ramona
iulie 27, 2023 @ 2:28 pm
Buna Felicitas! mesajele voastre sunt din 2009… iar in prezent suntem in 2023… Am 36 ani si trec prin ceea ce ai trecut si tu atunci… oare s-au schimbat lucrurile intre timp?? cum a fost viata ta in tot timpul asta? ti-a ascultat Dumnezeu rugaciunile? exista speranta? uneori simt ca pic in deznadejde si ma lupt din greu cu asta… ar fi minunat sa mi lasi cateva randuri sa mi spui cum mai e in prezent.
claudiu
februarie 25, 2009 @ 9:30 pm
Da felicitas, ai mare dreptate, sunt multe persoane fara prieten sau prietena, care se chiunuie de ani buni sa gaseasca pe cineva drag, persoane care se roaga la Dumnezeu dar inca n-au pe nimeni. O sa incercam sa scriem un articol pe tema asta, multumim mult de sfat. Te-as ruga daca vrei sa-mi dai adresa ta de email pentru ca vreau sa mai vorbim cate ceva, sau daca vrei da-ne un email la ortodoxia.tinerilor@gmail.com .
Sunt impresionat de povestea ta…
Astept sa ne cauti pe email.
Doamne ajuta!
RALY
februarie 26, 2009 @ 5:24 pm
Așa este ! mulți nu au pe nimeni,dar Dumnezeu știe mai bine decât noi de ce avem nevoie !nu-i așa ?
admin
februarie 26, 2009 @ 7:24 pm
Pai cam asa e…clar…!
nelu
februarie 28, 2009 @ 7:22 pm
daca mi am gasit jumatatea si formam un intreg e bine ca acest intreg sa ramina asa sa ma rog Domnului sa ramin cu ea pe veci si cu copilasii ce ni da . sa nu dam loc diavolului sa destrame intregul .doamne ajuta
admin
februarie 28, 2009 @ 7:30 pm
Doamne ajuta Nelu!
felicitas
martie 1, 2009 @ 6:12 pm
Pentru Raly, se vede clar ca tu habar n-ai ce inseamna suferinta care implica si maturizarea… altfel nu ti-ai permite sa vorbesti asa despre un subiect care pentru tine o nebuloasa… eu nu sunt nici o pustoaica de 18ani pe care sa o inveti tu ce inseamna cu adevarat viata, si nici o vreo femeie ajunsa la varsta de 40ani care trece prin vestita ,,criza a varstei de mijloc”. Deci…. ramane sa gusti viata crestina cu tot gustul ei dulce-amar cu toate inaltarile, bucuriile si caderile ei, ridicarile caci ridicarea reprezinta de fapt adevaratul test al crestinului… Si dupa ce treci tu prin toata aceasta experienta de viata mai stam de vorba…. pana atunci Doamne ajuta
RALY
martie 1, 2009 @ 8:35 pm
Felicitas iarta-ma dar stiu ce este suferința !am 29 de ani iar la vârsta de 23 mi-am pierdut mama iar dupa doua luni si pe tata!Dumnezeu m-a ajutat foarte mult fiind in ultimul an de facultate la stat Teologie am reusit sa-mi iau examenele în sesiunea de vara ,sa iau si licența ! mama cand a murit abia începuse sesiunea mai aveam o saptamana dupa ! dar am reusit ! mi-am gasit si servici ! sunt sigura ca Dumnezeu ajuta !
florinm
martie 1, 2009 @ 10:58 pm
felicitas, suferinta pe care ne acuzi pe noi ca ne lipseste, aceasta suferinta pe care tu te lauzi ca o ai nu iti da dreptul sa jignesti pe ceilalti pentru asa zisa lipsa a lor de suferinta.
Suferinta pe care tu te lauzi ca o ai ar trebui sa iti aduca smerenie, nu ingamfare…
Si daca altii nu sufera, e din voia Lui Dumnezeu, iar daca tu suferi, e tot pentru ca El ingaduie. Numai ca Domnul ingaduie suferinta si pentru pacatele noastre. Astfel, cu totii suferim, dar nu toti ne spovedim in public.
Iarta-ma daca iti par prea aspru, dar daca tu ai cazut in deznadejde pentru suferinta ta si ajungi sa ii acuzi pe ceilalti pentru lucruri de aiurea nu inseamna ca ai si dreptul sa faci asta. Cine ti l-a dat?
Cineva spunea ca tacerea e de aur…
Am scris mai sus ca Domnul ingaduie ca noi sa suferim – asta se intampla ori pentru pacatele noastre (de cele mai multe ori, pentru ca toti suntem pacatosi), ori ca sa ne incerce rabdarea si staruinta in rugaciune.
Eu nadajduiesc ca tu nu imi vei lua in nume de rau cuvintele, pentru ca daca esti sincera le vei citi cu atentie, nu pentru frumusetea lor, ci pentru ca si eu am fost sincer cu tine. Si n-am fost doar sincer, ci am scris rugandu-ma pt tine.
Doamne ajuta!
felicitas
martie 2, 2009 @ 11:32 pm
Daca pe Raly Dumnezeu a ajutat-o nu inseamna ca obligatoriu El ajuta pe toata lumea… Unii au parte numai de probleme din toate partile… Iar altii se resemneaza in tacere… fiecare are altfel de fire… si deci nu toti actionam la fel…. tine de psihologie. Si inca ceva… sincer mi se pare ciudat sa te rogi pentru o persoana pe care nici macar nu o cunosti…. asta poate doar in cazul in care vorbim despre duhovnic sau monah….
felicitas
martie 2, 2009 @ 11:35 pm
Si nu despre pacatosii de rand, adica de mireni cum sunt eu care nu incerc sa-mi dau o identitate eronata pe cite, cel putin am curajul sa ma arat asa cum sunt cu defectele mele nu sa bravez ca altii…. nu dau nume
Andra
martie 2, 2009 @ 11:48 pm
Oare a avea un prieten este scopul nostru in viata?
florinm
martie 3, 2009 @ 10:29 am
@felicitas, spui ca nu intelegi de ce ne rugam unii pentru altii? Ti se pare „ciudat”?
Uite, iti dau aici un fragment din Ectenia Mare:
Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, slăvita stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
sau tot acolo:
Pentru ca să fim izbăviţi noi de tot necazul, mânia, primejdia şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
Adica ne rugam Domnului toti, in biserica, rugaciunea e comuna, fiecare se roaga pentru sine si fiecare se roaga pentru celalalt.
Nu e nimic ciudat sa te rogi pentru altcineva, chiar daca nu-l cunosti, nu doar calugarii sau duhovnicii fac asta.
Chiar tu ai scris in finalul celui de-al doilea comentariu (cel adresat lui Raly): DOAMNE AJUTA!
Ce ai vrut sa spui cu asta? Pentru ca de fapt, chiar asta inseamna, ca te rogi pentru cel caruia ii adresezi cuvintele acelea.
Doamne ajuta!
felicitas
martie 3, 2009 @ 7:42 pm
Bine florin imi cer ”scuze” ca te-am deranjat cu viziunea mea personala asupra vietii. E parerea mea si nu trebuie sa ma justific in fata nimanui pentru ceea ce cred… Iar daca tu ai ajuns la un nivel duhovnicesc atat de inalt la care eu un biet muritor de rand nu reusesc sa inteleg sau sa ajung, te rog mult sa nu mai incerci tu sa ma ridici… Am mai avut de a face cu o persoana care incerca cu forta sa ma inalte la niste ”trepte” duhovnicesti si in loc sa ma inalte, era gata sa ma desparta de Dumnezeu ( si tu habar nu ai ce experienta amara am avut in acel moment pentru ca era cineva pe care il cunosteam de foarte mult timp si mi-a tradat increderea in el pentru totdeauna) si nu sa ma apropie.
Pana una alta hai sa fim sinceri, daca tot e un cite ortodox, am trecut si eu printr-o facultate de teologie (si in mod sigur tu nu o sa crezi ca eu o pacatoasa de rand, o muritoare, o persoana care nu a reusit sa inteleaga sensul spiritual adanc al teologiei ortodoxe a putut sa termine teologia doar cu ajutorul lui Dumnezeu si nu cu al altor ”ajutoare” ba mai mult decat atat parintii mei au fost impotriva acestei facultati) si nu fac ceea ce fac unele persoane de pe cite, adica nu ma laud, dar aici ma vad nevoita sa iau atitudine in fata ta, nu ti se pare ca faci o catehizare exagerata?
Cat despre raspunsul pentru rugaciune, depinde si de inima cu care faci aceasta rugaciune, asta e cel mai important lucru, si nu doar vorbele, cuvintele deci in mod logic cum poti sa spui o rugaciune cu inima pentru mine daca nici macar nu ma cunosti? Si aici nu ma refer la partea teoretica, ci la cea practica, la cea mai inalta forma de rugaciune, cea a inimii, pe care tu care stii atatea in mod sigur ai experimentat-o. Iar referitor la ce i-am scris lui Raly: Doamne ajuta! nu am sa neg ca e o rugaciune, dar este in acelasi timp si un salut, probabil ca pe asta nu o stii, iti spun eu cea mai ignoranta persoana de pe forum, in Ardeal strabunicii mei se salutau cu Doamne ajuta, asta nu inseamna ca in acel moment ei se si rugau pentru ceilalti, era o rugaciune generala nu particulara asa cum ai scris tu, ca te rogi pentru mine
anaa*
martie 3, 2009 @ 10:32 pm
@felicitas, ma intristeaza sa vad vehementa cu care iti aperi punctul de vedere, pe un site pe care putem citi atatea lucruri frumoase si linistitoare; ma intristeaza pentru ca din aceasta atitudine transpare cata durere si cata suferinta ai acumulat de-a lungul timpului…dupa cum vezi, scriu la modul cat se poate de obisnuit, nu am terminat teologia, nu am foarte multe cunostinte in domeniu si zic eu – mai am mult, foarte mult de parcurs pana la atingerea unei trairi duhovnicesti autentice…in marea mea nestiinta pe care mi-o asum in toata puterea cuvantului, as vrea doar sa iti spun ca da, se poate sa te rogi pentru oameni, chiar daca nu ii cunosti; te poti ruga pentru lume, chiar daca nu faci parte din cinul ingeresc, te poti ruga pentru cei adormiti, pentru cei apropiati, pentru cei de departe, pentru cei de pe mare,pentru cei din spitale, pentru cei din inchisori, pentru cei saraci, pentru cei bolnavi, pentru toti copiii …. de cele mai multe ori ne rugam cu durere pentru toti cei ai nostri si pentru toti cei pe care nu-i stim, pentru binele si pacea sufletului lor, il rugam pe Tatal nostru sa ne aline noua suferintele si sa le aline tuturor, caci care este omul care n-a suferit vreodata?
Iisus a murit pentru lume, ce bine ar fi daca macar o parte din noi ar „muri si ar invia” in rugaciune pentru macar o parte din lume, macar o data in viata… si recunosc ca pentru mine nu e nevoie de studii, nici functii, nici bani sa ma rog sau sa aprind o lumanare…pentru lume; fericirea mea ar fi completa daca as afla ca toata lumea este fericita, sau macar mai fericita decat mine.. deci, chiar daca nu stii, eu, cu toata neputinta mea si cu toate pacatele mele, m-am rugat (chiar daca poate nu asa cum trebuie sau nu atat de adanc precum mi-as fi dorit) pentru tine si pentru altii, fara ca tu sa stii ca e vorba de mine, fara ca eu sa stiu ca e vorba de tine, m-am rugat pentru lume… (daca nu ti-as fi vazut postarea, n-as fi facut „public” poate niciodata acest lucru pentru ca este prea personal si „alipit” sufletului meu)
si sunt convinsa ca nu sunt singura fiinta de pe pamant care isi aminteste de altii si in putina ei credinta spune o rugaciune din inima, chiar daca poate scurta sau spusa in graba, pentru lume.
Eu personal iti doresc sa fii atat de fericita precum iti doresti, dar mai presus de toate iti doresc sa fii fericita intru Hristos, caci atunci si de vei pierde tot, vei fi cel mai puternic si cel mai fericit om (au oare nu cei din urma vor fi cei dintai?)
florinm
martie 4, 2009 @ 1:13 am
Felicitas, in legatura cu rugaciunea pt aproapele, uite aici un articol:
http://florinm.wordpress.com/2009/03/04/despre-rugaciunea-pentru-aproapele/
Am citit ca ai facut teologia, dar nu inteleg cum nu intelegi care-i treaba cu rugaciunea pentru cineva pe care nu-l cunosti. De fapt, este atat de simplu, prin asta ne diferentiem unii de ceilalti, sau oamenii de animale.
Nu incerc sa te catehizez, n-am pretentii de-astea, insa am pretentii la tine. Avand pretentii la tine, ma rog Domnului sa te ajute. Ce poate fi „dubios” in asta? Nu-ti place ca ti-o spun? Te asigur ca n-am nici cel mai mic interes, nici macar sa te mint. Si faptul ca tu nu intelegi ce spun este din cauza mea, nu a ta…
felicitas
martie 4, 2009 @ 8:25 pm
Faptul ca voi va rugati pentru intreaga lume, ( si implicit si pentru pierduta si ignoranta de mine) asa cum ati scris singuri mai sus, daca intr-adevar doreati sa aveti plata de la Dumnezeu, trebuia sa o faceti in ascuns, nu sa o trambitati pe cite. Mai mult decat atat sunt putini oameni pe pamantul asta care intr-adevar practica acest lucru, rugaciunea inimii, calugarii, pustnicii si in mod sigur ei nu vor sa se faca cunoscut acest lucru lumii, tocmai pentru a nu-si pierde plata.
Conform psihologiei ( vedeti eu pacatoasa citesc si astfel de ”articole” vatamatoare pentru suflet ) prin faptul ca voi va rugati voi considerati ca ati facut o fapta buna si aveti senzatia in mod subconstient ca sunteti mai buni decat ceilalti, in mod special florin vrea sa ma convinga de acest lucru, altminteri nu am fi constituit eu si atatia pacatosi o sursa asa de bogata de inspiratie
florinm
martie 4, 2009 @ 9:15 pm
Felicitas, e ultimul comment in care ma adresez tie, dar citind acestea te rog, nu incerca sa cauti ceva ascuns in cuvintele mele, ia-le asa cum sunt ele, nu am nimic cu tine, nu o lua personal. Si nu sunt mai bun decat tine, nu sunt mai bun decat nimeni.
Si de fapt, este Voia Domnului ca unii sa ne gasim perechea mai usor, altii mai greu – nu despre asta era vorba in articolul lui Claudiu?
Te rog din toata inima sa ma ierti pentru tulburarea, pentru supararea pe care ti-am pricinuit-o.
Doamne ajuta!
anaa*
martie 5, 2009 @ 4:47 pm
felicitas, nu am incercat decat sa raspund cat de simplu pot la intrebarea pe care ai pus-o chiar tu, nicidecum sa trambitez ceva pe acest site si sunt convinsa ca Florin a facut la fel; rugaciunile se nasc din iubire si durere, nu din fatarnicia ingropata in ego de a fi mai bun decat celalalt, cel putin aici nu e cazul.. nimeni nu te considera asa cum te autoportretizezi, nimeni nu se considera mai bun decat celalalt, imi pare rau ca am produs un asa efect, acum imi pare rau ca am indraznit sa scriu…
Te rog si eu sa ma ierti pentru supararea pe care ti-am pricinuit-o.
Doamne ajuta!
MONICA
martie 6, 2009 @ 5:54 pm
FELICITAS -AM CITIT MESAJUL TAU SI M-A IMPRESIONAT.STIU EXACT CE SIMTI.CAND VEZI PE CEILALTI INDEPLININDU-LI-SE RUGACIUNILE FOARTE USOR SI REPEDE SI FIIND FOARTE FERICITI ,E FOARTE GREU.EU AM TRECUT PRIN FAZA ASTA SI CHIAR MAI TREC UNEORI.MIE DE EXEMPLU IN ACESTE MOMENTE MI SE PAREA CA MI SE FACE O MARE NEDREPTATE IN RAPORT CU CEILALTI ,CA DUMNEZEU AJUTA NUMAI PE ALTII SI PE MINE NICIODATA.CA PUR SI SIMPLU NU VEDE DUREREA MEA SAU NU-I PASA. CA E RAU CU MINE.
SI EU I-AS RUGA PE UNII DIN CEI DE AICI SA NU MAI FIE ASPRI CU EA ,PTR CA DACA EI SUNT FERICITI SI AU PE CINEVA ALATURI NU E MERITUL LOR ,CI ESTE UN DAR DIN PARTEA LUI DUMNEZEU.MAI BINE ATI MULTUMI LUI DUMNEZEU PTR BINECUVANTAREA LUI SI V-ATI RUGA PTR EA SI CEILALTI CARE INCA MAI AU PROBLEME.ASA FAC CRESTINII.
POT SA SPUN CA NICI RUGACIUNILE MELE NU S-AU INDEPLINIT (E ADEVARAT TOTUSI CA EU NU M-AM RUGAT TIMP DE 7 ANI).NU STIU CE SA SPUN MAI MULT FELICITAS DECAT CA TE INTELEG ,IMI PARE RAU SI AM SA MA ROG PTR TINE.REZULTATELE INSA NU DEPIND DE MINE.
L-AS RUGA FRUMOS PE DOMNUL CLAUDIU SA NE DEA UN SFAT .SI EU AM NEVOIE DE UN SFAT LA RANDUL MEU.
DUMNEZEU SA NE AJUTE .
MONICA
martie 6, 2009 @ 7:02 pm
IMI CER SCUZE PTR CA AM GRESIT .IMI SARISE IN OCHI DOAR UN COMENTARIU CARE MI S-A PARUT CAM DUR ,IAR PE CELE CARE URMAU NU LE-AM OBSERVAT.
IMI CER SCUZE .SUNTETI DE BUNA-CREDINTA.
felicitas
martie 6, 2009 @ 9:56 pm
Monica iti multumesc mult pentru intelegere, cand am spus de 7 ani ma refeream ca de abia dupa acest timp parintii l-au acceptat pe Dumnezeu in viata noastra a familiei, lucru pe care eu nu l-as fi crezut niciodata daca imi spunea cineva. Referitor la rugaciune pentru subiectul tratat anul asta se implinesc 10 ani. Cu Dumnezeu inainte! Sunt alaturi de tine
Claudiu
martie 6, 2009 @ 11:37 pm
Monica, eu sunt asa de mic, cum as putea sa va dau eu sfat. Am 26 de ani, sunt de seama voastra… Tot ce pot sa va spun este din experienta mea si a prietenilor mei. Eu m-am rugat la Domnul 2-3 ani si mi-a dat-o pe Iulia. Si Bogdan, un foarte bun prieten de al meu s-a rugat la Dumnezeu mai mult, 4-5 ani cred si acum a gasit-o pe prietena lui…..unde credeti…chiar in Londra. Ea e tot romanca, si s-a mutat si el in Anglia acum, pentru ca se inteleg f bine si se iubesc. Tot ce pot sa va zic cu siguranta este ca Dumnezeu NICIODATA nu ne lasa rugaciunile neascultate. Si daca cineva se roaga cativa ani buni la Dumnezeu si n-a primit inca ce cere, inseamna ca-l asteapta mare bucurie. Dumnezeu nu ramane dator niciodata ci din contra, da de sute de ori mai mult decat cerem.
MONICA
martie 10, 2009 @ 6:19 pm
CLAUDIU SI FELICITAS VA DORESC TOT BINELE DIN LUME.
CAT DESPRE TINE FELICITAS , M-A IMPRESIONAT FOARTE MULT POVESTEA TA.10 ANI E UN TIMP ASA DE MULT .CAND MA GANDESC CA LA MINE A TRECUT CAM 1 AN ,IAR MIE MI SE PAREA INGROZITOR.CE SA MAI ZICI TU CARE AI ASTEPTAT 10 ANI?
TU AI DAT DOVADA DE MULTA PUTERE INTERIOARA . SPER ,ASA CUM A ZIS SI CLAUDIU ,CA ASTEPTAREA TA SA SE TERMINE INTR-O MARE BUCURIE.
DUMNEZEU SA VA BINECUVANTEZE PE AMANDOI. NUMAI BINE.
MONICA
martie 10, 2009 @ 6:24 pm
ACESTE RANDURI LE-AM GASIT PE UN SITE ,NU-MI APARTIN ,DAR VI LE DEDIC VOUA (FELICITAS SI CLAUDIU ) SI IN GENERAL CELOR DE PE ACEST SITE:
Fie ca tu sa fii binecuvantat cu toate lucrurile bune.
Fie ca bucuriile tale, asemeni stelelor noaptea, sa fie prea numeroase ca sa poata fi numarate.
Fie ca victoriile tale sa fie mai abundente decat toate boabele de nisip de pe toate plajele, de pe toate oceanele din intreaga lume.
Fie ca lipsa si lupta sa serveasca doar pentru a te face mai puternic.
Si fie ca frumusetea, ordinea si abundenta sa fie camarazii tai constanti.
Fie ca fiecare cale pe care o alegi sa te conduca inspre ce e pur, bun si minunat.
Fie ca fiecare indoiala si teama sa fie inlocuita de o incredere profunda, ferma pe masura ce observi dovada unei puteri mai inalte peste tot in jurul tau.
Si cand este doar intuneric si furtunile vietii se scurteaza, fie ca lumina din adancul fiintei tale sa aduca iluminare lumii.
Fie ca intotdeauna sa fii constient ca esti iubit peste masura si fie ca tu sa vrei sa iubesti neconditionat in schimb.
Fie ca intotdeauna sa te simti protejat si leganat in mainile lui Dumnezeu asemenea unui copil pretuit ce esti.
Si cand esti tentat sa judeci, fie ca tu sa iti amintesti ca totii suntem UNA si fiecare gand pe care-l gandesti se reflecta in univers si atinge pe toate si pe toti.
Si cand esti tentat sa pastrezi pentru tine, sa iti aduci aminte ca dragostea curge mai bine cand curge liber si in a oferi se afla cel mai mare dar pe care-l putem primi.
Fie ca intotdeauna sa ai muzica si zambet
Si fie ca un curcubeu sa urmeze fiecarei furtuni
Fie ca fericirea sa spele orice dezamagire
Fie ca bucuria sa dizolve orice tristete
Si fie ca dragostea sa usureze orice durere.
Fie ca fiecare rana sa aduca intelepciune.
Si fie ca fiecare incercare sa aduca triumf.
Si cu fiecare zi care trece, fie ca tu sa iubesti mai abundent decat ai facut-o cu o zi inainte.
Fie ca tu sa fii binecuvantat si fie ca altii sa fie binecuvantati de tine.
Aceasta este dorinta mea din inima pentru tine.
admin
martie 10, 2009 @ 7:27 pm
Ce frumos! Multumim mult Monica!
Mi-a placut mult. O sa punem textul asta pe site. Daca vrei poate ne zici cine e autorul si de unde l-ai luat ca sa trecem acolo la sfarsit sursa.
ina
martie 10, 2009 @ 10:59 pm
am citit cu atentie toate convorbirile voastre. admir indarjirea cu care felicitas si a spus punctul de vedere. cand suferi mult timp e greu sa ti tii gandurile pe linia de plutire si depinde de fiecare cum trece peste acele momente. dumnezeu niciodata nu lasa la greu!cred si eu din suflet ca felicitas va fi incununata cu o mare bucurie. in ce priveste rugaciunea pentru ceilalti cred ca e un lucru nobil si face mult. dumnezeu cunoaste gandul omului si el stie cand sa l asculte, numai sa fie din suflet.eu am avut de invatat din tot ce am citit aici si ma bucur ca exista acest cite, parca am prins aripi! va trimit gandul cel bun la toti! doamne ajuta!
admin
martie 10, 2009 @ 11:26 pm
Doamne ajuta Ina !
Ma bucur ca-ti place!
MONICA
martie 11, 2009 @ 1:44 pm
povestiri-cu-talc.blogspot.com/ -Fie ca tu sa fii binecuvantat
*** Traducerea filmului Fie ca tu sa fii binecuvantat
florinm
martie 11, 2009 @ 4:33 pm
Monica, te rog sa nu ma intelegi gresit, dar intre cuvintele acelea, de mai sus, si mesajele din fisierele powerpoint (acelea cu asa zise rugaciuni sau sfaturi mai mult sau mai putin duhovnicesti – este si un articol pe acest site) este o mare asemanare.
In fond, acele cuvinte multe, ce reprezinta? Tot un fel de rugaciune, chiar daca sunt exprimate sub forma unei dorinte de bine, a unei urari. Nu cuprinde oare, acelasi lucru, dar mult mai pe scurt si mai adanc, formularea „Doamne ajuta!”?
Nu e mai potrivit oare ca noi, crestinii ortodocsi sa ne intoarcem la traditie? Mi se pare ca prea am inceput sa adaptam „traditia” la lumea in care traim si incercam mai putin sa adaptam lumea la traditie. Ma refer la Sfanta Traditie, bineinteles.
Mai ales in vest, dar a inceput de ceva timp si la noi, se fac adaptari ale Textelor Sfinte in scop comercial, politically correct, ca sa sune bine pentru toata lumea, sa se vanda bine si ortodocsilor (mai slabuti) si catolicilor, si (neo)protestantilor, si musulmanilor, si budistilor, indiferent de convingerile, orientarea sexuala (!?) a fiecaruia.
MONICA
martie 11, 2009 @ 5:06 pm
NU INTELEG CARE E PROBLEMA ,FLORIN .CU ESTI IMPOTRIVA ACESTUI MESAJ.
NU ADAPTAM NICI O TRADITIE ,NICI NU MI-A TRECUT VREO CLIPA PRIN CAP TOATE PROBLEMELE INSIRATE DE TINE.RECUNOSC CA NU INTELEG ACEASTA ATITUDINE IN GENERAL ,NU MA REFER DOAR LA CAZUL TAU.
CRED CA MAI BINE NU-L POSTAM .VAD CA UN GEST FACUT CU CEA MAI CURATA INTENTIE E ANALIZAT IN MII DE FELURI.
UN MESAJ E UN MESAJ PUNCT.DESPICI FIRUL NU 4 ,CI IN 7 SI RIDICI PROBLEME CARE IN REALITATE NU EXISTA.ASA AM SIMTIT IN ACEL MOMENT SAU SUNT OBLIGATA SA POSTEZ MESAJE DOAR DIN SCRIERILE SF PARINTI PE ACEST SITE.
CRED CA AM COMIS O GRESEALA SI INTRAND PE ACEST SITE SI POSTAND ACEL MESAJ.DACA STIAM CA GESTUL MEU SIMPLU E PUS SUB LUPA SI ANLIZAT IN FELUL ACESTA ,NU-L POSTAM.
florinm
martie 11, 2009 @ 6:19 pm
Monica, te cred ca ai avut cele mai bune intentii. E foarte frumos din partea ta. Dar, dupa cum am spus, nu ma intelege gresit, nu m-am legat de tine, nici de intentia ta frumoasa.
Bineinteles ca putem citi si/sau posta aici si alt fel de texte, nu doar din sfintii parinti.
Si nu ti-am analizat gestul – imi cer scuze daca a reiesit asta.
Dar ce ti se pare atat de rau in a atrage atentia asupra pericolului de a ne fi manelizata credinta, de a o transforma intr-o telenovela? Asta simt eu, OK? Si nu am nimic cu tine.
Tuturor ne place sa fim laudati, dar ce avem de castigat daca suntem laudati? Cu toate astea, nu te-am criticat pe tine, ci acel text „caldicel”. Si iti multumesc ca mi-ai oferit ocazia.
admin
martie 11, 2009 @ 6:46 pm
Monica stai linistita. Noi nu ne-am suparat.
florinm
martie 11, 2009 @ 7:14 pm
Si inca ceva, ca sa nu crezi ca am ceva cu tine, ci chiar iti multumesc. Nu le poti sti pe toate, nimeni nu stie tot, dar macar sa acceptam cand cineva poate sa imbunatateasca ceva in noi. Eu Ii multumesc Domnului pentru ca am ocazia sa va cunosc pe voi, sa invat lucruri noi, sa ma imbunatatesc, sa pot vorbi despre voi cu duhovnicul meu etc.
Acum, daca vrei sa stii de unde vine acel text pe care l-ai postat tu aici…
Intrand pe linkul acesta http://www.bettertobless.com/experiment.html vei vedea ca este vorba de un „experiment” al unui grup de oameni, experiment care a inceput printr-un filmulet in care era o succesiune de imagini si textul pe care l-ai pus tu mai sus.
Mai jos aflam ce conceptie au ei despre viata, despre evenimentele din timpul vietii si deci despre Dumnezeu.
„In timp ce rugaciunea este considerata de obicei o petitie catre Dumnezeu cerandu-I o interventie, o binecuvantare apare din acea constientizare launtrica cum ca nu e necesare nici o interventie. Dumnezeu a creat deja o lume perfecta, si nu lumea, ci punctul nostru de vedere este cel care trebuie schimbat. Lumea si cei din lume sunt deja si vor fi intotdeauna perfecti, intregi si completi.”
While a prayer is usually considered a petition to God asking for intervention, a blessing arises from that inner place of knowing that no intervention is necessary. God already created a perfect world and it is not the world, but only our viewpoint of it, that need be changed. The world, and all its inhabitants, already are and always will be perfect, whole and complete.
Acum, daca tu consideri ca am gresit facand acele mentiuni asupra textului aceluia, nu stiu ca sa spun… Am spus ca se aseamana pdf-urilor tâmpiţele pe care le primim aproape zilnic, in care suntem invatati sa ne rugam (de fapt suntem DEZvatati), cum sa relationam cu ceilalti etc. Din fiecare tre’ sa luam doar ce-i bun, dar nu intotdeauna putem distinge noi singuri intre bine si rau. O vorba romaneasca spune ca sfatul bun trece primejdia rea, pentru ca si in Sf. Scriptura scrie ca „Crezi tu că vorbele goale slujesc drept sfat şi tărie în luptă? În cine ţi-ai pus nădejdea, de te-ai răzvrătit împotriva mea?”.
Doamne ajuta, Monica!
felicitas
martie 11, 2009 @ 9:56 pm
Of, of, of nu vreau sa se interpreteze gresit nu am nimic cu nimeni dar e o anumita persoana pe aici pe cite ( nu-i dau numele pentru ca sare in ochi fara sa vrei) care din cate observ nu este de acord cu nimeni, cum isi expune cineva o parere proprie, personala,diferita de a lui cum imediat aceasta persoana isi face aparitia si o pune la zid, ii da repede in cap, ii anihileaza orice drept la cuvant, tocmai pentru ca aceasta persoana se crede superioara celorlalti, altfel nu ar incerca cu atata ardoare sa-i convinga pe ceilalti ca el are intotdeauna dreptate, si cuvantul lui nu poate fi niciodata pus la indoiala. Se crede cumva Alfa si Omega? Fiecare e liber sa-si exprime parerea, doar traim inca intr-o tara libera! Si mie mi-a placut foarte mult ce a scris Monica, si sunt convinsa ca ceea ce a scris ea va fi de folos foarte multor persoane care vor citi randurile ei! Pana la urma ce a scris ea ajuta mai mult decat ce a incercat o anumita persoana foarte spirituala care traieste se pare inca in sec.19 si nu 21 cu noi toti ceilalti pamantenii, pacatosii, care vai de mine si de mine incercam sa ne adaptam in calitate de crestini fara succes ( si asta numai dupa parerea lui si a altor persoane cu viziuni limitate asupra vietii) la aceste vremuri grele pe care le traim. Nu vreau sa se supere pe mine aceasta persoana, vreau doar sa constientizeze odata si odata ca fiecare om e diferit si daca el considera ca nu ne poate intelege, sa nu mai incerce cel putin sa ne convinga cu forta. Ii multumesc anticipat
felicitas
martie 11, 2009 @ 10:02 pm
Si inca ceva cine i-a dat lui dreptul sa judece textul Monicai ca fiind ”caldicel”? Stiam ca admin cite-ului e domnul Claudiu, care a primit cu caldura si intelegere fiecare persoana care si-a postat propria parere personala pe cite si care a fost de acord cu ce a scris Monica. Si pe aceasta cale ii multumesc frumos, pentru tot ce ne scrie si pentru faptul ca ne intelege fara sa ne judece spre deosebire de acea persoana
florinm
martie 11, 2009 @ 10:56 pm
Cine mi-a dat dreptul, zici?
Acelasi care ti-a dat si tie dreptul sa spui chestiile alea despre mine, fara sa ma cunosti.
Acelasi care ne-a facut liberi pe toti.
Acelasi care te-a lasat, in nemarginita-i mila, sa termini facultatea de teologie (dupa cum ai afirmat) dar sa nu ai cea mai mica notiune despre rostul suferintei si despre rugaciune.
Eu nu stiu cum ai tupeul sa faci afirmatii ca ai terminat teologia si sa arunci in acelasi timp cu noroi in toti, pentru o simpla observatie. Faci de rusine cuvantul „teologie”!
Orice persoana care citeste comentariile de mai sus, vede macar intentia mea buna, chit ca prin exprimare e posibil sa fi calcat pe alaturi, in sensul de a fi adus vreo mica atingere (mandriei) cuiva.
Dar nu am indraznit nicidecum sa jignesc sau sa imi dau ifosele pe care ti le dai dumneata!
Claudiu nu se baga pentru ca e prins la mijloc intr-un fel. Poate ca are si mai multa dragoste decat mine.
Dar faptul ca acel text e strain de ortodoxie e o realitate si o pot spune oricand, chit ca te superi tu.
admin
martie 11, 2009 @ 11:01 pm
De acum inainte certurile dintre voi 2 pe acest comentariu le voi sterge, pentru ca sunt total pe langa subiectul articolului si nefolositoare celor ce citesc.
MONICA
martie 12, 2009 @ 2:43 pm
Va spun sincer ca daca stiam ca acest text va avea parte de o reactie asa de dura ,cand a fost facut cu cele mai bune intentii ,nu-l postam Nu mi se pare insa corect ca sa desconsideram orice mesaj care nu este ortodox.E adevarat ca e un site ortodox , insa nu trebuie sa fim intr-un spatiu ermetic ,in care sa consideram ca tot ceea ce e in afara ortodoxiei este prost,rau sau fara valoare .Altfel riscam sa avem o atitudine ca a acelora din timpul Inchizitiei ,care cu de la sine putere ardeau carti ,din motive care s-au dovedit a fi subiective.
Noi trebuie sa fim ca albina ,sa extragem din tot ceea ce e bun ;in orice lucru poti gasi si o parte buna.Si aici nu ma refer la amaratul meu de text ,ci in general.Cu tot respectul Florin ,dar nu sunt deloc de acord cu atitudinea ta in general ,nu in legatura cu mesajul meu.
PS-Nici nu am pretins ca acel text e ortodox.
Mi-as dori sa fim mai ingaduitori ,chiar daca nu suntem de acord unii cu altii.
MONICA
martie 12, 2009 @ 11:15 pm
Nu mai sunt suparata , mi-a trecut. Multumesc ptr mesaj.
radu
martie 16, 2009 @ 11:20 pm
ce sa zic fratzilor…..Doamne ajuta sa vi se implineasca dorintzele…
Ovidiu
martie 16, 2009 @ 11:29 pm
La mine nu o fost nevoie sa ma rog ca sa gasesc pe cineva…dar ar trebui sa ma rog sa raman cu persoana respectiva pt ca o iubesc si ma iubeste!!
Claudiu
martie 17, 2009 @ 9:34 am
Da Ovidiu, asta am uitat sa spun, ca dupa ce am cunoscut-o pe Iulia ne-am rugat mereu unul pentru altul ca sa ne ajute Dumenzeu sa ne intelegem bine si sa ne iubim.
MunteanUK
martie 18, 2009 @ 12:16 am
sunt si eu un pacatos care imi leg marturia de cuvintele acestea: ”Dă-mi Doamne şi mie o prietenă pe care s-o iubesc şi care să mă iubească” – pt ca si in cazul meu a fost cam asa cum scrie Claudiu…
fiecare poveste de iubire este altfel, nu-s doua iubiri la fel, insa rugaciunea este cea mai sigura cale de a o aduce in viata ta si de a o pastra!
rememorand, ma minunez chiar si acum cu ce insistenta o cautam prin rugaciune cand scriam asta…
http://munteanuk.blogspot.com/2008/03/femeile-n-uk-7-women-in-uk.html
ce nestiutor eram, fara sa imi inchipui ca in cateva ore aveam sa o intalnesc cand scriam asta…
http://munteanuk.blogspot.com/2008/06/din-viaa-studeneasc-5-student-life.html
ce ‘eliberat’ ma simteam de o mare tensiune interioara,crezand ca ‘nici de data asta n-a fost sa fie’, cand scriam asta…
http://munteanuk.blogspot.com/2008/06/femeile-n-uk-9-women-in-uk.html
si ce fericit incepusem sa fiu, cand deja Domnul savarsise minunea iubirii in viata mea, cand marturiseam asta…
http://munteanuk.blogspot.com/2008/08/femeile-n-uk-10-women-in-uk.html
cum am cautat-o eu peste tot pe unde am umblat prin lume, cum traiam deja povestea, desi ma incapatanam (ca si acum de altfel) ca ‘blogul meu sa fie doar despre viata in UK’, cum am gasit-o asa aproape de casa, ce tainic si cu necuprinsa intelepciune a lucrat Dumnezeu… nu pot decat sa-I multumesc, precum si celor gratie carora exista acest superb site!
iertare pentru ‘autoreclama’, dar sper ca si umila mea marturie – ca, intr-adevar, asa este, iubirea ce ti-o atragi prin rugaciune este cea mai ‘sigura’ – sa se adauge celor ce au marturisit mai sus experiente similare si sa-i intareasca in credinta pe cei care inca isi cauta iubirea!
andrei
martie 21, 2009 @ 3:00 pm
florinm te felicit pentru pagina ta ortodoxa, am descoperit-o dand clik pe numele tau unde postezi. Intradevar trebuie sa fim cu luare aminte la ce zic cei mai mari duhovnici romani, parintele Arsenie Papacioc, Parintele Justin Parvu ( care au facut zeci de ani de temnita comunista) intrati pe http://www.razboiintrucuvant.ro care ar trebui sa fie ascultat si de tineri ca noi, si Monica din necunostere ca si noi poate este atrasa de ce este mai ambiental. Ortodoxia adevarat nu se face cu chitarile in strada ca si sectarii. Nu degeaba marii duhovnici enumerati mai sus ne spun sa ne ferim de ecumenism unde se face o ciorba comuna, in Care ORTODOXIA este singura care mai trebuie exterminata.Cititi cartea DIN TEMNITE SPRE XINAXARE sau cautati pe YOUTUBE „BEYOND TORTURE” SA VEDETI ACOLO CE AU PATIMIT SFINTII ROMANI AI SECOLULUI XX. SI ATUNCI SUNT SIGUR CA PACEA O SA NE CUPRINDA PE TOTI. CLAUDIU TE ROG URMARESTE FILMUL „BEYOND TORTURE” CA SA VADA TINERII PE BUNICII LOR CE VREDNICI AU FOST.FELICITAS INCERCA SA FII PRECUM ITI ESTE NUMELE… FELICITAS…SI TOATE O SA VINA, CUM MINUNEA INTOARCERILOR PARINTILOR TAI E MAI MARE DECAT ORICE, INSEAMNA CA POATE DUMNEZEU TE IUBESTE. DACA CEL CU CARE AI FOST INAINTE TE SCHINGIUA DE CE NU-I MULTUMESTI DOMNULUI CA A AVUT GRIJA DE TINE? DOAMNE AJUTA! SI SA FIM FRATI ORTODOCSI 100% CA MULTI SE VOR DA HRISTOSI.
andrei
martie 21, 2009 @ 3:03 pm
http://www.razbointrucuvant.ro/2009/03/19/marturisitorul-virgil-maxim-de-12-ani-in-slava-cereasca-putini-vegheaza-si-dau-alarma-multi-se-fac-ca-nu-aud-si-inca-mai-putini-sunt-dispusi-sa-sara-pentru-a-salva-cetatea/#more-6116
admin
martie 21, 2009 @ 8:31 pm
Stim site-ul Andrei, il citim de jumatate de an aproape in fiecare zi. Multumim ! 🙂
andrei
martie 21, 2009 @ 8:47 pm
Am vazut ca si il PREZENTATI la linkuri utile! TI-A PLACUT „BEYOND TORTURE”? DOAMNE AJUTA!
felicitas
martie 22, 2009 @ 2:47 pm
Multam’ frumos Andrei, eu am sincere indoieli in iubirea lui Dumnezeu fata de mine, prin cate am trecut pana acum si sunt destule, nu prea mai vad eu unde e iubirea asta! N-am inteles la cine te-ai referit cand ai scris despre cine ma „schinguia inainte”.
Ana
martie 22, 2009 @ 6:35 pm
Felicitas, Dumnezeu te iubeste.
andrei
martie 25, 2009 @ 4:17 pm
@felicitas..: fostul tau prieten…
anca
martie 25, 2009 @ 11:04 pm
Acum am citit pt prima dat pot zice ca aproape in intregime tot „articolul”…si foarte mult m-am bucurat ca am vazut inca o data,citind, roada rugaciunii tinerilor;si eu am 23 de ani si imi doresc ca Dumnezeu sa ma binecuvanteze cu un baiat credincios(pt ca acolo unde nu e credinta din partea amandurora nu e roada si binecuvantare in casnicie).Nu trebuie sa ne pierdem nadejdea atunci cand cerem ceva si nu primim pe moment,nici sa ne gandim ca Dumnezeu nu ne raspude…El stie inca dinainte de a ne pleca genunghii in rugaciune de ceea ce avem nevoie:El e indelung rabdator si la vremea potrivita ne va darui mult mai mult.Noi trebuie sa ne indreptam intr-u totul viata spre El,traind prin si dupa Cuvantul Sau.
Bucurati-va de omul daruit de Dumnezeu si pastrati-va casniciile curate,iubindu-l pe cel de langa voi ca pe sine insusi caci el e aproapele si respectati-va…acolo unde este „unire Dumnezeu da binecuvantare si slava pana in veci”
„Fi-ti sfinti dupa cum si Tatal vostru SFANT este”.
Domnul sa te binecuvanteze Claudiu si multa fericire iti doresc intregii familii!
Claudiu
martie 26, 2009 @ 8:33 am
Multumesc mult Anca! Sa-ti dea Dumnezeu si tie o familie fericita si frumoasa.
anca
martie 26, 2009 @ 12:50 pm
Amin! Stiu ca atunci cand voi fi si eu pe deplin pregatita pt casatorie voi avea parte si de binecuvantarea asta…important e sa traiesti cu Dumnezeu;”cu cei ce plang plang iar cu cei bucurosi ma bucur”(cam asa era versetul si cred ca intelegi ceea ce am vrut sa zic) iar asta e implinirea mea pana cand va fi sa ma casatoresc:-).
Fericirea e in sufletul nostru atunci cand suntem noi insine si privim in noi…”cautati Imparatia cerurilor si toate celelalte vi se vor adauga voua”-cat de BUN este Domnul.Planul Lui sa se implineasca!!!
MunteanUK
martie 26, 2009 @ 12:57 pm
@ anca
citeste nu doar superbul articol al lui Claudiu, ci si comentariile, intre care vei gasi si exemple fericite (ale celor carora li s-a raspuns la rugaciuni) si exemple ceva mai triste (are unor care inca cauta indurerati sau care sufera consecintele pt ca n-au stiut cum sa caute iubirea)…
…iar dc vei gasi un gand de rugaciune si pt unii si pt altii, inseamna ca este pe ‘drumul cel bun’ si iti va aduce Domnul si tie un barbat pe care sa-l iubesti si sa te iubeasca, cu o dragoste de Hristos binecuvantata!
anca
martie 26, 2009 @ 1:37 pm
felicitas indraznesc sa-ti scriu si eu cateva randuri si sper sa-ti fie de folos…eu am doar 23 de ani si poate nu sunt in masura sa -ti dau sfaturi dar avem un punct comun:nici eu nu am prieten(doar ca pt mine asta nu e o problema inca).Te felicit ca ai reusit ca dupa 7 ani sa-ti faci parintii credinciosi:stiu cata suferinta iti umple sufletul atunci cand ai piedici si oprelisti,mai ales cand vin din partea celor dragi(pt ca nici ai mei parinti nu umbla la biserica).Chiar daca Dumnezeu nu ti-a raspuns la problema ta totusi a facut o mare lucrare in familia ta prin tine:ti-a intors parintii la credinta.
Nu vreau sa judec pe nimeni pt ca nu sunt eu in masura,dar atunci cand nu primim raspuns la rugaciunile noastre nu Dumnezeu e de vina ci noi;cu fiecare Dumnezeu are un plan de cercetare iar toate incercarile prin care trecem au un folos:spre corectarea si indreptarea noastra,spre a incerca rabdarea noastra si „cernerea” pacatelor noastre.E adevarat ca binele acesta pe care ni-l dorim mai putin si mai ales cand vezi ca cei din jur au parte doar de bine te poate face sa deznadajduiesti dar in toate cu multumire aduce-ti cererile voastre inaintea Domnului-asa ne zice Sf Scriptura;apoi Mantuitorul ne zice cautati mai intai imparatia cerurilor si toate celelalte vi se vor adauga voua;in alta parte ne vorbeste asa:necazuri veti avea dar indrazniti Eu am biruit lumea.
Multumeste-i si bucura-te de starea in care esti pt ca El te iubeste….puteai fi bolnava pe pat sau in alta stare mult mai rea,dar stii ca fara voia Lui nu se misca nici macar firul de par;cu cat mai mult El te iubeste cand tu poti merge fara ajutor,ai un loc de munca,vezi,auzi…si in fiecare zi soarele te incalzeste.Staruieste in rugaciune si-ti vei vedea implinita si dorinta asta;planul Domnului nu corespunde cu al nostru,in schimb e cel mai bun pt noi.
„De vei simti singuratatea aspra si crezi ca nu insemni nimic
Ridica-ti ochii catre ceruri si vei simti ca esti iubit
Si vei vedea ca-n tine e Domnul,e cel ce te-a iubit nespus
E cel ce si astazi ti-e aproape,mai mult decat un frate ti-e Iisus”.-e o strofa dintr-o poezie pe care am scris-o intr-un moment de slabiciune.
Nu uita ca Dumnezeu te iubeste:-).Sa fii fericita!!
anca
martie 26, 2009 @ 1:49 pm
munteanUK:Stiu ca Dumnezeu imi va darui un barbat credincios si asta imi si doresc ca atunci cand va fi vremea potrivita sa ma casatoresc.Si eu am avut o relatie si desi baiatul respectiv era din biserica,am vazut lucruri mai lumesti in el decat in cei din lume…si am inteles ca,pt mine,prietenia binecuvantata e cea care duce la casatorie.M-a durut putin toata experienta dar suferinta te tine langa Hristos si asa mi s-au deschis ochii si am constientizat mai bine de fapt ceea ce mi doresc si ceea ce-ti aduce pe deplin fericire…stii,eu consideram ca din respect pt cel de langa tine faci lucrurile inpre binele lui,ceea ce am si facut, dar am primit tocmai revesul,si asta m-a durut.Acum ii multutmesc lui Dumnezeu ca am vazut si asta si pe viitor voi sti ce am de facut.
MunteanUK
martie 26, 2009 @ 2:18 pm
@ anca
intr-adevar, toata suferinta ‘din dragoste’ (de care in ziua de azi se fuge, ori – Doamne-fereste! – se inlocuieste cu suferinta de pe urma concubinajelor, avorturilor, copiilor nascuti in afara casatoriei etc) este o ‘pedagogie divina’ prin care ne trece Dumnezeu pe toti cei care incercam sa-I tinem poruncile!
„m-a durut putin” spui, dar poate, de fapt, te-a durut mult mai mult decat esti gata sa recunosti. foarte multe feluri de dureri suferim noi pe lume, ne obisnuim cu ele, le ‘trivializam’ chiar insa aceste ‘suferinte din dragoste’ sunt cele mai grele de purtat. a nu se crede ca-i ‘scuz’ pe cei care ajung la omoruri pasionale, violente, sinucideri etc, insa durerea chiar este atat de puternica, incat – dc nu L-ai pe Hristos alaturi! – adesea poti ajunge la mari caderi.
iubirea dintre barbat si femeie e cel mai frumos lucru pe care ni l-a dat Domnul sa-L simtim pe lumea asta, iar deasupra ei nu stau decat bunatatile ceresti (atatia Sf Parinti au spus asta, vezi Sf Ioan Gura de Aur), dar implica si cea mai mare responsabilitate si te poate trece prin cumplite suferinte. tocmai pt ca e cel mai frumos lucru lasat de Dumnezeu, diavolul are o mare ciuda impotriva iubirii curate si lupta prin toate patimile deja sadite in cei doi sa distruga dragostea, sa o corupa, sa o duca inspre curvie, ori sa fie devorata de egoismul celor doi.
eu dau marturie ca de nu mi-ar fi stat Dumnnezeu alaturi, mi-ar fi fost imposibil sa ma feresc de caderi ori sa indur suferinta din dragoste. era o vreme cand luam peste picior ‘povestile siropoase’ (din carti, filme, melodii), insa aveam sa vad pe pielea mea ca durerea asta poate sa intreaca orice s-a povestit despre ea. dar orice durere mi-a fost o ‘lectie’ pt care I-am multumit Domnului inca de atunci si-I voi multumi mereu!
El stie de ce, cat anume, cand si mai ales ‘pana cand’ se cuvine sa trecem prin suferinte… El ar vrea si ‘altfel’, mai simplu, mai ‘nedureros’ sa ne mantuiasca, insa indaratnicii de noi nu vrem… de aceea, El nu ne ‘chinuie’, ci se milostiveste de noi, trecandu-ne prin imprejurari smeritoare pana ce mai fuge mandria de la noi si puteam sa-I primim dragostea. si chiar dc fuge pt o vreme, cu mandria asta toata viata trebuie sa ne luptam!
in necuprinsa intelepciune a Domnului , El stie ca prea adesea absolut nimic nu ne scoate din mandrie, nu ne dezmeticeste, nu ne face sa-L cautam cu lacrimi si sa ne para rau de pacatele noastre decat atunci cand ne raneste o persoana iubita, cand ne umileste, cand nu se poarta frumos cu noi sau cand ne respinge dragostea. de cei ‘de departe’ adesea nu ne pasa ori reusim ca, indepartandu-ne de ei, sa-i iertam usor, insa de-abia cand trebuie sa rabzi durerea pricinuita de cel pe care-l iubesti, te doare asa de tare incat sa te smeresti!
si adesea avem suferinte din dragostea tocmai pt a ne ruga staruitor pt a primi dragostea adevarata si a ne feri Domnul de suferinte mai mari, de adevarata mucenicie pe care o indura femeile cu un sot betiv si violent sau barbatii cu o femeie ‘rea de musca’ cum se zice… orice suferinta are rost, si mereu trebuie sa-I multumim Domnului pt ce induram, sa nu cartim, incat sa pretuim apoi si sa-I putem multumi si pt darurile care ne vor incanta sufletul!
anca
martie 26, 2009 @ 2:33 pm
m-a durut ceea ce a urmat dupa,dar ft putin timp pt ca am constientizat ca nu merita si ca e inspre binele meu totul;si nu credeam ca doi oamneni care sunt”copiii”Domnului pot ajunge ca dp e relatie nici macar sa nu se mai salute…nu vreau sa arunc vina pe el sau pe mine,dar atunci cand faci bine si primesti rau,intri in sufletel si vrei sa mergi de-a dreptul in pustie….!!!apoi I-am multumit Domnului ca mi-a aratat ca o prietenie,nu mai vorbesc de casnicie cum ar fi fost,care nu se cladeste prin credinta si din iubire nu poate duce decat la pacat…dar inca o data sufletul meu s-a intarit prin asta si am primit semnalul ca pe viitor sa stiu sa fac ascultare,sa nu cred ca ceea ce eu consider ca e bun e intocmai…a urmat apoi Inaltarea si sufeltul s-a umplut de pacea si mangaierea Lui….:-)
MunteanUK
martie 26, 2009 @ 2:51 pm
dc, din povestea ta, ai invatat „sa stiu sa fac ascultare” (tu stii in ce fel n-ai ascultat, astea nu-s detalii de pus online), inseamna ca toata experienta a fost cu folos!
iar dc „ai consitentizat” si durerea a durat putin, inseamna ca S-a milostivit Domnul de tine! stiu cum e si asa ceva, sa crezi ca vei muri dc un vis romantic se rupe, dar, imediat dupa ruptura (in vederea careia te-ai tot rugat cu inima stransa), sa simti ca Domnul ti-a luat durerea cu mana!
„sufletul s-a umplut de pacea si mangaierea Lui” – minunat lucreaza El si poate sterge orice definitiv, si dureri, si apcate, numai sa vrem noi!
anca
martie 26, 2009 @ 3:02 pm
tocmai ca nici nu vreau sa expun totul….si nici nu a fost „iubirea vietii” ca sa simt apoi ca mor….m-a durut ca un copil al lui Dumnezeu poate avea un asemenea caracter(aveam credinta ca un om se poate schimba dar atunci cand e mandrie in suflet doar pacate se nasc…)
Domnul mi-a fost mereu alaturi si mi-a aratat felul lui de a fi….iar despartirea a fost inspre binele meu:-)
mereu Dumnezeu ne ofera doar binele si atunci cand noi ne incapatanam tot El ne intinde mana…
MunteanUK
martie 26, 2009 @ 3:14 pm
@ anca
eu sunt de parere (dupa ce am gresit in acest sens) ca, dc nu simtim, ca ‘poate fi vorba de iubirea vietii noastre’ nici sa nu ne implicam in vreo relatie, doar asa de ‘aflare in treaba’, tatonare, sa nu mai fim singuri, sa vedem ce-o fi… sa fim mereu sinceri cu noi insine si gata de implicare totala, iar Domnul va vedea ‘deschiderea’ sufletului nostru si ne va aduce dragostea exact cand suntem in stare sa o primim.
din ceea ce singura recunosti, nu erai pregatita, ai invatat inca o ‘lectie’ si ma bucur ca poti sa-I dai slava Domnului pt asta, sa-ti fi insusit lectia si sa mergi inainte cu credinta. din pacate, multi nu invata lectia din ‘esecuri’, ci devin cinici, incrancenati, Ii cer socoteala Domnului, sunt tulburati – nu-si gasesc pacea nicidecum!
dar cine ramane in credinta, cine crede cu tarie ca Domnul se foloseste de orice intamplare rea din viata noastra (de noi insine provocata) pt a ne intoarce la El si a ne aduce o rasplata, nu are cum sa nu gaseasca fericirea… atat in forma ei pamanteasca, dar si FERICIREA VESNICA de a fi pentru totdeauna acolo unde este Mantuitorul nostru, Maica Lui, Sfintii Sai si toti oamenii care L-au iubit.
Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu sa te ocroteasca mereu!
anca
martie 26, 2009 @ 3:24 pm
AMIN!!!
Din toate trebuie sa invatam,dar pe toate trebuie sa le incredintam Lui Dumnezeu pt ca Voia Lui sa se implineasca:-)…noi sa ne facem partea noastra:Postul si rugaciunea.
fi-ti credinciosi pana la capat si veti primi cununa.-apocalipsa cap 2
Domnul sa te binecuvanteze…sa fi un barbat care poate ridica maini curate inspre cer!!!
Iulian
martie 26, 2009 @ 6:55 pm
Un singur lucru nu poate face Dumnezeu: sa-si calce cuvantul….In rest poate orice…Concluzia: Cere si ti se va da!Crede!!!
anca
martie 26, 2009 @ 8:10 pm
AMIN! SLAVIT SA-I FIE NUMELE!
florinm
martie 26, 2009 @ 11:59 pm
@Anca, ce ma bucur pentru tine ca gandesti asa!
Asa este, o persoana pe care o placi dar langa care nu vezi nici un viitor la inceput, o persoana cu care incerci apoi sa te indrepti inspre ceva serios (iubire) si mai departe spre casatorie, daca nu vrea si nu vrea sa fie sincera cu tine, oricat de mult ai iubi-o, daca Il iubesti pe Dumnezeu in primul rand, nu ramai cu ea, iti dai seama pana la urma, ca ai ales gresit.
Nu stiu daca s-a inteles, dar am scris cele de mai sus ca sa aduc in discutie ca o prietenie care duce la casatorie nu e neaparata nevoie sa fie „furtunoasa” de la inceput. Iubirea cea mare vine in timp, vine pe masura ce il cunosti pe celalalt si inveti sa-l apreciezi, sa te vezi pe tine in el si cand la iubire ti se raspunde cu iubire, multumeste-I Domnului, caci e o binecuvantare, cum tot o binecuvantare a fost si aceea ca te-a ajutat sa rupi „relatia” cu acel baiat neserios.
Tuturor ajuta Domnul, dar nu pe toti la fel de repede. Trebuie rabdare, cercetare de sine, multumire Domnului pentru ceea ce suntem ACUM, cu sau fara cineva alaturi si rugaciune pentru indeplinirea Voii Sale cu noi.
Atentie sa nu ravnesti peste masura la ce au cunoscutii tai, adica sa nu ajungi sa ii invidiezi, pentru ca daca ai invidie, nu te mai rogi curat. Cine are invidie, sa fuga degraba la duhovnic sa spovedeasca acest pacat. Dar la constientizarea acestui pacat ajungi numai prin cercetarea de sine.
Ca Domnul ajuta celor ce ii cer si le da insutit, pot marturisi atatia care nu au cuvinte sa Ii multumeasca!
Doamne ajuta, sora, copil al Lui Dumnezeu! 🙂
anca
martie 27, 2009 @ 8:18 am
Doamne ajuta florinm.si eu sunt de parere ca iubirea vine pe masura ce timpul trece si marea intrebare pe care mi-am pus-o dp toata trairea asta,adica prietenia cu acel baiat,e:cat esti dispus/a sa faci pt iubire,pt cel drag al tau?…si pt asta e putina nevoie de timp acordata relatiei(durerea e mare atunci cand tu faci totul ca sa fie bine si din partea celuilalt ti se spune ca nu poate mai mult sau ca nu stie sa-ti ofere pt ca nu a mai avut o asemenea iubita..),de renuntare la propriul orgoliu si de a face lucrurile care pe cel de langa tine il bucura….
Sa ne ajute Dumnezeu ca prin cele mai marunte si simple gesturi,dar invaluite de iubire,sa-i bucuram pe cei din jur1
Minunile si binecuvantarile pe care ni le daruieste Dumnezeu clipa de clipa stau marturie in fata milostivirii si a iubirii Sale fata de noi,ramanand ca noi sa ne inchinam Lui si sa ne plecam inima in semn de multumire.Sa ne ajute Dumnezeu sa avem tinerete si viata curata.
„BUCURATI-VA IN DOMNUL.”
Doamne ajuta!
ecaterina
aprilie 5, 2009 @ 2:35 pm
Probabil atunci cand o cat de mica frantura de implinire iti bucura zilele e usor sa indemni la ,,Bucurati-va!”, ,,Credeti ca poate fi posibil!”. Nu stiu ce sa zic…Imi amintesc de perioada de incredere, de simtaminte nobile de pana la vreo 28 de ani… eram de neclintit in convingerea ca pot avea si eu ceea ce imi doream; si ce-mi doream? o familie, casa si sa fiu profesoara si toate binecuvantate si desavarsite de Dumnezeu. Acum am 32 si se pare ca incetul cu incetul ma parasesc toate inclusiv credinta ca Dumnezeu pe care L-am iubit atata (acum chiar nu mai stiu ce mai vrea de la mine)vrea sa-mi bucure viata cu milostivirea Lui. Se pare ca acel care sufera sau a cunoscut gustul suferintei si al tradarii nu indeamna pe nimeni la ,,rabda necazurile ca asa te vei mantui!” Vorbe…insa suferinta poate fi o abstractiune?…
mirunitza
aprilie 5, 2009 @ 3:38 pm
draga ecaterina,te rog nu lasa dezamagirea sa iti distruga credinta,considera destinul tau o incercare,poate atunci cand o sa iti spui”si ce daca,eu si asa sunt multumita”viata ta se va schimba,si crede-ma Dumnezeu stie de ce ai tu nevoie si va acctiona la momentul oportun,El nu ramane dator niciodata,iti vede suferinta si ai incredere,dar mai ales rabdare,of…stiu…e usor sa spun asta…te rog mult nu lasa credinta orice s-ar intampla in viata ta…sa ma ierti daca te-au suparat cuvintele mele,curaj,iubeste mult si spune „chiar daca nu am o pereche,stiu Doamne ca Tu vezi ce e mai bine pentru mine fie mie precum Voiesti,viata mea Iti apartine si inima mea la fel…”
alystra
aprilie 5, 2009 @ 4:29 pm
Uneori poate apar indoieli, dar deznadejdea e cel mai rau lucru care ni se poate intampla, atunci toate eforturile noastre se duc pe apa…
„Rugati-va neincetat” spune Sfanta Scriptura, sa ne rugam neincetat atunci cand cerem si sa credem ca Domnul nu ne-a uitat, El nu ne uita niciodata.
Draga Ecaterina, Dumnezeu ne vede, ne aude,ne cunoaste noi trebuie sa cerem si sa stim sa cerem, iar daca uneori nu se intampla lucrurile asa cum ne-am dori probabil am cerut ceva ce nu e spre folosul sufletului nostru, dar sa nu incetam sa ne rugam si sa Ii multumim.
Iertare daca am spus gresit.
Doamne ajuta!
Post cu folos tuturor!
anca
aprilie 6, 2009 @ 8:27 am
draga ecaterina,motivul lui Hristos esti tu;priveste putin inspre El si vezi suferinta LUI pt noi toti,El cel ce a fost fara de pacat a RABDAT atatea…iar noi la o dorinta neimplinita deznadajduim…si…of cum ne mai „suparam” pe Dumnezeu.Insusi Hristos ne spune ca in lume necazuri veti avea dar indrazniti Eu am biruit lumea.
Te rog sa nu-ti pierzi credinta..iar portita de scapare din toate e rugaciunea si incredintarea vietii tale in mana lui Dumnezeu(negresit Dumnezeu iti va raspunde;mai presus de toate e mantuirea).
Doamne ajuta!
Oanacristinnna
aprilie 6, 2009 @ 10:19 am
off…cati dintre voi sufera…fiecare om cand sufera crede ca e unic si singur in suferinta dar nu e asa…Hristos sta langa el si-l asculta,si-l imbratiseaza! Fiecare trebuie sa trecem prin mai multe experiente pana cand intalnim persoana potrivita ! Sunt sigura ca Maica Domnului ne asculta rugaciunile, trebuie doar sa crezi si sa nu deznadajduiesti! Ce faci cand crezi ca ai intalnit persoana pentru care te-ai rugat atat de mult, si aceasta iti spune ca sentimentele sale pentru tine i-au trecut? Te ridici din nou, te rogi, te bucuri de fiecare clipa alaturi de toti ce dragi, te bucuri de soare,de tot ce e in jurul tau,ai RABDARE si o alta raza de iubire apare in viata ta. „Doamne adu dragostea ta din nou in viata mea!” Amin.
admin
aprilie 6, 2009 @ 10:21 am
Ce frumos Oana! Multumim pentru cuvintele frumoase. Poti sa ne dai si noua un email la adresa ortodoxiatinerilor@gmail.com ca sa vorbim putin ?
ecaterina
aprilie 6, 2009 @ 3:10 pm
Multumesc frumos pt. incurajari. Sa fiti rasplatiti asa cum aveti nevoie si inca o data in plus nimeni si niciodata sa nu inchida ochii ,,cu ingaduinta” la incercarile care necesita pur si simplu ,,prezenta”.
La indemnul vostru ma voi ridica (desi e mai usor sa te cobori) si voi merge si eu impreuna cu voi catre Vesnicie.
Maica Domnului sa va imbratiseze pe toti!
Anonim
aprilie 7, 2009 @ 2:37 pm
Buna Ziua! Eu stiam ca Dumnezeu nu permite sa poftesti la o femeie frumoasa, si acest lucru ma face confuz, atunci cum poti sa-ti intemeiez o famile? Nu am legatura cu acest subiect, doar curiozitatea! Va multumesc, si sper ca nu deranjeaza pe cineva acest mesaj!
Oanacristinnna
aprilie 7, 2009 @ 2:50 pm
Eu cred ca una e sa poftesti, alta este sa admiri. Daca tu cand vezi o femeie frumoasa te face s-o doresti fizic,sa o vrei atunci pacatuiesti cu gandul. Dar cand privesti o femeie frumoasa altfel…sa vrei sa-i cunosti sufletul prin ochii ei frumosi, sa vrei sa-i auzi glasul, s-o vezi fericita alaturi de tine, sa simti ca ea poate fi mama copiilor tai…incepi si prinzi curaj sa comunici cu ea si cu ajutorul lui Dumnezeu se ajunge la casatorie. Haideti sa nu mai privim oamenii obiecte, sa poftim…sa privim sufletele, stiu ca e greu dar suntem oameni, putem sa incercam. Prin rugaciune o sa putem sa ne respectam si sa-i respectam si pe ceilalti nepoftindu-i, ci privindu-i ca oameni frumosi dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu! Numai bine!
Anonim
aprilie 7, 2009 @ 4:23 pm
Am inteles, nu am nici o legatura, intrebam din curiozitatea, va multumesc pentru raspuns!
Ana
aprilie 7, 2009 @ 6:13 pm
Aonim, nu pacatuiesti daca te uiti dupa o fata frumoasa cu gandul la prietenie.
Felicitas, verifica daca in familia ta nu ai un alcolist. Majoritatea problemelor ti se pot trage din asta. Incantator insa la tine este ca nu folosesti abuziv cuvintele. Apoi si mai incantator este ca esti o cautatoare. SA NU TE DAI BATUTA. Mergi mai deaparte.
In legatura cu acel text postat aici de pe alt site, sunt de aceeasi parere cu Florin. Gasim texte frumoase si folositoare in Ortodoxie incat nu ne-ar ajunge o viata intreaga sa ni le asimilam. Nu avem nevoie sa imprumutam din alte credinte, care stim desigur ca au o forma dulceaga de ortodoxie. Tot de la noi pleaca ideile, insa sunt modernizate in functie de imprejurari.
Pe mine m-a deranjat mult cuvantul UNA de aici „Si cand esti tentat sa judeci, fie ca tu sa iti amintesti ca totii suntem UNA si fiecare gand pe care-l gandesti se reflecta in univers si atinge pe toate si pe toti.”
In ortodoxie este UNUL.
La inceputurile mele in asa zisa convertire la ortodoxie, am facut si eu astfel de greseli. Gaseam undeva ceva interesant si aduceam pe forumul ortodox unde scriam. Insa acolo erau cativa stalpi ai ortodoxiei care mi-o taiau rapid:-). Mare suferinta am avut, dar asta mi-a ajutat.
Cred ca trebuie intelegere si explicare atenta celor care fac astfel de greseli. Monica, sa nu te superi, ci sa te indarjesti si mai mult sa gasesti citate frumoase din ortodoxie.
Doamne ajuta
Irina
aprilie 8, 2009 @ 10:32 am
Foarte frumos articol, Claudiu!
Eu nu ma rog pentru a gasi persoana potrivita, desi poate ar trebui s-o fac, doar sunt in asteptare, poate alta e calea pentru mine.
Dar ma uit in jurul meu, la prietenii mei crestini si, desi nici ei nu au cerut in mod expres Domnului o persoana potrivita in viata lor, au primit-o doar pentru ca au cautat mai intai Imparatia Cerurilor si li s-a adaugat lor si restul. Ma gandesc ca si aceasta este o atitudine buna pentru cei singuri si (aproape) in deznadejde.
Doamne, ajuta!
Claudiu
aprilie 8, 2009 @ 11:04 am
Da Irina, ai dreptate, am uitat de lucrul asta. Multi dintre cei ce au o prietena sau un prieten acum n-au cerut asta in mod expres lui Dumnezeu ci au cautat mai intai sa fie placuti lui Dumnezeu si sa nu greseasca si au primit si un bonus 🙂
cata
aprilie 17, 2009 @ 7:49 pm
ce articol frumos.si eu sunt in aceasta situatie.sunt la liceu mi-as dori o prietena dar dintr-un anumit motiv nu o pot avea.dar Dumnezeu este mare si daca voi fi „cuminte” imi va alina aceasta suferinta candva
MONICA
aprilie 17, 2009 @ 9:05 pm
„Monica, sa nu te superi, ci sa te indarjesti si mai mult sa gasesti citate frumoase din ortodoxie. „
„Nu avem nevoie sa imprumutam din alte credinte, care stim desigur ca au o forma dulceaga de ortodoxie„
NU MA SUPAR ,MA CUTREMUR CAND VAD ASTFEL DE GANDIRI.
FEREASCA DUMNEZEU SA MAI CITIM SI ALTCEVA CE POATE NU E ORTODOX .DE PARCA AUTOMAT DACA SI CITESTI INSEAMNA CA SI ADERI LA ACEA CREDINTA SAU ESTI INFLUENTAT.
TRAIASCA GANDIREA DE INCHIZITIE.
DACA O PROSTIE DE POEZIE OARECARE A ATRAS ASTFEL DE REACTII ,EU FIIND DE BUNA -CREDINTA ,MA GANDESC CA DACA DOAMNE FERESTE NU AS FI FOST ORTODOXA ,AS FI PATIT CA ACEA FEMEIE ADULTERA DIN BIBLIE ,SAREATI CU PIETRELE.
NU E TIMPUL PIERDUT ,„FRATILOR „ INTRU HRISTOS.
Alex-AcE
aprilie 20, 2009 @ 11:57 pm
Pai ii ceri lui Dumnezeu sa-ti dea prietena… El iti da… dar cum sa ti-o dea daca nu iesi afara sa o cauti, si stai in casa pe net toata ziua.
Si cand nu ai prietena iti cauti. Daca ii spui unei fete ce vrei sa fi cu ea… sigur ar zice da… ce fata nu ar iubi. Si se poate sa zica ca nu daca nu ii esti drag sau ca e antisociala.
Deci nu te mai gandi prea mult… la emotii, sau ca nu va iesi cu tine, sau ca dai gres. Si daca nu iese, soarta, mergi mai departe, si sa nu-ti pese. Si nu-ti fa sperante inainte de a cauta. Dragostea vine pe neasteptat.
Deci dragostea nu se calculeaza, deci de aia nu tre sa gandesti prea mult, sanse si porcarii. Ea se simte… bazeaza-te pe sentiment si ai sa reusesc si cauta pana gasesti. Daca nu reusesti nici din a 10-a incercare atuncia o fi cv cu tn.
Dupa ce vei iubi, vei fi alt om.
Deci, umbli, si vrajesti cu ele… sau daca nu folosesti cuvinte simple…. daca esti un om simplu… dar ceva sa taie. Mult noroc la gagici. Si sa cunoastem toti cat mai multe… sa avem 20 de gagici… sa le tot schimbam pana la cea mai buna.
MONICA
aprilie 22, 2009 @ 6:03 pm
„Deci, umbli, si vrajesti cu ele… sau daca nu folosesti cuvinte simple…. daca esti un om simplu… dar ceva sa taie. Mult noroc la gagici. Si sa cunoastem toti cat mai multe… sa avem 20 de gagici… sa le tot schimbam pana la cea mai buna.„
IATA SMINTEALA TOTALA !!!
MONICA
aprilie 22, 2009 @ 6:15 pm
DEGEABA NE MAI DUCEM LA BISERICA ,DACA AVEM IMPRESIA CA E OK SAU COOL SA AVEM 20 DE GAGICI.BINE AR MAI FI O INTREBARE -ESTI IN STARE SA GASESTI 20 DE FETE DISPUSE SA FIE CU TINE ,FARA PLATA DESIGUR ,ACELEA INTRA IN ALTA CATEGORIE.
NOI PUTEM SA ITI DAM 7000 DE LECTII SI MUSTRARI ,CITESTE INSA CUVANTUL LUI DUMNEZEU SI VEZI OPINIA LUI DESPRE DESFRANARE SI DESPRE DESFRANATI , VEZI DACA AJUNG IN RAI SAU NU SI IN CE CONDITII SE VOR MANTUI.
DECAT SA ASCULTI PARERILE NOASTRE ,MAI BINE CITESTE SI VEZI DIRECT OPINIA LUI DUMNEZEU.
Ileana
aprilie 22, 2009 @ 7:53 pm
singurul lucru care mi-a placut din ce a spus „ALEX-ACE” este :”El iti da… dar cum sa ti-o dea daca nu iesi afara sa o cauti, si stai in casa pe net toata ziua.”…..in rest….l-as intreba:chiar crezi ca a 20-a fata e cea perfecta? 😀
florinm
aprilie 23, 2009 @ 1:55 am
Loviti in Alex Ace, dar e posibil sa loviti fara temei.
De unde stiti ce intelege el prin „gagici”? Desigur, cuvantul „gagica” nu e un cuvant prea frumos si te duce cu gandul la cine stie ce… Tot aia era daca scria 20 de „prietene”.
Deci ma gandesc ca nu v-a deranjat cuvantul in sine, cat numeralul, acel „20”.
Cati prieteni are o fata normala, ca voi, pana cand se casatoreste? 2, 4, 7 prieteni? Cu ce e mai buna aceasta fata de Alex, care isi doreste sa cunoasca 20 de fete pana o va gasi pe cea pe care o va iubi?
Pot sa fie si 10, si 2 fete, cu conditia sa fie o cunoastere in limitele bunului simt. Daca un tanar sau o tanara se roaga pentru a-si gasi iubirea, in sensul de a-si gasi pe cineva cu care sa-si intemeieze o familie, daca acela se roaga pentru pazirea fecioriei sale trupesti (si sufletesti), dupa ce va cunoaste cateva fete/baieti va intelege in mod sigur ca o strangere de mana, o imbratisare sau un sarut SUNT DESERTACIUNI daca nu iubesti persoana.
Parerea mea (si a altora cu care am discutat pe tema asta) – lucrurile minunate pe care le-am enumerat mai sus, daca se petrec in mod repetat si cu „parteneri” diferiti, ajung sa fie un fel de masturbare. Pt ca dupa fiecare despartire ramai cu acelasi gol, cu o senzate de vid, intelegi (daca vrei) ca totul e degeaba fara dragoste.
Deci, daca acest „sa cunoastem toti cat mai multe… sa avem 20 de gagici” se refera la cunoasterea normala, inocenta din punctul de vedere al faptelor erotice, daca tanarul care cauta dragostea se roaga si are un duhovnic, care este problema? Poate sa vorbeasca si cu 100.
Acum, ma gandesc ca Alex-Ace este foarte tanar si viseaza sa cunoasca multe fete, mie imi place ca este optimist, priveste inainte cu incredere 🙂
Alex, permite-mi te rog, un sfat: poti sa cunosti fete multe, dar abtine-te pe cat poti de la erotism, in sensul de a-l amana: saruturi, imbratisari patimase si prea lungi etc. Pune accentul pe comunicare, dezvolta-ti latura aceasta, a exprimarii, a contemplatiei. Tineti-va de mana, meditati impreuna, visati impreuna, vorbiti despre toate, inclusiv despre Dumnezeu. Nu e gresit sa-ti stabilesti niste „standarde” – mai ales al calitatilor sufletesti ale fetei (cauta sfaturile Sfantului Ioan Gura de Aur pentru alegerea sotiei/sotului si vezi ce sa cauti la ea si cum ar trebui sa fii tu – daca nu le gasesti, spune-mi si ti le trimit).
Inca ceva:
Atata timp cat ai un duhovnic pe care il asculti (sa nu-ti fie frica sa te spovedesti si sa il intrebi pe parinte ce te framanta) si atata timp cat te rogi, sa nu-ti fie teama: esti in mainile Domnului. Si vei gasi, la timpul potrivit, fata pe care o vrei, de care ai nevoie. Poate sa fie a 25-a, dar poate sa fie si a doua sau prima. Doamne ajuta!
Hristos a Inviat!
MONICA
aprilie 23, 2009 @ 8:17 pm
BA DA MA ENERVEZA CUV „GAGICA „ ,CUM TE-AI SIMTI TU DACA EU AS SPUNE SOTIEI TALE ,SURORII TALE ,MAMEI TALE SAU PRIETENEI TALE „GAGICA„ .MAI GANDESTE-TE INAINTE SA VORBESTI.
MONICA
aprilie 23, 2009 @ 8:19 pm
MI SE PARE DE PROST GUST SI CHIAR NESIMTIRE FATA DE FEMEIE IN GENERAL ,NU FATA DE MINE ACEASTA ATITUDINE .DE CE NU FLOSIM SI APELATIVUL „FA„ ??
florinm
aprilie 23, 2009 @ 11:25 pm
Monica, „gagica” = iubita, amanta, concubina, prietena (conform DEX), dar nu „femeie usoara”.
In plus, e foarte probabil ca Alex sa nu fi folosit acest cuvant in sensul de „femeie usoara”.
Daca spunea altceva, intelegeam sa te superi asa rau, dar pentru un simplu cuvant, pe care sunt sigur ca l-a folosit in sens pur si simplu de „iubita” – asa cum intelege un tanar de 15-16 ani…
Nu s-a adresat nimeni aici vreunei fete cu „fă”. Deci nu mai face atâta caz 😉
MONICA
aprilie 24, 2009 @ 2:32 pm
Repet intrebarea : tu ii spui sotiei tale „gagica„ sau „gagica -mea „??
Ti-ar placea daca cineva s-ar adresa tie asa- „Auzi mai ,ce mai face gagica-ta ?„
Eu cred ca Nu.
SPER CA NU:
NU ca asta ar conta -dar m-ai dezamagi .
Fac caz ptr ca un barbat adevarat e cel care respecta femeia ,nu cel care isi lasa barba(apropo d clalalalt subiect).
Semnul distinctiv al unui barabat nu e barba ,ci in primul rand caracterul -sa fie educat ,respectuos .
Gagica e cam ptr marlani,nu barbati.
MONICA
aprilie 24, 2009 @ 2:33 pm
*scuze -de celalalt -am vrut sa scriu.
florinm
aprilie 24, 2009 @ 9:16 pm
Barbat adevarat e acela care o iubeste, nu care doar o respecta.
Azi ne cramponam de cuvinte dar nu ne uitam la ce e in spatele lor.
In cazul tau, cuvantul „gagica” te impiedica sa vezi ca Alex vrea, de fapt, o iubita. Ca el o numeste „gagica” e treaba lui, nu inseamna ca nu o respecta.
Ca nu-ti place tie cuvantul asta, e altceva.
Si ma intreb de unde stii ce este ala barbat adevarat 🙁
florinm
aprilie 24, 2009 @ 9:19 pm
Ultima intrebare e motivata de faptul ca am vazut ca dai povete in chestiuni care privesc barbatii si care sunt privite altfel de catre o femeie.
De exemplu, barbatii, intre ei vorbesc altfel decat atunci cand este si o femeie de fata (nu ma refer la injuraturi).
De asemenea, daca ai fi cunoscut vreun barbat cu barba adevarat, sunt sigur ca parerea ta despre cei cu barba era alta.
Sa nu-mi spui ca barbatul adevarat pe care il cunosti este tatal tau, pt ca el nu se ia in considerare 🙂
Doamne ajuta!
MONICA
aprilie 24, 2009 @ 9:27 pm
MA INTREEB SINCER CUM DE ESTI CASATORIT FIIND DESTUL DE MISOGIN .O SA O IEI ASTA CA PE O INSULTA ,FACUTA CU REA CREDINTA CA DE OBICEI ,CAND CINEVA NU E DE ACORD CU TINE.
INSA PARAREA MEA SINCERA E CA DISPRETUIESTI FEMEILE.PE BUNE CRED LUCRUL ASTA .IMI LASI IMPRESIA ASTA ,SA MA IERTE DUMNEZEU DACA GRESESC.
AM DREPTUL ASTA DIN MOMENT CE TU ITI PERMITIA FACI CONSTATARI DESPRE VIATA MEA PERSONALA.
MONICA
aprilie 24, 2009 @ 9:28 pm
URASTI TOATE FEMEILE SAU NUMAI PE MINE,MACAR LAMURESTE LUCRURILE.
florinm
aprilie 24, 2009 @ 9:30 pm
Am scris mai sus ca „Barbat adevarat e acela care o iubeste, nu care doar o respecta.”
Asta inseamna ca din iubire, o poate alinta.
Si barbateste este ca, in afara de „pufuletz” si „pisicutzo” sa-i spuna si altfel. Ca de exemplu… „gagico” (care e complet diferit de „femeie usoara” – retine).
Da, exact „gagico” pentru ca in iubire, intre un sot si sotia sa pot exista conventii de tot felul, de moment.
Daca femeia e mai sfioasa si de obicei se abtine de la a impinge unele cuvinte pana aproape de limita, barbatul o face mai usor.
Asa si cu cuvantul „gagica”.
In iubire, dar numai in iubire, poate exista posibilitatea ca el sa-i spuna ei „gagico”. E un cuvant mai aproape de limita, dar dupa mine nu e dincolo de ea.
Iti spun pentru ca l-am experimentat si o femeie nu e chiar asa deranjata daca vede iubirea, nu „respectul” pe care i-o poarta barbatul ei.
Nu o pot jigni, pentru ca o iubesc 😉
Deci barbatul adevarat isi iubeste femeia, nu doar o respecta.
„Respectul” intre un barbat si o femeie care sunt iubiti, soti s.a.m.d. e o formula introdusa mai recent. De-asta sunt atatea divorturi, certuri, pentru ca se iau din respect si cand piere respectul se rupe „vraja”.
florinm
aprilie 24, 2009 @ 9:34 pm
n-am facut nici o constatare despre viata ta personala. Te-am intrebat numai de unde stii ce e ala barbat adevarat 🙂
Scuze, dar nu o sa mai pot raspunde pana duminica seara… Numai fii suparata, nu cred nimic rau despre tine. Bucurie multa iti doresc!
MONICA
aprilie 24, 2009 @ 9:51 pm
„Scuze, dar nu o sa mai pot raspunde pana duminica seara… „
LUCRUL ASTA CHIAR M-A AMUZAT.
Aniri
iunie 5, 2009 @ 10:42 pm
Acu doar nu crezi ca a fugit de conversatie. Hai mai:D Doamne, uneori si io port discutii d-astea in contradictoriu, credeam ca numai mie mi se intampla! DIn afara pare atat de clar ca amandoi aveti dreptate…
Ei i se pare urat cuv „gagica”, si argumenteaza (lipsa de respect etc).Iar florin a adus cel mai bun argument, acela sa nu te opresti in forma. Sa intelegi ce a vrut sa spuna de fapt baiatu ala.. Si mie mi se pare un termen extrem de superficial, dar.. io ma gandesc ca pt cei care il fol. e un fel de „zeu”, or avea ei termene inferioare :-)) Cum avem noi pentru „gagica”.
So.. va certati degeaba, si nu e misogin:D Spunea doar ca unii isi pot spune „gagic(a)”, asa cum altii se alinta „puiut”– e vorba doar de cum vedem si simtim noi termenul respectiv. Poate cel care il fol. l-a cunoscut ca avand o seminificatie superioara/ draga etc.
Cate comentarii sunt la articolul asta:D Cred ca am avea o gramada de invatat si doar din ele. Dar ia prea mult timp:D
Cred ca a fost primul articol citit, de pe site ul asta.. Mi-a dat link un amic..
A durat ceva pana sa ajung cam dependenta de ce e pe aici, dar.. recuperez 😀
Sandra
iunie 18, 2009 @ 4:47 pm
mi-a placut articolul asta. e foarte frumos sa crezi ca intr-o zi o sa-ti dea si tie ce i-ai cerut. doar ca uneori trece prea mult timp pana atunci…
Saurian
iunie 18, 2009 @ 5:33 pm
=)) e superbă cearta cu gagicile
Monica
iunie 18, 2009 @ 5:38 pm
Asta a fost demult demult discutia.Fiecare cu gusturile sale.Sotia sa poate accepta in spirit de gluma.
Oamenii sunt diferiti -eu nu as mai sta de vorba ever cu o astfel de persoana.Adica cu baiat care mi-ar spune asa .
Asta e -suntem diferiti fiecare dintre noi.
Monica
iunie 18, 2009 @ 5:51 pm
*Ptr mijne e de prost gust si libinos si asta nu o va schimba nimeni niciodata.
Fiecare face ce vrea acasa.Eu consider ca am dreptul asta de a-mi mentine pozitia si a nu discuta niciodata cu astfel de baieti.
Cat despre altii ,fiecare e liber sa faca precum dorestecu sotiile ,cu prietenele etc.Nu ma deranjeaza atat timp cat nu sunt eu vizata.
Monica
iunie 18, 2009 @ 5:51 pm
*mine
Monica
iunie 18, 2009 @ 5:52 pm
*Ps-asta nu este un atac la Florin. Ca sa fie clar .
florinm
iunie 18, 2009 @ 6:39 pm
Monica, nu-ti fa griji. Am inteles, n-am luat-o ca pe un atac, e parerea ta. De moment 🙂
Sper ca nici tu sa nu iei asta ca pe un atac, sper doar sa „tinem legatura” si dupa ce te vei casatori, dupa cativa ani, sa-mi zici dupa aceea daca gandesti la fel.
Domnul sa-ti dea bucurie!
Monica
iunie 18, 2009 @ 6:45 pm
Mai ai de asteptat mult.Nu de alta ,dar nu se intrevede nimic la orizont deocamdata.
Dan
iunie 18, 2009 @ 6:51 pm
Monica, nu te intrista de situatia asta de moment (moment de lunga durata poate). Cand te astepti mai putin vine si ceea ce-ti doresti. Domnul sa te aibe in paza.
mihai
iunie 28, 2009 @ 3:02 pm
Cum poti sa-ti dai seama daca te place o fata stiind ca este:
-scumpa la vorba
-un pic cam timida si
-nu se avanta dupa baieti.Ce intrebare de capcana sa-i pun??
MONICA
iunie 28, 2009 @ 3:33 pm
*mihai-De ce nu vii sincer si nu o intrebi daca vrea sa iasa cu tine ?Si o mai intrebi de cateva ori si daca iesiti o sa-ti dai seama.
Doar nu o sa iasa cu tine ,daca nu te place…
mihai
iunie 28, 2009 @ 4:21 pm
Ok o sa incerc.Sper sa iasa ceva sa aflu da/nu..
eu
iulie 14, 2009 @ 1:08 pm
Eu am 16 ani ,si nu am prietena , credeti ca e problema?
admin
iulie 14, 2009 @ 1:35 pm
Pai eu nu cred ca e o problema….am prieteni care au 28 sau chiar 30 de ani si nu au pe cineva, si se roaga la Dumnezeu ca sa le trimita pe cineva, si nu deznadajduiesc. Are grija Dumnezeu de toata lumea, trebuie doar sa-i ceri.
Valentin
iulie 14, 2009 @ 9:17 pm
Mhai ~ Buna intrebare ai pus . In aceasta situatie sunt si eu oarecum. Dar ce mai zici atunci cand sunt si eu ca ea?
D
iulie 14, 2009 @ 10:14 pm
Stati mai mult unul in preajma celuilalt si incet-incet poate lucrurile se urnesc.
Georgiana
iulie 15, 2009 @ 6:15 pm
intrebare
la 15 ani credeti k este vreo problema sa ma ingrijesc si eu de lucrul acesta, adica sa ma rog Domnului pentru cel pe care El il va randuii pentru mine?
ce pot face atunci cand Domnul imi intalneste privirea mereu cu acel baiat? Am incercat si sa ma rog pentru el,dar nu ma pot ruga ca sa ma vada pe mine la fel cum il vad eu pe el.. nu indraznesc a-i cere Domnului altceva decat sa-l ocroteasca si sa-l ajute
Credeti k ar trebuii sa reactionez altfel? sau sa ma rog ptr altceva inafara de ocrotire.ajutor..[ptr el]
?
Georgiana
iulie 15, 2009 @ 6:30 pm
ce ar trebuii sa fac mai exact
nici eu nu pot face primul pas,dar nici el
astept sfaturile voastre v rog
Doamne ajuta!
D
iulie 15, 2009 @ 6:46 pm
Ce intelegi tu prin „cel pe care El il va randui pentru mine ? ” Domnul randuieste o relatie barbat – femeie doar in vederea cununiei. Esti pregatita sa te casatoresti? Ma cam indoiesc. Poate ar trebui sa lasi pe mai tarziu grija pentru lucrul asta. Ai tot timpul.
Georgiana
iulie 16, 2009 @ 12:02 pm
nuuu ma gandesc la casatorie Doamne fereste
ma refeream doar la prietenie..
D
iulie 16, 2009 @ 6:21 pm
Cred si eu ca nu te gandesti la casatorie. Acum intrebare: in cele din urma,la ce crezi tu ca o sa duca,aproape inevitabil, prietenia asta intre un baiat si o fata ?
Georgiana
iulie 17, 2009 @ 2:39 pm
prietenia nu exista in primul rand.. abia suntem la capitolul „cunoastere”..si nici asta:-j..mai bne spus la capitolul ” priviri lungi” dak pot numi asa:-))))
stiu k am gresit knd am spus cel pe „care il va randuii El pentru mine”… trebuia sa ma exprim altfel.
O prietenie intre un baiat si o fata duc la casatorie dar numai cand acestia sunt pregatiti pentru acest pas. Si bineinteles, trebuie si implicarea lui Dumnezeu in acea relatie.
Georgiana
iulie 17, 2009 @ 2:40 pm
duce*
Georgiana
iulie 17, 2009 @ 2:40 pm
scz am scris repede
Saurian
iulie 17, 2009 @ 3:48 pm
Cea mai bună soluţie e rugăciunea. Nu forţa lucrurile şi roagă-te la Dumnezeu cât de mult să nu faci vreo prostie. Mi-amintesc că şi eu odată m-am îndrăgostit de o fată penticostală ce era deja logodită şi prin multă rugăciune am descoperit dragostea dezinteresată
D
iulie 17, 2009 @ 7:57 pm
La altceva ma refeream; nu ti-ai dat seama. Ma refeream la faptul ca e putin probabil sa puteti ramane prieteni in sensul strict si clasic al cuvantului pana cand eventual v-ati putea cununa, si ca exista riscul f. probabil sa ajungeti , mai devreme sau mai tarziu , prieteni in sensul care se astazi cuvantului. Adica, mai cinstit spus, amanti.
cabira
iulie 27, 2009 @ 10:10 pm
Bine v am gasit!
Am citit cateva dintre articolele postate.
E minunat ca s a creat un dialog aici, si e bine sa fie unul constructiv, caci stim cu totii ca orice cuvant rostit (si implicit, scris) ne poate fi spre folos sau spre osanda.
Pe marginea subiectului discutat aici, se poate vorbi probabil, la nesfarsit.
Nu am cu mult peste varsta unora dintre voi, prin urmare, experienta (si aici ma refer la cea duhovniceasca) nu mi permite sa dau sfaturi – tot ceea ce pot face este sa dau o marturie personala.
Fiecare persoana isi doreste sa intalneasca in viata persoana potrivita, sa traiasca o poveste de dragoste ca in filmele americane, insa noi crestinii ortodocsi ne raportam in primul rand (sau asa ar trebui) la credinta si la principiile ce deriva din aceasta.
Si crestin fiind, nu poti ajunge sa cunosti iubirea adevarata decat prin Dumnezeu, care El insusi este iubire.
V ati intrebat vreodata de unde are omul capacitatea de a iubi, care uneori merge chiar pana la sacrificiu? Suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, iar El fiind iubire, si noi tindem sa fim asemenea Lui (insa totul, il primim in dar de la Bunul Dumnezeu, nu putem dobandi nimic prin puterea noastra).
Am citit o parte din comentariile voastre, si recunosc ca am regasit si multe randuri care m au intristat pentru ca sinceritatea voastra a scos la iveala si suferinta ascunsa si indelunga a unora dintre voi.
Suferinta isi are rostul ei. Insa acea suferinta care ia nastere ca urmare a neacceptarea voii lui Dumnezeu sau a neascultarii de duhovnic , nu poate pricinui decat o mare tulburare sufletului si slabiciune trupului. Traim cu impresia, sau mai rau, cu siguranta ca stim cine este potrivit pentru noi (in cazul in care consideram ca am gasit persoana potrivita), si cu deznadejdea ca daca oricum se face voia lui Dumnezeu, ce rost are sa ne mai rugam pentru asta sau ca Dumnezeu ne a uitat, si ca sunt altii proritari pe lista de asteptare (in cazul in care n am gasit persoana potrivita).
In ambele cazuri suntem intr o mare inselare. Nimic din cele ce se intampla in lumea aceasta nu este fara stiinta lui Dumnezeu, iar daca El hotaraste un anumit curs al vietii noastre, o face cu siguranta spre mantuirea noastra, asta daca bineinteles conlucram cu El, pentru dobandirea acestui dar.
In primul rand, fericirea nu sta neaparat in a avea pe cineva alaturi, ci poate veni prin dar de la Dumnezeu, in mod tainic – iar asta se poate experimenta doar la nivel personal, din punctul meu de vedere. Dumnezeu ne stie neputintele, iar in singuratate, Dumnezeu iti poate darui fericirea care ii lipseste celui care are o relatie nebinecuvantata de Dumnezeu. De aceea, e bine sa nu cautam fericirea vremelnica.
Singuratatea nu este usoara, de multe ori este pricinuitoare de deznadejde, insa este ingaduita de Dumnezeu cu un scop.
Un mare duhovnic spunea : ”Nimic nu este usor, cu atat mai mult singuratatea, insa daca vrei sa ramai statornic pe acest drum, trebuie sa intelegi ca nimic nu e posibil fara jertfa. Ortodoxia nu e lapte si miere”.
Iar toate neputintele si intristarile cu care ne luptam in singuratate, sa le aducem Bunului Dumnezeu ca pe niste jertfe, primindu le macar cu recunostinta, daca cu bucurie este greu a le primi, fiind incredintati ca de ar fi de folos sufletelor noastre sa avem pe cineva alaturi, atunci, Dumnezeu ar randui ca acest lucru sa se intample.
In al doilea rand, in asteptarea persoanei potrivite, trebuie sa avem o atitudine de crestin adevarat – nu trebuie asteptat intr o stare de razvratire fata de Dumnezeu , ci in smerenie, in rugaciune si pregatire continua.
Sa luam aminte la toate patimile si rautatile care ne stapanesc sufletele si sa incercam sa ne curatam de ele, gandind ca nu ne ar placea ca persoana pe care am asteptat atata timp, sa fie altfel decat cea mai buna pentru noi.
Ori daca Dumnezeu, din marea sa iubire fata de oameni, ne pregateste ce i mai bun, oare nu cu atat mai mult se cuvine sa ne pregatim si noi pentru ceea ce primim?
Si cum altfel, decat punand inceput bun schimbarii.
Daca ne dorim ca sotul/sotia noastra sa fie bland(a), smerit(a), supus(a) intru Domnul, sa ne cercetam pe noi insine si sa vedem ce trebuie schimbat. Iar Dumnezeu vazand ravna noastra, va veni in ajutor neintarziat.
Traim intr o perioada in care totul este sujugat tehnologiei, vitezei, o perioada in care omul realizeaza atat de multe pentru ca are capacitatea si puterea de a face aceste lucruri, si nu pentru ca le primeste in dar de la Dumnezeu. Nu ne mai raportam la El, El este intr un plan secundar, sau daca il dorim in cel principal, avem grija sa L secundarizam prin preocuparile si atitudinea noastra.
Sa ne raportam in primul rand la Hristos, care a primit suferinta si patimile, pentru ca aceasta a fost voia Tatalui Sau, sa ne raportam la suferinta indurata in inchisori de marii duhovnici si de toti cei care au patimit intemnitati, si atunci toate suferintele si neimplinirile noastre vor fi ca o carpa lepadata.
Sa ne smerim in intristarile noastre, in insingurarea noastra, caci de singuratate nu poate fi vorba atata timp cat il tinem aproape pe Dumnezeu si ne straduim sa facem voia Sa.
Fiti siguri ca Dumnezeu va stie sufletele si va cunoaste si ravna si neputinta.
Insa tot El este cel care daruieste alinare si bucurie sufletelor noastre.
De aceasta bucurie sa ne invredncim si noi, si sa ne rugam Bunului Dumnezeu sa randuiasca viata noastra astfel incat sa ne mantuim.
Sa cautam mai intai imparatia lui Dumnezeu, si toate celelalte ni se vor adauga noua.
AMIN!
Sa aveti o saptamana binecuvantata si sa ma iertati pentru postarea lunga!
D
iulie 27, 2009 @ 10:49 pm
Amin. Domnul sa fie cu tine.
Adriana
iulie 29, 2009 @ 12:14 am
Foarte frumos articol! Ma bucur mult pentru tine Claudiu. 🙂
Dar sa inteleg ca Teologia ai facut-o dupa ce ai terminat ASE-ul?
Stii ce idee minunata mi-a dat articolul tau? Sa ma rog si eu in fiecare seara Domnului sa imi dea Mantuirea!! Caci a zis sa cerem si vom primi! Ce simplu mi se pare acum totul!
Multa sanatate Claudiu!
🙂
o
iulie 31, 2009 @ 11:57 pm
Rabdarea este caracteristica vietii de familie, este dovada adusa in fata lui Dumnezeu , ca nu ti-ai pierdut increderea in El. Ii avem ca pilda pe Avraam si Sarra, Sf. Ioachim si Ana, Sf. Zaharia si Elisabeta.
Astept in fiecare zi de la Dumnezeu, sa-mi randuiasca o fata cuminte , harnica, credincioasa, blanda, insa ma intreb cam rar: MERIT EU O ASEMENEA FATA?
Sunt eu precum isi doreste ea sa fiu? Curat, bun , bland, credincios , iubitor chiar pana la jertfa?
Cred ca aici e problema!
Daca asta o rezolv, voi avea pacea inimii si nu ma voi lasa de Domnul niciodata!
Deci precum zice Pr. Cleopa : Rabdare , rabdare, rabdare, si cand credeti ca vi s-a terminat, daruiti altora…………si veti dobandi!!!!!!!
carla
august 1, 2009 @ 10:42 am
Doamne ajuta!
Rabdare rabdare, rabdare, si cand credeti ca vi s-a terminat, daruiti altora…………si veti dobandi!!!!!!!
Inaltatoare cuvinte si pline de speranta, Pr. Cleopa imi da curaj sa sper, ca intr-o zi o sa gasesc si eu un suflet curat, sincer si credincios alaturi de care sa pot merge pe calea ce duce la mantuire!
Ma bucur pentru tine Claudiu, sa dea Domnul sa ajungm si noi sa avem parte de asa o binecuvantare!
cabira
august 1, 2009 @ 10:42 am
@O – rabdarea ar trebui sa fie caracteristica fiecarui crestin ortodox fie el casatorit sau nu (am inteles insa, ce ai vrut tu sa subliniezi cu privire la rabdare), si spun ar trebui, pentru ca nu rareori cadem in deznadejde.
Dar asta se intampla pentru ca nu vrem sa ne lasam deplin in voia lui Dumnezeu, ci fie cautam voia noastra, fie ne punem nadejdea in cei apropiati, si astfel suntem dezamagiti.
Graitor pentru noi insa, trebuie sa fie Cuvantul lui Dumnezeu.
Si este scris in Noul Testament la Romani 5,3-5:
„…ci ne laudam si in suferinte, bine stiind ca suferinta aduce rabdare,/Si rabdarea incercare, si incercarea nadejde/Iar nadejdea nu rusineaza, pentru ca iubirea lui Dumnezeu s a varsat in inimile noastre, prin Duhul Sfant, Cel daruit noua.”
Iata cum prin credinta ajungem la rabdare, si mai departe la nadejde si iubire.
Cu privire la cea pe care o astepti, roaga te in primul rand sa fie credincioasa, si fiind astfel, le va avea si pe celelalte, iar de i va lipsi ceva, se va lupta sa se indrepteze.
Asta imi aminteste de o povestioara in care se spune ca un tanar vine la duhovnicul sau sa i povesteasca cu mare bucurie despre prietena sa, pe care o cunoscuse de putin timp: Parinte, e frumoasa, e inteligenta, e cuminte, e blanda, etc. Si la fiecare calitate enumerata de tanar, duhovnicul adauga pe o foaie de hartie cate un zero.In cele din urma, tanarul ii spune:…si este si credncioasa, Parinte.
Atunci, duhovnicul a pus un „1” in fata tuturor zerourilor adaugate pana atunci.
Intrebandu l tanarul pe duhovnic care este semnificatia celor scrise de dansul, acesta a raspuns:
Dragul meu, credinta este cea care da valoare prietenei tale, caci fara credinta, toate celelalte calitati nu au nici o valoare.
Cat despre tine, straduieste te in primul rand sa fii placut lui Dumnezeu, facand voia Lui, si atunci, vei dobandi de la El, in dar, toate cele dorite si de folos sufletului tau – curatia, bunatatea, blandetea,etc, si mai presus de toate, vei invata sa iubesti de la Cel care este insusi Iubirea.
Si prin aceasta pregatire, la momentul potrivit, o vei gasi si pe cea pe care ti o doresti.
Domnul sa fie cu tine si intru tine!
o
august 1, 2009 @ 3:37 pm
Cabira – multumesc pentru incurajare. E un sentiment ciudat , insa placut si odihnitor, sa primesc imbarbatari de la o persoana cu care nu ma cunosc(e prima mea conversatie de genul acesta).Ma bucur ca pot exista comuniuni pe aceasta cale a netului, dar pe care poti intalni si multe tentatii cu care ai de luptat – mai ales intr-o situatie in care astepti…………,si astepti…… si astepti!
Oricum, intradevar credinta este temelia , iar aceasta vine prin CUVANTUL LUI DUMNEZEU, pe care iata-l(si pe net) cum lucreaza prin tine si prin cei ce-l folosesc ………….cu credinta!
Multumesc tuturor ,din a caror experienta am invatat cate ceva, si care si-au deschis inima (cu bune si cu rele), pentru a-i intari si poate a-i mantui pe unii dintre cei ce lectureaza aceste randuri!
Claudiu , roaga-te cu sotia ta si pentru noi!
O duminica placuta, si mantuire sa va dea Dumnezeu!
Va iubesc!
paula
august 12, 2009 @ 10:54 pm
buna!
am cautat destul de mult un site sau blog pt tinerii ortodocsi, si pot sa spun k sunt fericita ca am dat de acesta, in seara asta:-) imi place foarte mult, se discuta asa de frumos si deschis, e ceea ce noi tinerii aveam nevoie:-)
nu am citit toate mesajele de mai sus, dar parerea mea dupa multzii mei ani de viatza:P este ca „nu starniti dragostea, nu treziti dragostea pana nu vine ea”. si eu am avut unele relatii esuate, de fapt toate, pt k acuma sunt singura:-) si mi-am dat seama k eu am gresit..am incercat sa pun dorinta mea , ceea ce vreau eu mai preses de ceea ce vrea Domnul sa imi dea..
de acuma il voi lasa pe El sa lucreze..si stiu ca va aparea persoana potrivita:-)
de acuma voi fi prezenta aici mereu:-)
florinm
august 13, 2009 @ 12:55 am
@Paula, bine ai venit 🙂
Doamne ajuta!
admin
august 13, 2009 @ 8:19 am
Da Paula ai dreptate, Domnul stie sa dea toate la buna vreme, numai atunci cand ne sunt de folos.
Georgiana
august 13, 2009 @ 9:10 am
Bine ai venit!
>:D<
paula
august 13, 2009 @ 9:57 am
Mumtumesc mult :*
Bianca
august 17, 2009 @ 11:41 am
buna,
sunt fericita ca mai exista si astfel de tineri, mai ales baieti, caci fete am mai intalnit, care vor si pot sa traiasca dupa voia lui Dumnezeu. Exemplele voastre de viata curata imi dau nadejde ca se poate si asa si ca nu sunt eu exagerata precum spun cei din jurul meu. Sper sa ma ajute si pe mine bunul Dumnezeu sa am o familie frumoasa si bine placuta Lui.
Doamne ajuta!
admin
august 17, 2009 @ 11:58 am
Nu esti deloc exagerata. Desi mass-media nu promoveaza astfel de tineri, sunt f multi tineri care vor o viata si o familie curata.
MunteanUK
august 17, 2009 @ 12:11 pm
@ Bianca
nu, nu esti ‘exagerata’, chiar daca moravurile din jur, mersul (spre iad 🙁 al lumii de azi vor sa te convinga ca ai ‘exagera’ in a vrea FERICIREA ADEVARATA, asa cum vrea Domnul sa ne-o daruiasca noua!
cu adevarat, este o mare lupta – pt unii chiar ‘mucenicie nesangeroasa’, cand nu sunt doar priviti ca ‘ciudati’, dar batjocoriti pt credinta lor – insa darurile Domnului pt cine are rabdare sa ramana pe calea trasata de El sunt de o valoare care nu se poate compara cu toate ‘darurile’ lumii trecatoare din jur.
vei vedea pe acest site ca niciunuia nu i-a fost usor, comod, ca o fi fost lipsit de greutati in a-L urma pe Hristos, ba chiar de greseli, caderi, pacate, dureroase esecuri in stradaniile duhovnicesti. insa cine vrea cu adevarat sa ramana cu Domnul nu va fi dat de rusine!
o mica rugaciune, o fapta buna, respectarea poruncilor Lui, mersul la Biserica, dar mai ales mici ganduri bune (sa inlocuimk o barfa cu o rugaciune, un gand de judecata a cuiva, cu o implorare ca Domnul sa ajute acea persoana!) va primi o mare RASPLATA. adesea imediata, chiar in viata de aici!
@ Paula
„Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide. Că oricine cere ia; şi cel ce caută găseşte, şi celui ce bate i se va deschide” ( Sf Evanghelie dupa Luca 11, 9-11) – slava lui Dumnezeu ca te-a indreptat catre acest site, pt ca El nu lasa pe nimeni sa ‘orbecaie’ prea mult in cautari inutile.
noi suntem aceia care, prin pacatele noastre, ne ingreunam cautarea, ca adesea Mantuitorul nostru si Sfiintii sai atat de direct si de simplu ne-ar ajuta – doar sa ne deschidem putin inima sa primim ajutorul respectiv!
toti am vrut si vrem si fiecare zi (uneori vrem ‘fara sa vrem’, fara sa ne dam seama) sa punem voia noastra, gandul nostru, planul nostru inaintea lui Dumnezeu, incat ajungem sa gresim! dar daca vine clipa cand ‘ne venim in fire’ si ne dezmeticim, sa-I multumim Domnului si sa pornim din nou pe drumul corect indicat de El!
tuturor nou-venitilor pe acest site [foarte interesant lucreaza Domnul, adesea prin aceasta postare – ce-faci-daca-n-ai-prietena? – :-)], le transmit si eu gandurile mele bune, in speranta ca vor avea foloase duhovnicesti din tot ceea ce citesc aici!
paula
august 17, 2009 @ 4:17 pm
asa este, Dumnezeu da fiecaruia, doar ca nu cand vrem noi. Stie El mai bine ce si cum avem nevoie.
Tocmai am citit o carte din care asa de multe am avut de invatat. Mi-am dat seama ca timpul asta de „singuratate”, adica in care nu ai prieten, este un timp in care pot sa ma apropii mult de Dumnezeu, sa am grija de sufletul meu, sa ma rog. Este un timp care il ingaduie Dumnezeu cu un scop, de a avea mai mult timp pentru El.
Mi-am mai dat seama ce putin credincioasa am fost. Am avut teama si supararea ca nu am gasit pe nimeni. Iar prin asta am demonstrat credinta in Tatal Nostru, care da fiecaruia la momentul potrivit, pentru ca El ne iubeste mult.
Poate ca nici noi nu suntem pregatiti pentru o relatie. Si de asta, sa profitam de timpul acesta de singuratte, caci este o binecuvantare. Sa il cautam mai mult pe Dumnezeu, sa citim, pentru ca doar El ne aduce adevarata pace si liniste.
Si cand vom fi pregatiti, va aparea persoana potrivita. Fara sa o cautam.
Doamne ajuta!
paula
august 17, 2009 @ 4:18 pm
am vrut sa scriu ca prin asta am demonstrat necredinta..
Bianca
august 18, 2009 @ 3:51 pm
Multumesc pentru gandurile voastre frumoase. Pentru cei care vor sa citesca ceva de folos duhovnicesc le recomand cartea maicii Siluana „Mestesugul bucuriei”, vol 2, pe care am descoperit-o de curand, este minunata, asta in cazul in care n-ati citit-o deja.
necunoscuta
august 25, 2009 @ 9:53 pm
buna! am citit o parte din comment-uri, dar voi mai reveni! intrebarea mea este ce faci atunci cand nu te cunosti pe tine, cand nu stii ce vrei de la viata: adica parca nu esti pregatit pt viata monahala (desi nu ai experimentat-o), dar nici pentru o familie, nu te simti capabil sa iubesti o persoana cu toata fiinta, sa renunti la iubirea de sine pentru a darui (a te darui) celuilalt, nu te simti capabil sa ai responsabilitatea unei familii. Ce faci cand nu stii pe ce cale sa o apuci pe plan profesional, sentimental… stiu doar ca vreau sa Il urmez pe Hristos, chiar daca uneori ma mai impiedic, sper sa ma ridic si sa ajung sa dobandesc mila si iubirea Lui! S-ar putea ca problemele mele sa fie la nivel psihologic, dar vreau sa ma vindec cu ajutorul lui Dumnezeu, al duhovnicului meu…voi ma puteti ajuta cu un sfat?
D
august 25, 2009 @ 9:58 pm
Straduieste-te sa traiesti dupa voia Domnului, si la momentul potrivit ti se va deschide si drumul in viata. Noi sa ne ocupam de noi insine. De restul are grija Domnul.
paula
august 25, 2009 @ 9:59 pm
esti intelept, D 🙂
D
august 25, 2009 @ 10:12 pm
Nu stii ca nu-i frumos sa razi de altii ? 🙂
paula
august 25, 2009 @ 10:20 pm
ba sttiuuu..tocmai de aia am zis, k eu is sincera mereu 😛
D
august 26, 2009 @ 7:14 am
Nu stii ca nu-i frumos sa te lauzi ? 🙂
admin
august 26, 2009 @ 9:45 am
Salut necunoscuta,
Mai ai putina rabdare sa se aseze lucrurile, va randui Dumnezeu ceva.
Cere-i lui Dumnezeu in rugaciune sa-ti arate ce trebuie sa faci.
In rest traieste-ti viata ca si pana acum, nu te chinui sa cauti tu pe cineva, pentru ca o sa trimita Dumnezeu la tine pe cineva cand trebuie. Tu continuati viata ca si pana acum.
paula
august 26, 2009 @ 2:21 pm
ideea era k am fost sincera, nu ca ma laud..of of ..
necunoscuta
august 26, 2009 @ 5:33 pm
Va multumesc pentru ajutor! Dumnezeu sa va aiba in paza!
florinm
august 26, 2009 @ 8:13 pm
Paula, draga,
fratele @D a vrut sa spuna ca nu e bine sa aduci laude… fatis. Cand lauzi pe cineva, sa stii ca ii alimentezi orgoliul, mandria. Mai bine te abtii de la laude.
El asta a facut: te-a atentionat asupra acestui lucru. Nu conteaza ca esti sincera… Mai bine fii sincera in rugaciune si pune un cuvant bun pentru el. Lauda-l acolo, Domnului.
Doamne, ajuta!
florinm
august 26, 2009 @ 8:16 pm
Completare, tot despre laude:
Laudele ca incurajare sunt altceva, dar si la acelea trebuie grija si ochii in patru. Mai ales la propria persoana: nu cumva eu ma cred mai presus cu ceva decat acela, pe care-l incurajez? Daca ar fi asa, cat e meritul meu, si cat e mila Domnului, cu mine?
adrian cimpan
august 26, 2009 @ 8:27 pm
asa mi s-a intamplat si mie, ca si lui claudiu 🙂
paula
august 26, 2009 @ 8:58 pm
Asa este, Florinm. Doar ca uneori esti asa de fericit, si de bucuros, incat simti nevoia sa spui ca iubesti, ca cineva e frumos, ca e bun..Si nu ca sa ii creasca orgoliul, doar ca sa simta ca il iubesti, il apreciezi.
De exemplu eu acuma sunt asa de fericita, ii multumesc in fiecare secunda Domnului. Caci stiu ca tot ce este bun si frumos, doar din grija Sa (si nu e vorba ca is indragostita:P)
Si am zis ca dl D este intelept, pentru ca imi place mult modul lui de gandire si maturiatea. Si nu am nici un interes sa zic asta, doar ca asa is eu, cand imi place ceva eu spun 🙂
D
august 26, 2009 @ 9:56 pm
1. Acum ce facem, ne domnim ? Bine doamna/domnisoara, daca asa doriti …
2. Uneori am senzatia ca nu prea stim de gluma (e adevarat ca eu exagerez cu glumele si chiar cu ironia – meteahna veche de care se scapa greu).
In legatura cu „nu stii ca nu-i frumos sa te lauzi” – s-a vrut a fi doar o gluma (de-aia am si pus maimutoiul ala!). Nicidecum nu s-a vrut o obsevatie.
PS: legat de discutiile care s-au nascut de la gluma asta – stau si ma gandesc ce consecinte pot naste cuvintele noastre aruncate fara grija; cum ne vom trezi noi la judecata ca ni se va cere sa dam raspuns pentru niste urmari ale vorbelor noastre de care nu aveam habar.
paula
august 26, 2009 @ 10:00 pm
1. nuu, nici gand sa ne domnim..si asa „sufar” cand intra copiii in magazin si imi zic „saru-mana” 😛
2. avand in vedere ca nu prea ne cunoastem, interpretam gresit uneori ce vrea sa zica celalat. acuma imi dau si eu seama k am exagerat putin, eu care is ft glumeata, nu m-am prins:P
D
august 26, 2009 @ 10:04 pm
Ei, de-acum o sa incerc sa fiu mai explicit: 🙂 🙂 🙂 – asa e mai clar ?
Saru-mana !
paula
august 26, 2009 @ 10:12 pm
La tine consider ca ai zis „Saru-mana” din respect ca is fata, nu cum imi zic copiii ( ei ma considera tanti 🙂 🙂 🙂 )
D
august 26, 2009 @ 10:14 pm
Bre, da’ asa de ardeleanca esti ? M-ai terminat cu regionalismele ! 🙂
paula
august 26, 2009 @ 10:18 pm
„is is” ardeleanca.. am cam personalizat discutia, si nu vreau sa ne certe cineva pe aici 🙂
Doamne ajuta!
D
august 26, 2009 @ 10:20 pm
Doamne ajuta ! Daca altcineva nu intervine in discutie, ce sa facem ? 🙂
paula
august 26, 2009 @ 10:21 pm
Pai ce ar putea sa mai zica.. k ne-am luat cu altele 😛
D
august 26, 2009 @ 10:23 pm
De exemplu sa zica bancuri cu ardeleni 🙂 🙂 🙂 no ofence!
paula
august 26, 2009 @ 10:26 pm
ardelenii is asa de lenti k nu au avut rabdare ceielalsti sa ii urmareasca, k sa faca bancuri cu ei 🙂 🙂 🙂
Dan
august 26, 2009 @ 10:28 pm
:-))))
D
august 26, 2009 @ 10:32 pm
Nu-i frumos, ca spuneam eu unele … (cu ardeleni,nu cu ardelence, asa ca oricum n-ai fi avut de ce sa te simti lezata) 🙂
D
august 26, 2009 @ 11:06 pm
Acum am citit cum trebuie postarea lui @florinm. Asa este. Cel mai periculos lucru pentru un crestin este sa-l lauzi. Nu asta intentionasem sa spun, dar ai spus-o tu in locul meu. Multumesc. La nevoie se cunosc fratii, nu ?
Loredana
august 27, 2009 @ 6:08 am
Legat de ideea de a lauda pe cineva doar doua idei:
Sfantul Ioan Vianney spune: intr-o zi am primit doua scrisori la fel de teribile, in una mi se spunea ca sunt un mare sfant, in cealalta ca sunt un ipocrit si un sarlatan. Prima nu mi-a dat nimic, a doua nu mi-a luat nimic: in fata lui Dumnezeu esti ceea ce esti si nimic mai mult.
Pe de alta parte: intrezarind chipul lui Dumnezeu in fiecare om, minunatul Staret Serafim de Sarov ii intampina cu cereasca salutare: “Bucuria mea!” – bucurandu-se de oameni, si privindu-i mai presus de el insusi.
D
august 27, 2009 @ 8:29 pm
Legat de aceiasi problema , dau si eu un cuvant de la Sfantul NIFON al CONSTANTIANEI (Sf.Nifon al Constantianei – Un episcop ascet; Viata si invataturile , pag.36)- o carte de MARE folos.
Discuta Sfantul cu un frate:
” – De ce parinte, cand cineva iti face metanie te uiti tinta la pamant ?-intreaba fratele
– Fiule,cand un frate mi se inchina, cand cade la picioarele mele, eu in mintea mea ma cobor mai jos, pana la iad, si stau acolo pana cand omul se ridica. Atunci si eu ma ridic din iad si-i raspund. Pentru ca nu sunt vrednic ca fiii lui Dumnezeu sa cada la picioarele mele. …
Daca nu poti cobora in iad, intra cu mintea ta sub picioarele fratelui . Daca nici aceasta nu poti face, zi macar asa:Eu sunt mai pacatos decat toti oamenii. Si daca nici aceasta nu poti s-o faci, atunci pleaca-ti capul spre pamant zicand: pamant sunt si in pamant ma voi intoarce. Si daca-ti vine greu, zi mereu acest dumnezeiesc cuvant: Dumnezeule,milostiv fii mie pacatosului si ma mantuieste. „
Si iata care era rugaciunea sfantului: ” Fa Doamne ca oamenii sa ma socoteasca ca pe un nimic, sa ma urasca, SA NU FIE OM PE PAMANT CARE SA MA LAUDE sau sa ma cinsteasca, Iubitorule de oameni. Nimeni Doamne sa nu spuna ca Nifon este sfant, ca sa nu fiu osandit din pricina lui. Izbaveste-ma de slava oamenilor,Dumnezeule; izbaveste-ma de desertaciunea cinstirii ce vine de la oameni. „
Sa luam aminte !
D
august 27, 2009 @ 8:30 pm
@Loredana – cine este Sf.Ioan Vianney ? Trebuie sa recunosc ca este prima data cand citesc acest nume.
Loredana
august 28, 2009 @ 6:51 am
Este un sfant canonizat de Biserica Catolica. Nu cred/nu stiu si nu am stat sa caut daca este recunoscut de cea Ortodoxa. Eu am vrut sa subliniez doar ideea si de obicei cand dai un citat este bine sa spui cine este autorul. Citatul il tin minte de cand citeam odata un articol despre mandrie si smerenie 🙂
D
august 28, 2009 @ 1:51 pm
Nu te supara, dar este Sfant daca a plecat la Domnul inainte de anul 1054 (ceea ce ma cam indoiesc). Altfel NU ARE CUM SA FIE SFANT. Nu e vorba de a fi recunoscut de Biserica Ortodoxa (nici nu ar avea cum s-o faca).
Asta nu inseamna ca nu poate avea o idee buna; dar ca om, nu ca sfant.
jan
august 28, 2009 @ 5:26 pm
@ D.
sau înainte de 1924 în România că tot veni vorba
D
august 28, 2009 @ 8:20 pm
NU ESTE NICI PE DEPARTE ACELASI LUCRU !!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Nu are nici o legatura una cu alta !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
jan
august 28, 2009 @ 9:25 pm
ba are legătură din pricină că schimbarea a fost făcută la comanda antihristului, şi contează destul de mult să prăznuieşti Învierea în acealeaşi zile cu Paştele Jidovesc/Catolic de două ori chiar.
Parcă Biserica noastră face prea multă ascultare, desigur doar este în slujba oamenilor şi trebuie să se modeleze după nevoile oamenilor moderni. Putem să privim în comparaţie la ruşi unde cam 3% sunt ortodocşi practicanţi, foarte mulţi puşcăriaşi şi alcolici, totuşi acolo Biserica Ortodoxă este cea care face legea peste oameni şi nu invers, şi aşa Rusia are numai bucurii de la Dumnezeu (dpdv istoric, nu material 😉 )
D
august 29, 2009 @ 7:17 pm
Este intr-adevar o problema ceea ce ai spus tu. Dar raman lucruri diferite si n-au legatura una cu alta.
PS: si sa stii ca nici la rusi lucrurile nu sunt chiar asa roz cum par. Kremlinul are un cuvant hotarator de spus acolo. Sunt multe lucruri pe care noi nu le stim. Sa nu-i idealizam.
jan
septembrie 2, 2009 @ 9:08 pm
Cum a zis un filozof chinez: „Orice călătorie de sute de kilometri începe cu un singur pas.” păi calendarul a fost primul pas, Paştele din 26 şi 29 au fost următorii paşi, modificarea psalmilor şi înlocuirea cuvîntului evreu/jidan cu ei/vrăşmaşi/farisei şi tot aşa pînă la rugăciunea comună din biserica catolică (Constanţa iarna 2003-2004 ÎPS Teodosie a chemat mirenii la o biserică catolică să ne rugăm împreună cu ei pentru pace şi înţelegere), deci pînă la protestantism nu mai e cale lungă.
Rusia nu este teocraţie, nici nu a fost vreodată, deci e normal să fie condusă de Kremlin, dar acolo Biserica are o foarte mare influenţă în comparaţie cu celelalte ţări.
D
septembrie 2, 2009 @ 9:28 pm
Numai teocratie nu e in Rusia. Ma refream la faptul ca acolo Krelinul are un cuvant hotarator de spus IN BISERICA ! Ceea ce nu e normal. Dar sa-i lasam pe ei.
@jan , daca tii stilul vechi spune, nu e cazul sa te ascunzi.
Ceea ce spui tu e real in legatura cu devierile, dar asta nu inseamna ca Biserica romana a fost parasita de har. Cum iti explici existenta martirilor din inchisorile comuniste (unii cu sfinte moaste,ca de ex. p.Lacatusu sau mostele de la Aiud ) ? Ei erau pe stil nou. Ai auzit tu de martiri sau marturisitori acolo unde nu este harul ?
jan
septembrie 2, 2009 @ 10:10 pm
Am fost botezat pe stilul nou, şi nici nu vreau să trec pe stilul vechi, însă am tot cercetat şi încă mai cercetez şi am ajuns la concluzia că ce zice BORSV despre BORSN e adevărat. Biserica noastră are Sfîntul Duh în dînsa deci mîntuirea noastră este validă, problema este că Biserica tinde să asculte, îi înţeleg pe mai mari că trebuie să fie mult mai diplomaţi decît predecesorii lor, dar riscă să cadem în ecumenism.
D
septembrie 2, 2009 @ 10:16 pm
Pericolul e real. Dar pana cand (Doamne fereste) se va intampla ceva f.grav, ne lucram mantuirea in BORSN (cum ii spui tu).
alina
octombrie 14, 2009 @ 5:53 pm
Frumos articol, felicitari!Si eu sunt singura,Dumnezeu sa ne trimita la fiecare persoana potrivita, Doamne ajuta.
anonima
octombrie 17, 2009 @ 1:48 pm
prin asta trec eu, inainte atat de usor miera sa gasesc un prieten, acum nimic, culmea..sunt baieti cu care as putea fi impreuna dar numi plac mie, adica cum sa zic, tot pe altcineva caut..iar pe cine caut eu ori nu vrea el ori situatia face sa nu fie nimic intre noi..am avut si eu stari in care am zis ca pana la urma imi fac un prieten si gata. – din nevoia de a avea pe cineva langa mine, dar imi dau seama ca sati faci un prieten si gata nu e raspunsul.. nu iam cerut de multe ori Lui Dumnezeu sami daruiasca..dar am cerut si eu de cateva ori..e un baiat care nudemult mia dat mesaj ca ma iubeste din toata inima lui..el stie mai bine ce simte dar de ceva vreme stiu ca ma place…insa eu tocmai pentru ca ma place il evit..parca mi se eletrocuteaza parul in cap, nu vreau sa ma intalnesc cu el pentru ca ii place de mine, nu vreau sa fiu rea iar situatia ma face asa..nu il plac tocmai pentru ca lui ii place de mine..eu tot il caut pe cel care vrea sa imi fie alaturi..poate o sa ma auziti cand o sa fiu baba cu carja in mana spunand cu voce tremurata eu tot il caut..trecand pe langa toti care ma vreau alaturi de ei :-))), glumesc:D..si totusi eu tot astept si tot sper sa il intalesc..imi doresc mult sa am pe cineva langa mine pe care sa il iubesc si sa ma iubeasca
alida
octombrie 17, 2009 @ 2:09 pm
mai sus ma refeream ca nu iam cerut de multe ori lui Dumnezeu sami daruiasca un baiat ma refeream,..caci de cerut cand am cerut ceva de la EL folositor mereu mia daruit, nu a fost data sa nu primesc ceva din ce iam cerut..si daca am cerut ceva ce nu am primit e pentru ca am stricat eu totul prin purtarea mea, ori ceea ce am cerut nu miera menit mie caci am citit undeva ceva ce ma incantat adica faptul ca Dumnezeu da doar 3 raspunsuri la rugaciunile noastre: da , inca nu, am pentru tine ceva mai bun..deci intruna singura nu ma simt inca implinita..in a avea un prieten de care intradevar sa ma bucur pentru felul cum il iubesc, cum ma iubeste si pentru relatia curata si frumoasa, speciala dintre mine si el..dar stiti ceva?sunt sigura ca Dumnezeu mil va da si pe acesta la fel ca si toate pe care leam cerut iar daca am cerut ceva bun El mi-a dat..Dumnezeu e AtotBun, nu-si intoarce spatele de la copiii sai..ganditiva atunci cand noi simtim putina dragoste pentru cineva si simtiti ca iati darui tot ce aveti acelei persoane, ca ii doriti tot binele din lume, daca noi din putina dragoste pentru cineva simtim acestea..ce sa spunem despre dragostea Lui Dumnezeu atunci? ca noi din toata dragostea noastra care ni se pare ca iubim din toata inima nu e nici o boaba din dragostea infinita A Lui Dumnezeu pentru noi oamenii
alina
octombrie 22, 2009 @ 10:12 pm
…Dumnezeu stiu ca ne iubeste pe toti el nu are limite indiferent cum ne rugam, fiecare dupa gandirea lui, nu exista o formulare concreta cu care sa ne rugam Lui, cum nici oameni nu sunt de acelasi fel, din acest motiv a lasat Doamne Doamne oamenii, cuvinte si necuvantatoare.sa nu va certati pe cuvinte sa le folositi, dar numai pe cele frumoase. ma bucur pentru povestile voastre atat de frumoase, ma bucur sa stiu ca exista dragoste adevarata intre doi tinerii…..si eu sunt tanara si am o relatie de un an de zile si imi doream atat de mult ca aceasta relatie sa fie legata printr-un dar asa de frumos ca cununia sau logodna…da numai ca persoana de langa mine nu-si odreste lucru asta , alte lucruri lumesti ii sunt importante serviciul avansarea, banii, eu raman cu dragostea, dragostea mea pentru el, iubind pentru amdoi..nu-mi ramane decat sa ma rog Domnului Dumnezeu sa-mi dea lacrimi mai putine, pentru ca este greu….Va doresc cele mai frumoase lucruri si minuni sa fie ale voastre cei care-L IUBITI PE DUMNEZEU.
robert
octombrie 23, 2009 @ 6:11 pm
Eu unul m am cam saturat de prietene. Primele doua mi au facut viata un chin mai bine singur decat asa. Daca e sa intalnesc pe cineva cu care sa ma inteleg e bine daca nu ma impac cu singuratea.
ioana
noiembrie 9, 2009 @ 12:54 pm
mi-a placut foarte mult ce-am citit,m-a impresionat.eu sunt singura..
admin
noiembrie 9, 2009 @ 1:34 pm
Ma bucur ca te-ai incurajat Ioana.
Are grija Dumnezeu de tine! stai fara frica.
cristina
noiembrie 9, 2009 @ 10:36 pm
Doamne ajuta!
Stau sa ma gandesc cum pot sa fiu clara si concisa in exprimarea parerii mele in legatura cu articolul si comment-urile ulterioare acestuia. E incurajator cand aflu ca exista tineri care inca vor sa duca o viata bine-placuta lui Dumnezeu, in tumultoasele vremuri pe care le traim..si de asemenea ca exista oameni/semeni care iti impartasesc aceleasi temeri, dorinte si aspiratii. Felicitari Claudiu, de fapt Celui care ti-a dat in gand sa pornesti o asemenea idee ca subiect de discutie. Personal ma confrunt cu multe…ispite sa le zic, si de multe ori m-am simtit singura, apoi mi-a parut rau ca m-am simtit singura nefiind constienta ca Hristos e cu fiecare din noi! 3 ani , sau cred ca mai mult..nici nu mai stiu exact de cand ma rog Domnului sa-l intalnesc pe acela caruia ii voi fi sprijin si-mi va fi sprijin in viata asta…precum ai spus si tu claudiu, „un prieten pe care sa-l iubesc si sa ma iubeasca” si nu doar atat ci si pe mai departe sa se desavarseasca in taina cununiei…eeh, ce sa zic..socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ..zicala demonstrata si confirmata si de subsemnata…sa nu fiu inteleasa gresit, am 23 de ani, au fost tentative de prietenii…numai ca mi-am dat seama ca daca nu e Dzeu la mijloc, El fiind iubirea in Sine…totul se rezuma la un joc de-a „iubirea desacralizata prin sexualizare” si atunci preferam sa tai raul din radacina si sa ma retrag; asa am ajuns ca cea mai lunga „relatie” sa fie de 2 luni de zile, si asta acum ceva timp; mi-am ocupat timpul cu alte preocupari de am primit remarci ca as fi axata numai pe cariera, dar numai Dzeu stie ce e in sufletul meu si cu ce ma lupt (un anturaj plin de idei moderne non-crestine mai ales pe tema asta..gen: mutatul impreuna inainte de casatorie pentru a vedea daca parteneri..”se potrivesc”, umblatul din floare in floare sub pretextul ca „o viata ai si aceea trebuie traita” , „bucura-te cat esti tanara si frumoasa” etc etc). Scurtand expunerea pentru a nu deranja cu detalii in exces…stiu ca speranta moare ultima..dragostea nu cade niciodata…si la Dzeu toate sunt cu putinta! Si decat sa-l supar pe Dzeu care stiu ca ma iubeste, prefer sa am incredere mai departe ca toate vin la timpul lor; am citit mai nu demult ca daca vrei sa-ti cunoasti jumatatea, il lasi pe Dzeu sa actioneze ca El are vederea atotcunoscatoare ca te stie si pe tine, si pe jumatatea care ti se potriveste, si daca mergi pe mana Lui, toate se impletesc armonios…dovada exemplele de mai sus!
Inchei prin a va cere un gand de rugaciune catre Dzeu sa-i intareasca si sa le dea rabdare tuturor tinerilor din timpurile acestea, ca sa ii miluiasca si sa ajunga sa poarte cununa tainei casatoriei in virtutea cuvenita si corespunzatoare…inclusiv pe subsemnata.
Doamne-ajuta! 🙂
Alex Ionut
noiembrie 16, 2009 @ 9:28 pm
Slavit fie Dumnezeu!
As vrea sa va spun doar cateva cuvinte. In primul rand, sunt de acord cu ceea ce a spus Cristina, ca iubirea adevarata vine doar de la Dumnezeu si in viata fiecare lucru trebuie facut cu rabdare si, pe cat posibil respectand Cuvantul Mantuitorului. Am aproape 22 de ani, dar pana in prezent nu am avut nici o relatie de prietenie cu vreo fata, poate si din cauza unei usoare retineri si timiditati. Totusi, dupa terminarea facultatii, as vrea sa intalnesc o prietena care sa ma accepte asa cum sunt eu, sa ma inteleaga, sa fie alaturi de mine. Nu am pretentii de la nimeni, dar traiesc cu teama ca nu voi reusi sa-mi fac o prietena, deoarece am un mic defect fizic si vad ca foarte multi oameni ii judeca pe semenii lor dupa infatisare. Nu vreau sa ma autocompatimesc, dar am inceput sa sufar din cauza singuratatii, pentru ca studiez de trei ani la facultate, departe de casa. Nu gasesc insa calea pentru a intalni o fata care sa inteleaga ce este in sufletul meu, insa cred ca Dumnezeu stie mai bine dorintele si nevoile fiecaruia dintre noi. Sa fie timiditatea mea de vina sau trebuie sa mai astept, cu incredere in Dumnezeu? Am descoperit de curand acest site si am simtit o implinire, am simtit ca pot sa discut cu persoane care inteleg mai bine realitatile lumii in care traim. Il incurajez pe dl. Claudiu Balan sa promoveze credinta crestina intr-o societate din ce in ce mai laicizata si ii doresc multa sanatate si fericire. Imi cer scuze pentru exprimarea putin cam rigida si protocolara
D
noiembrie 16, 2009 @ 9:33 pm
Spui ca esti student. Nu aveti filiala ASCOR ? Incearca sa-i contactezi;sunt si fete pe acolo …
admin
noiembrie 16, 2009 @ 10:06 pm
Draga Alex, in primul rand bine-ai venit!
Fiecare avem cate-un defect. Unii mai mari, altii mai mici, dar si aceste defecte ne fac unici.
Ele ar trebui sa ne aduca mereu aminte de Domnul, ele ne fac sa-I cerem ajutorul mai des, poate suna greu intr-un fel, dar chiar trebuie sa multumim Domnului pentru toate, inclusiv pentru acestea. Toate ne sunt spre indreptare.
Timiditatea iti vine, poate, din prea multa autocritica, adica ti-e prea teama de ce cred ceilalti despre tine. Frate, orice-ar crede ei, tu esti acelasi, nu esti cu nimic mai prejos decat ei. Si ei au defectele lor, unele poate ascunse. Dar nu suntem aici pentru a ne gandi la ei, pentru a ne compara pe noi cu altii…
Tu zici ca ai un defect (poate mai vizibil), dar compensezi prin altceva, Domnul ti-a dat altceva in schimb, ca sa compenseze acea lipsa – zi merci ca iti cunosti defectele. Dar acum, fii constient, frate, si de ce poti face, nu in sens de a te mandri, ci de a te cunoaste cu bune si cu rele!
Dupa cum scrii, esti un om educat, cu bun simt. E imposibil ca nicio fata sa nu vada asta. Ai rabdare in privinta asta, desi poate cu fetele ar trebui sa fii putin mai… ofensiv 🙂 adica incearca, vorbeste cu cea care-ti place. Si nu-ti fie teama de vreun eventual refuz. Nici tie nu-ti plac toate fetele, nu?
Apoi, noi baietii ne uitam la fete mai mult la fizic decat o fac ele la baieti. Ele sunt atente mai mult daca un baiat e ingrijit, daca e manierat, daca o respecta etc. Se mai uita si la fizic, dar nu ca noi. Deci fii atent la detalii, atunci cand esti in preajma lor.
Roaga-te insistent Domnului ca sa dai de o fata care sa-ti placa, cu care sa intemeiezi o familie dupa placul Lui (in primul rand sa va paziti curati).
Doamne, ajuta!
Alex Ionut
noiembrie 17, 2009 @ 11:00 pm
Va multumesc pentru sfaturi si am sa incerc sa fiu mai ofensiv si sa-mi inving temerile si timiditatea. Felicitari pentru site, citesc aproape in fiecare zi articole de aici.
MG
noiembrie 22, 2009 @ 10:51 pm
Uneori singuratatea este mortala. Uneori ma consolez cu gandul ca totul are o motivatie pe lume, si probabil ca si singuratatea mea este pentru un motiv. Insa, cu toate acestea, nici o explicatie si nici o consolare nu este suficienta in unele momente. Ma bucur ca am descoperit acest site, citesc lucruri frumoase, care imi dau o raza de speranta, insa uneori cred ca asa trebuie sa fie si ca nu voi ajunge niciodata sa intalnesc ceea ce imi doresc. Si totusi ma rog sa nu fie asa cum cred eu. Va doresc tuturor care iubiti sa apreciati din tot sufletul pe persoana pe care v-a dat-o Dumnezeu alaturi si sa faceti din iubirea pe care i-o purtati o vesnica sarbatoare. Cu prietenie, M.
Adriana
noiembrie 22, 2009 @ 11:39 pm
Lipsa sentimentului de a fi iubit poate fi mortal. Si este pus pe seama singuratatii, singuratatea il poate face pe om sa simta ca nimeni nu il iubeste si nu il vrea, iar lipsa sentimentului de a fi iubit il poate face sa simta ca traieste degeaba, ca nu are valoare, insa nu este asa, Dumnezeu ne iubeste pe noi toti si nu suntem niciodata singuri, El este mereu langa noi si ne iubeste cu multa duiosie in ciuda „defectelor” noastre 🙂
Alex Ionut
noiembrie 23, 2009 @ 8:54 pm
Ai dreptate, Adriana, Dumnezeu ne iubeste pe toti in egala masura
Vlad
ianuarie 3, 2010 @ 7:46 pm
Mi-a placut mult povestea ta Claudiu si ma bucur ca esti fericit. Eu am 30 ani si tot nu am gasit-o pe ea, dar recunosc ca nu m-am prea rugat lui Dumnezeu. Cu toate astea dupa cum a decurs viata mea pana acum simt ca EL a fost alaturi de mine, am din vara lui 2003 o slujba de care sunt multumit, cu sanatatea stau bine, ma inteleg bine cu familia… Eu sunt si cam timid, mai retras, de aceea nu am prea avut curaj sa abordez fete. Poate asta a fost voia Lui, poate nu a considerat ca sunt suficient de responsabil sau matur, vorba aceea, D-zeu ne da atat cat putem duce. Oricum, am sa incerc sa ma apropii mai mult de El si sa fiu mai bun. M-a ajutat mult sa citesc articolul tau si o parte din comentarii, am gasit situl intamplator, pe google. Numai bine la toti!
xxl
aprilie 18, 2010 @ 6:09 pm
Ce te faci cand vrei sa ramai la o manastire, dar nu te lasa mama, care te-a crescut cum a stiut si dansa in vaduvia ei…? Ce te faci apoi cand – anii trecand – nu ai destul curaj sa-I ceri Domnului „jumatatea”, dupa ce cu infocare doreai sa fii doar pentru El ?
Saurian
aprilie 19, 2010 @ 7:25 am
Răspunsurile la întrebări le numerotez ( sunt în ordinea întrebărilor puse ):
1. Te rogi la Hristos să îţi arate calea pe care să o iei. Îi spui problema şi îi ceri ajutorul. Acum poţi face şi ca Sf. Ioan Gură de Aur care era cred că în aceeaşi situaţie. Şi ce soluţie a găsit? Şi-a făcut mănăstire din casa proprie. A trăit ca un călugăr în casă până ce a murit mama sfinţiei sale. Iar după aceea s-a călugărit. Oricum de preferat e să întrebi un duhovnic sporit ( şi nu un călugăraş ce se apucă să îţi spună că Hristos îţi cere să te lepezi de mama ta şi s-o laşi la mila Lui. Hristos sincer nu cred că atunci când cerea să ne lepădam de familie, se gândea la a frânge inima unei mame văduve şi singure. Uită-te la cazul văduvei din Nain ce face Hristos. Oricum sunt cazuri şi cazuri şi de asta ar fi de folos un părinte cu viaţă sfântă să îţi dea un răspuns. Să îţi dau şi un nume concret de duhovnic sporit: păr. Serafim Bădilă de la Mănăstirea Căşiel din Dej, judeţul Cluj ).
2. Îi spui aşa: „Doamne, tu îmi vezi slăbiciunea mea. Iartă-mă şi ajută-mă dacă asta e voia Ta în problema asta”. Vezi tu, în Psalmul 50 spune aşa frumos la Dumnezeu că „Arderile de tot nu le vei binevoi” dar în schimb uite ce vrea Hristos: „Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi”. Mai plăcută la Hristos e o inimă frântă decât una trufaşă. Până la urmă e vorba şi de o sfântă bărbăţie ca să-ţi asumi greşeala în faţa lui Hristos şi să Îi ceri să facă ce vrea cu tine. Iar apoi să te laşi cu totul în mâinile Lui fără să cârteşti. S-ar putea să fii uimit de urmări. Să îţi dau şi un exemplu: o femeie s-a îmbolnăvit şi a promis că dacă o ajută Maica Domnului se va călugări. A ajutat-o dar era şi ea într-o situaţie destul de urâtă cu părinţii şi până la urmă nu s-a mai călugărit. Atunci boala a revenit şi toată viaţa a stat prin spitale. Dar totuşi şi în spitale a simţit foarte puternic grija Maicii Domnului. A devenit o sfântă în spital. Maica Domnului îi asculta rugăciunile şi o ajuta în nevoi. Deci nădejde, căci nu ştiu dacă ai auzit vestea cea bună: „Hristos a înviat!” 🙂
O domnisoara
aprilie 19, 2010 @ 8:02 am
Pun si eu o intrebare?ce sa fac cand nu mai stiu ce cale sa apuc? fiecare doreste sa ma vada int-un fel: de la duhovnic la parinti, matusi, veri…fiecare trage de mine intr-un fel care il vad ei si care-l doresc.La fel ca si in cazul de sus, parintii nu ma lasa la manastire…caut si eu o persoana cu viata sfanta, cu darul vederii si nu gasesc. Ajung in situatia de nu mai cred in nimeni…incep sa ma plictisesc de viata…
Georgiana
aprilie 19, 2010 @ 8:35 am
Calea este El. Nu cred ca ar trebuii sa ne plictisim de viata, totusi aceasta este un DAR. Ceilalti trag de tine pentru ca asteapta mai mult, pentru ca te cunosc si dansii stiu ca poti face f multe. Insa ei nu te cunosc atat de bn, precum te cunoaste Tatal. El stie cel mai bine unde este locul tau; la manastire sau in lume. Chiar daca parintii nu iti dau voie la manastire, sa stii ca ei nu fac altceva decat sa iti sporeasca dragostea pentru Hristos. Facand ascultare de duhovnic, de parinti, vei spori aceasta dragoste,oriunde ai fi.
Iti inteleg durerea si iti dau dreptate in ultima propozitie..;-) Nu trebuie sa crezi in nimeni, oamenii de f multe ori te dezamagesc atunci cand te astepti mai putin. Dar, vezi ca ai un Prieten, care te asteapta sa te intorci la El. Care are rabdare cu tine,indura fiecare greseala,nu se plictiseste… si…te iubeste mai mult decat iL poti iubi tu pe El. In Acesta sa crezi.
xxl
aprilie 19, 2010 @ 10:00 am
ok, Saurian, voi incerca sa iau aminte la ce spui. Multumesc!
Adevarat a inviat!
marian
mai 18, 2010 @ 12:04 am
si eu sunt intr-o situatie asemanatoare:sad: nu am iubita si mi-am perdut orice speranta da a intalni pe cineva,s-a ivit odata ocazia sa cunosc pe cineva cred ca s-a convins ca sunt timid le place lucrul acesta,am 22 de ani si nu am avut nici un contact sexual pana la varsta aceasta sunt virgin…pe deasupra pr mei isi bat joc de mine cu glume proaste..pe seama aceasta:sad:( incerc sa ma schimb sa nu mai fiu linistit si timid dar nu reusesc:sad:(nu mai stiu ce sa mai cred ce sa mai fac.. am ajuns ca noptile sa nu le mai dorm cum faceam altadata dorm foarte putin,iar ziua sunt obosit din pricina aceasta ma gandesc…si tot ma gandesc nu stiu ce va fii de viata mea ce se va alege de mine….Uneori ma simnt asa de singur..cand vada ca majoritatea au pe cineva iar eu sunt singur e foarte trist sentimentul in acelasi timp dureros in interiorul sufletului..Tot timpul sunt dezamagit si gandul ca voi ramne singur,.,dati-mi si mie un sfat daca se poate spune asa..,,:sad:
Vasile
mai 18, 2010 @ 12:27 am
marian,
la 22 de ani iti faci astfel de probleme?
Nu-ti dfa, ca n-ai de ce ! Ai rabdare, ca toate vor veni la vremea lor ! S-ar putea sa vina prea multe, si sa nu le mai poti face fata
Roaga-te lui Dumnezeu, si ai rabdare; si nu te mai lua dupa unul si dupa altul, ca tu traiesti placut lui Dumnezeu, iar ei nu;
Domnul fie cu tine !
Adriana
mai 18, 2010 @ 8:07 am
marian,
Stai linistit ca vei gasi fata care sa aprecieze timiditatea si cumintenia ta. Nu-ti fa probleme, chiar nu ai de ce. Incearca sa nu-i mai bagi atata in seama pe rautaciosi 😉
marian
mai 18, 2010 @ 11:26 am
ok Vasile voi lua aminte de ce spui Multumesc!Ma voi ruga Lui si nu voi mai lua seama de ce spun alti.Poate intr-o zi o sa-mi intalnesc jumatatea si no sa mai fiu singur..Numai bn
daniela
iunie 14, 2010 @ 2:11 pm
Frumos articol,mi-a venit putin sa plang cand l-am citit dar am simtit si putina gelozie pentru ca m-am regasit si eu in el,de fapt doar in prima parte,in legatura cu ultima in care spui ca ai intalnit pe fata respectiva,eu inca mai visez la asa ceva,chiar daca ma tem ca va ramane doar un vis…
ellena
iunie 15, 2010 @ 1:11 pm
Minunat…inca mai visez si eu ca odata o sa-mi vina si mie randul sa traiesc si eu asa o poveste de dragoste, sa am un sot pe care sa-l iubesc si sa ma iubeasca si sa fim amandoi alaturi de Dumnezeu…dar nu dejnadajduiesc cred ca atunci cand o sa-mi vina vremea o sa se intample si asta, desi ar cam fi timpul caci doar am „aproape” 23 ani 😀 ,Doamne ajuta…
Daniel
august 8, 2010 @ 12:31 pm
Mi-a placut articolul. Din acest punct de vedere pot sa spun ca sunt un ratat. Mi-e rusine sa spun ca as vrea o prietena, eu avand 30 de ani, o varsta la care altii au familie si copii si se lupta zi de zi ca sa-si intretina familia sa le aduca o bucata de paine. Dumnezeu le da la toti dupa cat merita. Dar as vrea o prietena. Ok.
Andreea Maria
august 8, 2010 @ 1:43 pm
Am citit articolul acesta si acum doi ani, il citesc si acum, cu aceasi speranta, care din cand in cand se mai clatina. 😀 Ma regasesc in atatea dintre mesaje. De asemenea stiu ca Dumnezeu ne da ceea ce ne este de folos la timpul cel mai potrivit. Dar e greu, asa cum spui si tu, Daniel, cand te apropii de o varsta la care toti au familii, copii…
Ma rog lui Dumnezeu sa imi mai dea rabdare, sa nu ma lase , sa nu imi pierd nadejdea.Nu pot crede ca Dumnezeu a sadit in inima mea un dor atat de mare de a-mi intemeia o familie crestina daca acest lucru nu mi-ar fi fost de folos. 😀
Claudiu
august 8, 2010 @ 3:01 pm
Am si eu un dor foarte mare, si de multe ori m-am gandit la fel ca tine: „de ce mi-ar fi sadit Domnul un asemenea gand in inima daca nu mi l-ar implini intr-o zi. Nu e orice gand, ci e o nazuinta puternica si o chestie ce tine de intreaga mea fiinta, asa ca nu cred ca e doar o ideea de a mea sau un moft ci e o gand ce-si are izvorul si din vointa lui Dumnezeu.
Vezi, lucrul asta ne ajuta sa nadajduim in continuare.
Bogdana
august 8, 2010 @ 6:59 pm
of of iubirea asta ca daca esti indragostit te simti ca un rob, dar plin de viata(ca sa zic asa), iar daca nu esti te simti liber dar fara pofta de viata :-)) ciudat:|
marian
august 8, 2010 @ 8:58 pm
si eu sunt singur,nu am prietena dar ma gandesc si sper ca voi intalni pe cnv ace a jumatate,si-mi voi intemeia o familie cu toate ca am 22 de ani si gandesc departe,timiditatea si cumintenia ma caracterizeaza faptul ca majoritatea fetelor nu le plac aceste ucruri,dar intr-o zi si intr-o zi o voi intalni pe acea Ea,si voi fii cel mai fericit,Acum sa recunosc de cand sunt singur adica de cand nu mai am iubita si de cand nu am mai intalnit pe cineva am inceput sa merg la biserica sa intru si chiar inauntru apoi aprind si lumanari dupa,fapte pe care inainte mai ales in perioada liceului nu faceam aceste lucruri,parerea mea e ca daca te rogi Lui Dumnezeu imposibil ca e sa nu te asculte si la un momendat sa-ti dea ceee ce tu ii ceri.In ultimi doi ani de liceu ma tot rugam si ma tot rugam in fiecare noapte inainte de culcare sa iau BAcalaureatul pentru ca eu nu prea invatam mai deloc mai ales la obiectul matematica, nu numai ….si uite asa a trecut timpul
si eram in curtea scoli pentru a sustine examenul de bacalaureat, pe care l-am luat cei drept cu nota mica dar ce mai conteaza,Acum sunt la facultate am ceva restante dar o s-o termin in cele din urma.EU zic ca singurataea aceasta si sentimentul acela de a intalni pe cnv sunt date de Dumnezeu sa ne mai apropiem mai mult de credinta si de el ..ceea ce am facut si eu,lucrul acesta nu il faceam inainte,nu prea mergeam pe la biserica faceam cruce dar nu intram inauntru.Sper ca nu v-am plictisit cei care ati citit am scris cam mult 😀 sper ca voi intalni pe cnv intr-o zi..voi ce parere aveti? Doamne ajuta!!
Bogdana
august 8, 2010 @ 9:03 pm
Toate la vremea lor, desi e cam greu sa accepti asta. Ce poti cere seara la rugaciune? Rabdare ca sa accepti voia Domnului care e numai spre mantuirea proprie.
RDF
august 20, 2010 @ 2:03 pm
Dragi frati INTRU HRISTOS, nu va mai necajiti, nu va mai amagiti! Dumnezeu stie prea bine ce ne este de folos pe drumul spre mantuire…nadajduiti si rabdati! Rasplata va fi pe masura asteptarii! STIU ca e greu…dar merita! Nu uitati! Pastrati-va curati trupeste si sufleteste!!!Nu disperati!Aceasta e voia Domnului! :love: E bine asa cum e! Spuneti:”Doamne, eu asta vreau…Tu ajuta-mi …Faca-Se dar voia Ta, si nu a mea…da-mi doar daca ma ajuta pe drumul spre mantuire!Amin…Dumnezeu sa va ajute tuturor!va imbratiseaza o sora intru Hristos :love:
RDF
august 21, 2010 @ 7:26 am
Ei bine, si eu ma simt datoare a recunoaste ca obisnuiesc a-mi hrani sufletul si mintea cu tipare imaginare de persoane si de viitoare familie pe care mi le alcatuiesc in detremintul inaintarii mele duhovnicesti:sad: Cel mai bine ar fi sa ne lasam in voia lui Dumnezeu si…cand ne asteptam mai putin…va veni si raspunsul la rugaciunile noastre staruitoare:love: Dar mereu ma intrebam si inca ma intreb:”De ce Dumnezeul meu, Care imi ajuta mereu, ma lasa acum sa astept ATAT?”:sad: Daaaaaa…e nevoie intr-adevar de multa rabdare…Si uite ca, dorind un lucru firesc(o prietene sau un prieten), Dumnezeu ne mai daruieste ceva:ne incununeaza cu acea virtute de mare pret:RABDAREA… :love: Doamne ajuta!
Bogdana
august 21, 2010 @ 8:50 am
nu mai e timp pentru casatorie. plangeti-va pacatele…
cristina
august 21, 2010 @ 9:58 am
@ Bogdana, n-as vrea sa comentez de la mine cu nimic, fiecare are durerea si calea lui…dar, daca are vreo importanta, marturisesc ca aceleasi ganduri bine inradacinate le-am avut si eu..fie ca mi se potrivea sau nu, asta credeam ca trebuie toata lumea sa faca, vremurile sunt foate aproape, multe nu-si mai au rostul, ca omul nu e dependent de nimic…si uite asa, intr-o zi mi-am dat seama ca cineva ma place si ar tine la mine, si eu acelasi lucru… nici nu mi-am dat seama cand s-au schimbat toate prin mine, ma uitam la icoana Mantuitorului, plangeam: Doamne ce se intampla cu mine, mare ispita, cum ramane cu statornicia mea??…si pur si simplu tot ce puteam sa inteleg, era ca parca din icoana, Domnul incepea sa zambeasca si mai tare, ca si cum ar fi spus:-,, Asa zici?!”..am tinut-o pe-a mea pentru cu nu imi era ceva greu sa-i fac fata, si ca ma voi tine de hotararea mea pana la capat…timpul a trecut, lucrurile s-au schimbat…dar s-au inversat ca acum nu-mi mai trecea mie…mi-am zis: Doamne, fac asa cum e mai bine, asa cum trebuie! dar nu am spus: Doamne fie voia Ta, Doamne Tu stii totul..am refuzat sa cred ca ma orientasem pana atunci pe o pozitie gresita, m-am hipnotizat de una singura…intre timp, multi dintre pietenii de suflet s-au casatorit, si se bucura de binecuvantarea si greul familiei, cu Dumnezeu in mijlocul lor..si, Doamne, cate am putut sa mai invat de la ei..de la bun inceput am neglijat un punct esential pentru mantuire care priveste si casatoria: Jetfa, jertfa de a-ti iesi din propriul sine, jertfa de a te darui..acum consider ca sunt suflete pe care, intr-adevar, numai o cale de comuniune si jertfa, precum casatoria, i-au putut ajuta sa se rupa cu bucurie si usurinta de egoismul in care s-au fixat…si Dumnezeu, asta a si urmarit de la bun inceput prin nunta, pentru ca a considerat-o una din cele mai bune si mai potrivite cai pentru caracterul anumitor suflete…egoismul, iesirea din sine cere Dumnezeu de la noi, si prn plangerea pacatelor, si prin comuniune, si prin jertfa…
Bucurie multa si ajutor de mantuire! 😀
M.
august 21, 2010 @ 11:21 am
Ce credeti despre o tanara de 23 de ani care nu-si doreste sa se casatoreasca sau sa aiba copii? Eu sunt in aceasta situatie, nu am avut/am prieten si nu mi-am dorit/doresc o familie in viitor si asta nu din egoism ci pentru ca nu simt nevoia. Parintilor si persoanelor carora le-am spus nu li se pare normal,nu cred ca vorbesc serios dar eu sunt foarte sigura de acest lucru si ma simt ciudat ca nu cunosc pe nimeni care sa aiba aceeasi convingere ca si mine.
Cunoasteti persoane care sunt singure pentru ca asa au ales sa fie si nu pentru ca nu si-au gasit perechea, dar care nu s-au facut calugari/maicute?
Claudiu
august 21, 2010 @ 11:33 am
Salut Cristina,
Nu e nimic rau ca nu-ti doresti o familie. Daca asa simti inseamna ca asa te-a creat pe tine Dumnezeu. Cine stie care e talantul tau, cine stie unde va fi locul tu si ce fel trebuie sa-i ajuti tu pe oameni. Poti sa fii de mare folos omenirii si in alte moduri nu neaparat avand familie.
Sfantul Apostol Pavel ii apreciaza pe cei care reusesc sa nu se casatoreasca, dar sa-si pastreze si fecioria.
Fa ceea ce simti….si va fi cel mai bine
Bogdana
august 21, 2010 @ 1:05 pm
E mai frumos sa te mantuiesti in 2, sau trei, sau patru..cati vrea Domnnul 🙂 Ma bucur pentru tine Cristina! Pt fiecare om este un plan, eu nu-l stiu pe al meu si de aceea poate vorbesc ce nu trebuie. Omul neintelept vorbeste prostii, ca mine. In fine, mantuiti-va! 🙂 🙂
Cristina
august 21, 2010 @ 1:23 pm
Doamne ajuta ,eu cunosc 2 persoane care nu s-au casatorit ,sunt foarte credincioase ,una din ele lucreaza la acelas spital unde lucrez si eu dar in alt domeniu ,pot spune despte ele ca oricine a apelat la ele au primit ajutor in masura in care s-a putut ,sunt primele care dau ajutor celor care il cer ,sunt persoane pe care poti sa te bazezi ORICAND,nu stiu daca si-au propus sau nu sa nu se casatoreasca ca nu am intrebat totusi stiu ca prin ceea ce fac cei din jurul lor au multe de invatat ,EU personal am invatat si doresc sa invat inca foarte multe .Cred ca nu conteaza daca esti sau nu casatorit ,conteaza mai mult ca ceea ce faci sa faci bine si sa faci ceea ce este placut Domnului .Fie ca pe viitor sa reusim fiecare acolo unde suntem si cum suntem ,sa intelegem ce anume doreste Domnul de la noi si sa incercam sa si facem cat mai mult
M.
august 21, 2010 @ 7:25 pm
Va multumesc pentru opiniile impartasite, pentru sfaturi si incurajari. Dintre putinele persoane carora le-am spus, voi sunteti primele care au avut o atitudine pozitiva si ma ajuta sa stiu ca ma intelege cineva. Si chiar vreau sa ajut oamenii, stiu sigur ca, dupa Dumnezeu, asta m-ar face sa ma simt implinita. Ma gandesc ca, neavand familie, voi avea mai mult timp liber la dispozitie sa fiu de folos celor din jurul meu, ceea ce ma bucura. Unde, cand, pe cine si in ce fel sa ajut, inca nu stiu, dar ma rog si am incredere ca Dumnezeu imi va descoperi planul Sau treptat, in momentele potrivite. Intre timp voi incerca sa-mi cultiv virtutile pentru a inainta in viata dohovniceasca si sa ma pregatesc din punct de vedere fizic, intelectual si moral. Oricum, gesturi marunte prin care sa ajut se gasesc in fiecare zi numai sa fiu receptiva si sa nu raman nepasatoare.
Dumnezeu sa va ajute sa va mantuiti si, prin ceea ce faceti, sa aduceti cat mai multe roade pentru El.:D
AncaS
august 22, 2010 @ 10:28 pm
am dat din greseala peste acest blog…dar sunt ff incantata de ceea ce citesc aici. eu sunt reformata, dar sunt placut impresionata de articolele tale, claudiu, si ma bucur (desi sunt surprinsa) sa vad ca exista tineri cu o viziune sanatoasa asupra lui Dumnezeu si asupra vietii, adica una biblica. cred ca aceasta ne uneste. 😀 El sa ne binecuvanteze cu ceea ce a pregatit pt noi si noi sa fim pa faza (deschisi) sa primim binecuvantarea si sa-I multumim. toate la timpul Lui.
Claudiu
august 23, 2010 @ 6:15 am
Salut Anca,
ma bucur ca-ti plac articolele noastre…
daca vrei sa scrii si tu cate un articol…atunci cu mare drag le aspteam pe adresa noastra de email
Doamne ajuta!
Guest
august 23, 2010 @ 8:43 am
Salut M.
Eu stiu pe cineva care gandeste ca tine, un baiat. Nu vrea sa se casatoreasca si nici ganduri de manastire nu are. Ii place asa singur.
Uite ce scrie in Epistola 1(capitolul 7) catre Corinteni:
[i]”7. Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel.
8. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine.
9. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă.
„[/i]
Eu nu inteleg ce spune aici Sfantul Apostol Pavel. Nu mi se pare normal sa te casatoresti pentru ca nu poti sa te infranezi. E ca si cum te casatoresti ca sa faci sex. Daca a inteles cineva poate imi explica si mie.
somebody
august 23, 2010 @ 9:59 am
pentru M.
Draga M.,
Nu trebuie sa-ti faci probleme daca nu simti o inclinatie spre viata de familie, spre a avea copii s.a.m.d. Si ca sa-ti raspund la intrebare, DA, exista persoane care nu se casatoresc si nici nu se calugaresc. Se poate spune ca traiesc asa numita calugarie alba sau celibat. Nu este o greseala,pentru ca atunci cand astfel de persoane isi dedica viata lui Dumnezeu si semenilor, isi pastreaza fecioria si merg pe calea mantuirii pot face mult bine in jurul lor. Astfel de persoane se pot dedica unei vieti de nevointa asemanatoare celei de manastire (post, rugaciune,curatie sufleteasca si trupeasca), dar in acelasi timp si uneia asemanatoare celei din viata de familie sau de societate,in general (vizitarea bolnavilor la spital, ingrijirea unor persoane bolnave care nu se pot deplasa din casa, ajutorarea copiilor sarmani si alte fapte de caritate).
Poti trai o viata minunata si placuta lui Dumnezeu si ramanand in lume fara sa te casatoresti si vei avea plata multa daca vei reusi sa mergi cu statornicie pe calea mantuirii.Scrie undeva in Sf.Scriptura ca femeia casatorita se straduieste sa placa barbatului ei, pe cand nevointa fecioarelor este sa placa numai Mirelui Hristos!
Roaga-te mereu si sa faci numai ceea ce Domnul iti pune in inima!
madalina
octombrie 14, 2010 @ 4:32 pm
Salutare tuturor.doresc sa iti multumesc lui Claudiu deoarece prin intermediul acestui articol am invatat cateva lucruri cate imi sunt de folos.nu m-am gandit niciodata sa ii cer lui D-zeu sa imi dea pe cineva ,cel putin nu cu insistenta ca sa spun asa,cum te rugai tu,Claudiu.eu nu am prieten si ma gandeam ca eceva frumos.am si gresit mult ,poate pt faptul ca ma simteam singura si ma focalizam pe asta.nu cred ca am procedat bine.voi ce ziceti?Am inteles ca trebuie sa am rabdare.Ganduri bune,Madalina
mirela
octombrie 14, 2010 @ 6:48 pm
foarte interesant articolul.mi sa intamplat sa-mi doresc o anumita persoana sa fie asa cum mi-o doream si am primito in trecut doar ca n-a fost sa fie.timpul a trecut si am cunoscut alta persoana cu care ma intelegeam dar tot la fel nu a fost sa fie.acest lucru ma face sa ma intreb oare tot ce ating se distruge?nu pot sa zic ca am o varsta mare am 23 de ani dar pot sa zic ca ma simt foarte singura,acum fiind singura si ma gandesc eu oare cand voi primi persoana langa care nu o sa mai stiu ce este singuratatea.uneori ma intreb de ce baietii prefera mai mult fetele mai zburdalnice daca pot sa folosesc acest cuvant iar cele mai linistite sunt date la o parte?ce au ele si noi nu avem?Dumnezeu sa ne ajute!mirela
Ana
octombrie 14, 2010 @ 9:54 pm
nu esti singura
@Mirela
„lucru ma face sa ma intreb oare tot ce ating se distruge”
[b]Asta e doar ispita si de cate ori iti vine un gand asemanator (rau) despre tine, spune Doamne miluieste, sau Doamne ajuta-ma)[/b]. Exista o stare de a lupta gresit impotriva noastra, o stare care ne duce la deznadejde. Nu te lasa sa cazi intr-o astfel de stare. [b]Mergi intr-o biserica si cauta un loc linistit si spune-ti acolo langa o icoana toata durerea si gandurile tale, nu lipsi duminica de la liturghie si ai sa vezi ca in timp raspunsul o sa-ti vina.[/b]
Fii harnica si ai sa vezi ce rezultate ai sa primesti. [b]Dumnezeu te iubeste mult mult, mai mult decat iti poti tu imagina.[/b] Alesul tau e pus deoparte, nu trebuie cautat. [b]Tu roaga-te, studiaza sau lucreaza, si fii harnica si cuminte cuminte. [/b]
Neaparat sa-ti cauti duhovnic, daca nu ai deja.
Doamne ajuta
mirela
octombrie 16, 2010 @ 7:14 pm
ana multumesc mult pt sfaturi.un duhovnic am dar pot sa zic ca nu simt aceea curatie atunci cand ma spovedesc dumnezeu sa ma ierte ca am i-am zis mamei acest lucru iar noaptea am visat preotul din satul meu si de atunci mi-e frica sa mai zic ceva.un exemplu solid intr-o zi fiind foarte suparata dupa o despartire simteam nevoia neaparat sa merg la o biserica si cum la mine in sat preotul nu era am plecat in oras si mam spovedit pot sa zic ca mm simtit alt om dupa ce am iesit de acolo tristetea mea disparuse acel preot ma facuse sa gandesc altfel.la liturghie sincer nu mai merg asa des recunosc pt ca am avut o relatie cu un baiat pe care l-am iubit foarte mult el fiind dascal la biserica unde merg eu,aceea relatie sa terminat din cauza unei matusi care pur si simplu cum se apropie un baiat de mine imi strica relatiile.nu pot sa mint ca nu mai tin la acel baiat tin foarte mult la el,ma simteam apreciata pt ce eram adica aprecia faptul ca sunt o fata linistita .pana si sarutul parintesc pe frunte pe care mil oferea mi se parea ca era plin de incarcatura spirituala probabil si din faptul ca este in legatura cu biserica.DAR………..a fost e la trecut doar ca mi-a lasat o teama foarte mare in suflet si acum dupa 9 luni de la despartire pot spune ca nu ma simt bine deloc dar ce pot face decat sa sper la un om la fel de bun care sa aprecieze valorile morale.dumnezeu sa ne ajute
Madalina
octombrie 19, 2011 @ 10:04 am
Salutare tuturor!Am nevoie de o parere si am indraznit sa ma adresez voua.Nu e prima oara cand fac acest lucru iar cand am facut-o mi-a fost de mare ajutor .Incep prin a spune ca am avut o relatie cu un baiat care a durat 8 luni si s-a terminat deoarece a facut o greseala peste care eu nu am putut trece.La inceput eram suparata pe el iar acum imi pare rau ca nu i-am dat o sansa,cu toate ca daca i-as povesti altcuiva ceea ce s-a intamplat ar spune ca am facut bn ca nu am mai ramas cu el,chiar daca el era un baiat bun.Acum el este intr-o relatie .Ma gandesc ca acum ,in vremurile in care traim e mai greu sa gasesti pe cineva care sa te inteleaga .Nu stiu ce sa mai zic..Nu pot sa uit cu toate ca sunt 3 luni de cand ne-am despartit.Cred ca e mai bn sa merg mai departe.Ce spuneti?Astept o opinie.Multumesc anticipat.
Dan Tudorache
octombrie 19, 2011 @ 11:08 am
Salutare Madutz si bine ai venit!
O parere: mergi cu seninatate mai departe ca sa nu-ti incurci si mai mult existenta… si nici pe a lui… si nici pe a fetei cu care este impreuna acum. Ar fi un pacat sa-ti construiesti fericirea pe nefericirea altcuiva. Ai incredere in Dumnezeu ca nu si-a terminat planurile cu tine doar pentru ca „in vremurile in care traim e mai greu sa gasesti pe cineva care sa te inteleaga”. In primul rand te intelege Dumnezeu, apoi ascultarea de Dumnezeu ne fereste de o gramada de neplaceri…mai ales la tinerete.
Deci, ascultare si rabdare… 🙂 Nu-i usor, dar si cand le randuieste Domnul tare frumos se aseaza lucrurile.
Madalina
octombrie 21, 2011 @ 7:36 pm
Multumesc DAN pentru cuvintele tale.Asta cred ca imi doream si eu in adancul sufletului..sa pot merge mai departe .Ma bucur mult pentru fostul prieten si nu uit ca D-zeu este cu mine si stie cel mai bn ,cum stie de fapt si in cazul nostru ,al tuturor de ce avem nevoie.Multumesc inca o data
Dan Tudorache
octombrie 21, 2011 @ 8:04 pm
Cu drag, Madutz! …si curaj, să ai incredere in Domnul!
Roxana
iunie 11, 2013 @ 10:45 am
Multumesc pentru articol! A fost ceea ce aveam nevoie in perioada aceasta. Cred ca o sa mi se implineasca si mie visul de a intalni un barbat alaturi de care sa pornesc pe drumul casniciei si a familei. Imi doresc foarte mult sa gasesc persoana potrivita si impreuna sa fim o echipa alaturi de Dumnezeu, o funie impletita in trei.
Claudiu Balan
iunie 11, 2013 @ 11:46 am
Cu drag, Roxana.
Luiza
iunie 11, 2013 @ 12:37 pm
Un articol foarte frumos, care mi-a „mers” direct la inimă, citit într-o perioadă mai tristă, din pricina singurătăţii, a dorinţei de a avea un suflet drag cu care să împart bucurii, tristeţi, gânduri…! Felicitări şi vă mulţumesc, d-le Claudiu!
Şi eu mă rog Bunului Dumnezeu seară de seară pentru a-mi scoate în calea vieţii un băiat credincios, cuminte şi bun, cu care să merg pe acelaşi drum spre întemeierea unei familii bineplăcute Tatălui ceresc. Deşi am ceva timp de când mă rog, nu vreau să deznădăjuiesc şi sper că într-o bună zi voi afla ceea ce caut.
Ştie El când şi ce e mai bine pentru mine, pentru noi toţi. Slavă Lui pentru toate!
Claudiu Balan
iunie 11, 2013 @ 1:46 pm
Hristos a înviat, Luiza!
Toate rugăciunile sunt ascultate de Dumnezeu și împlinite așa cum ne vor fi de folos. Oricum ar fi, nu trebuie să uităm că Dumnezeu este mereu alături de noi, și fiecare pas al vieții noastre este îngăduit / validat / analizat de Dumnezeu. Dacă îl rugăm să ne ajute, cu atât mai mult ne va influența viața în bine.
Doamne ajută!
Razvan - Gabriel Boboc
iunie 11, 2013 @ 7:50 pm
Este destul de greu in ziua de azi sa gasesti persoana potrivita. E ciudat faptul ca sunt multe fete care stau singure si isi doresc sa se casatoreasca, dar sunt la fel de multi baieti care sufera in singuratate si nu reusesc sa gaseasca ‘un suflet drag’. Dumnezeu are grija de fiecare si il ajuta in momentele in care are cea mai mare nevoie, dar trebuie sa facem si noi ceva pentru ca persoana potrivita nu pica din cer. Mai sunt cazuri in care se intampla si asa, la modul figurat vorbesc, dar izolate. E adevarat, poate nu suntem pregatiti, poate mai avem de lucrat sa scapam de anumite patimi, poate nu e momentul acum, dar pe langa rugaciune trebuie sa ne si straduim, sa cautam acea persoana care ne va fi sot/sotie pentru vesnicie. E bine sa mergem si pe la manastiri, pe la duhovnici, care au putere in rugaciune caci am auzit multe cazuri de persoane care au mers la parintele Iustin Parvu, la parintele Gherontie de la manastirea Caraiman, la Frasinei si peste doar cateva luni au facut deja nunta. Eu dau sfaturi, dar sunt in aceeasi oala si mi se pare ca trece viata pe langa mine, fara sa realizez nimic, asa ca imi cer iertare si sa va rugati si pentru noi cei ce sunteti casatoriti si stiti mai bine ce inseamna acest lucru.
Doamne ajuta!
Luiza
iunie 11, 2013 @ 8:44 pm
Adevărat a Înviat, Claudiu!
Ai dreptate!
Chiar dacă rugăciunea nu lucrează în felul în care ne aşteptăm noi să o facă, Dumnezeu întotdeauna ne dă un răspuns care va fi spre folosul nostru, cu toate că uneori nu vedem sau nu vrem să-nţelegem asta.
Atunci când ne rămâne numai Dumnezeu, ne vom da seama că El ne este de-ajuns, fiindu-ne mereu alături.
Doamne Ajută şi toate cele bune!
Luiza
iunie 11, 2013 @ 8:45 pm
Subscriu la cele spuse de tine Răzvan, aflându-mă în aceeaşi situaţie.
Este o vorbă care cred că se potriveşte la o parte din ceea ce ai scris: „Dumnezeu ne dă, dar nu ne bagă şi-n traistă.” Un minim de efort din partea noastră (rugăciune în primul rând) în căutarea şi găsirea persoanei potrivite trebuie depus.
Să nu deznădăjduim, să ne lăsăm în voia Domnului, să stăruim în cerea noastră, căci lucrurile bune şi frumoase se întâmplă (de multe ori) când ne aşteptăm mai puţin.
Doamne Ajută!
Bogdan
iunie 11, 2013 @ 10:12 pm
Salutare tuturor, am ramas socat sa vad acest articol si special pentru a putea comenta mi-am facut cont. Va cer scuze inca de pe acum pentru ce urmeaza sa spun, daca veti simti in vreun fel ca va aduce atingere voua sau principiilor in care credeti.
DAR sunt extrem de surprins sa constat ca toata ideea articolului si practic singurul sfat este acela de a te ruga la Dumnezeu.
Nu pot sa cred ca din toata intelepciunea pe care o dobanditi citind zeci de carti singurul lucru pe care il aveti de spus pe o tema extrem de complexa este sa ne rugam la Dumnezeu.
Asadar, daca intr-adevar exista pe acest forum cativa tineri sa zicem…usor impacientati (chiar disperati) ca nu gasesc pe cineva, iata sfaturile unui om REALIST.
1. In primul rand e OK sa te rogi la Dumnezeu pentru asa ceva deci DO IT !
Trecand de pasul 1, insuficient, iata ce aveti de facut daca intr-adevar nu vreti sa ajungeti virgini, singuri si tristi la 40 de ani.
FAZA PREGATITOARE
2. Odata rugaciunea incheiata incepeti sa va puneti creierul in miscare. Observati tot in jurul vostru, stiluri, tendinte, glumite, inselatorii, minciuni, adevaruri dure, TOT ce inseamna interactiunea dintre baieti si fete in general.
3. Din informatiile pe care vi le culegeti incercati sa vedeti ce prinde cu adevarat la femei si ce le dezgusta. Nu trebuie sa fiti neaparat originali, trebuie sa fiti buni la ceva anume.
4. Setati-va exemple demne de urmat. Eliminati din start manelistii, cocalarii, gorilele si in general toti acei barbati care isi trateaza femeile ca pe niste obiecte sexuale, care le bat si apoi le impaca daruindu-le pantofi si masini.
IMAGINEA VOASTRA
Aveti grija de cum aratati, freza + haine + curatenia corpului sunt esentiale in crearea unei imagini de om ingrijit.
Daca puteti, mergeti la sala si tineti-va de ea. Nu trebuie sa arati ca Arnold dar un spate bine lucrat, un piept ferm si niste brate bine dezvoltate minus o burta dizgratioasa va castiga lejer macar o privire si o bagare in seama daca nu o relatie.
In definitiv, pana la relatii, e vorba despre corpul vostru, de respectul pentru propria fiinta.
SFATURILE SPECIALE
Acum ca am stabilit minimul pe care trebuie sa il indepliniti urmeaza niste sfaturi pe care sper sa nu le vedeti contradictorii.
1. In definitiv, nu e nevoie sa arati intr-un fel special, important e sa fii tu insuti.
2. Fii tu insuti dar daca esti demodat si un ciudat prin modul de a te comporta incearca totusi sa te schimbi (un pic). Incerca sa-ti corectezi anormalitatile
PARTEA CEA MAI GREA
Retineti aceasta axioma – Lumea te vede asa cum te vezi tu!
Femeile citesc barbatii extrem de usor asa ca orice parere ai despre tine, ea se reflecta fara sa stii pe infatisarea si in comportamentul tau.
1. Accepta-ti propriile minusuri cu seninatate si cu responsabilitate. Nu e cazul sa ai complexe pentru modul in care arati. Gras, slab, schiop, chiar nu conteaza pana la sfarsit. Esential este sa credeti in voi ca puteti fi egalul oricarui barbat de pe strada sau chiar mai bun, PRIN ATITUDINE!
2. Asuma-ti esecurile, oricare ar fi ele, imbratiseaza-le! Nu ai voie sa acumulezi frustrari la infinit pentru ca ele se vad imediat.
3. Invata din esecurile pe care le ai. De fapt, pana la relatia perfecta, toata viata e un sir de insuccese asa ca nu are rost sa dramatizezi. Mai bine incerci sa vezi obiectiv ce gresesti si sa corectezi pe cat posibil.
Cum? PRIN ATITUDINE! Prin incredere in sine, prin umor(atat cat aveti), prin detasare si implicare in doze bine proportionate.
SI CE SA NU FACI
Nu trebuie sa cersiti nicio relatie nimanui.
NU trebuie sa va plangeti de mila pentru ca nimeni nu e atras de un loser, de o epava, de un etern invins.
Nu trebuie sa credeti ca unul cu bani are sanse mai mari inaintea voastra pentru ca o fata desteapta alege caracterul inaintea altor lucruri materiale.
Nu fiti un sclav si nu faceti intotdeauna pe plac femeilor doar de frica de a nu le fi pe plac. Relatia este una de egalitate intre voi, nu de subordonare.
Nu fiti prizonierii fricii de a nu avea prietena. E excelent sa ai o relatie dar si a fi singur are beneficii clare.
Sa nu credeti niciodata ca exista o singura persoana potrivita pe lumea asta pentru voi. Faceti un calcul mathematic cu populatia globului. Aveti de unde allege, exista o multime de femei minunate cu care puteti avea relatii de poveste.
Lumea nu se termina niciodata
Nu luati refuzul unei femei ca pe o insulta si sa nu va fie frica sa fiti refuzati! Ori e o fraiera care nu stie ce pierde, ori aveti ceva careia ei nu-I place si poate e un semn ca trebuie sa schimbati ceva.
Fiti loiali in relatii si demni!
Fiti barbati!
Acesta e un minuscul rezumat al numeroaselor aspecte pe care le implica tema articolului, nu stiu cat de bine mi-a iesit. Cert e ca viata ar fi foarte simpla daca am sta doar sa ne rugam la Dumnezeu.
Sper ca n-am pierdut o ora sa scriu aceste randuri, poate macar 1 singur om gaseste utile acele sfaturi sincere si directe.
Exista oameni care vin aici sa gasesca o rezolvare, o speranta si tot ce primesc sunt pasaje semi-filosofice din nu stiu ce carti. Iar asta nu poate insemna decat 2 lucruri: superficialitate sau bataie de joc.
Sincer, daca vine cineva la voi si va spune ca are o problema NU aveti voie sa va limitati la a-i spune sa se roage la Dumnezeu. Sunt atat de multe lucruri de facut pe langa asta.
Un articol scris cu buna credinta.
albinuta
iunie 12, 2013 @ 5:47 am
Doamne ajuta ,dupa cele scrise de tine Bogdan am stat putin sa ma gandesc daca sa-ti scriu sau nu cateva randuri ,am ales totusi varianta de a scrie deoarece cred ca ai scris fara sa citesti cu atentie acest articol si o sa-ti explic si de ce :
Recitind articolul o sa vezi ca autorul nu se rezuma doar la a spune rugaciuni si iesea in oras aproape in fiecare seara ,citindu-l cu atentie vei descoperi si alte amanunte pe care te las sa le descoperi singur , ce am diorit sa subliniez este ca acet articol are intradevar o ” reteta foarte buna” (parerea mea )despre felul in care ar trebui sa se comporte un tanar(baiat sau fata ) ca sa-si gaseasca prieten .Mai cred de asemenea ca acest articol este scris pentru tineri cu credinta care uneori datorita incercarilor pe care le au in viata deznadajduiesc ,nu reusesc sa-si pastreze credinta ca Dumnezeu le va trimite prietenul potrivit pentru ei cu care ar puteasa-si intemeieze o familie .Sunt bune sfaturile tale nimic de zis insa citindu-le cu atentie nu am gasit nicaieri cuvintul Dumnezeu ,ce facem il scoatem cu totul din viata noastra ,ne incredem doar in noi si puterile noastre ?
Ini ncheiere as avea cateva intrebari pentru tine (la care nu este neaparat nevoie sa raspunzi):esti casatorit ,daca nu ai prietena ,ai fost pus in viata in fata unei probleme care ai dorit din toata inima sa se rezolve ai incercat toate modalitatile fara sa gasesti rezolvarea ei ?
Boitos
iunie 12, 2013 @ 5:57 am
Bogdan27, da-mi voie sa imi pun ochelarii cu raze infrarosii :de unde ai citat tu astea, de mai sus?.Am glumit cu ochelarii, bineinteles.
Unele sfaturi se pot lua de la tine altele nu, atat de femei cat si de barbati.
Fiecare poate lua ceea ce considera ca ii lipseste.
Este greu sa nu ai prietena, dar… trebuie sa stie fiecare ceva: in timpul in care nu ai prietena fa ceva , ajuta, fa fapte bune , nu conteaza ca sunt pt straini sau pt familie, ci doar sa faci ceea ce trebuie.
Pt ca nu se stie daca dupa ce te vei casatori , vei mai putea face bine pt cei din jurul tau.Si pana la urma faptele vorbesc despre fiecare.
Si nu inteleg de ce cineva a spus ca simte ca viata trece pe langa el ( ea ).
Daca lipsa unui sot (soti ) nu o umpli cu altceva , atunci asa si este , viata trece si gata.
Pe urma nu se stie niciodata care este menirea fiecaruia dintre noi: a fi casatorit sau a fi singur si a da o bucata de paine omului din coltul strazii ?
Si pana la urma nu se stie daca putem duce crucea casatoriei, sau pe cea a singuratatii.Asta numai Dumnezeu stie mai bine ca noi.
Noi suntem datori sa ne rugam sa ne de-a puterea in orice a fi:casatorie sau singuratate.
Sunt sigura ( pt ca am patit asta )este mult mai bine sa imi pun capul seara pe perna sa stiu ca am facut ceva bun azi, decat sa ma culc deznadajduita ca sunt singura.
Boitos
iunie 12, 2013 @ 5:59 am
Ma bucur sa te ,,aud” Albinuta.
Sper ca sunteti bine cu totii si iti trimit salutari .
albinuta
iunie 12, 2013 @ 6:18 am
Simona ma bucur si eu sa citesc ceva scris de tine ,da suntem bine cu totii asa cum stii ,te salut si eu si te imbratisez cu drag
Ana
iunie 12, 2013 @ 1:32 pm
Bogdan
„Odata rugaciunea incheiata incepeti sa va puneti creierul in miscare.”
Afirmatia asta ma duce cu gandul la o intamplare a unui tanar.
Era odata un tanar care calatorea cu trenul. Intr-o statie de gara trebuia sa se dea jos din tren, sa mearga sa-si cumpere inca un bilet de tren. Timpul era scurt pana la plecarea trenului si geamantanul mare si greu il incomoda sa treaca repede peste linii.
Si atunci si-a pus nadejdea in Dumnezeu, asa ca s-a rugat in sinea sa:
-Doamne, te rog ai grija de geamantanul meu pana ma intorc.
A lasat geamantanul pe peron, a alergat peste calea ferata si a cumparat bilet. La intoarcere a gasit geamantanul in locul in care l-a lasat si a spus:
[b]- Doamne multumesc pentru ca ai avut grija de geamantanul meu. De aici ma descurc singur.
Si, in timp ce-si punea biletele in buzunar, cineva ia furat geamantanul de langa el.[/b]
Morala: [b]Mereu sa ne punem nadejdea in Dumnezeu.[/b] Nu tine de o fata sau de un baiat sa caute disperat prietenii. E indeajuns sa traiasca o viata obisnuita si cand v-a veni ceasul, Dumnezeu o sa-i scoata in cale ceea ce-i este ptr mantuire. [b]Oare chiar credem ca Dumnezeu nu ne vede durerea, dorinta, suferinta?[/b]
Ana
iunie 12, 2013 @ 1:34 pm
Albinuta, frumos si la obiect. Te imbratisez ca te revad.
Ana
iunie 12, 2013 @ 1:39 pm
Oho Bogdan, ce-ai scris:
[b]Cert e ca viata ar fi foarte simpla daca am sta doar sa ne rugam la Dumnezeu.
[/b]
Cred ca fara sa vrei ai scris esentialul. Sfatul asta trebuie retinut EXACT in forma asta. Esti un tanar bun. Din cineva rau nu poate iesi asa ceva nici din greseala.
sdaniel
iunie 12, 2013 @ 3:50 pm
@Bogdan27
Imi place foarte mult comentariul tau, mult mai adaptat vremurilor noastre si perfect realist.
Mie nu imi este neaparat util pentru ca sunt casatorit, dar am in anturaj persoane care sunt singure si am dat copy paste acestui material al tau si le-am trimis prin mail. Le-au placut si lor randurile tale. Sper ca nu te superi ca le-am folosit.
Numai de bine si multumesc de comentariu.
Bogdan
iunie 12, 2013 @ 8:07 pm
In primul rand sunt uimit cate raspunsuri am primit 🙂 Chiar nu ma asteptam sa primesc atata atentie.
Sa clarific niste lucruri:
albinuta –
Dumnezeu apare chiar la punctul 1 (In primul rand e OK sa te rogi la Dumnezeu pentru asa ceva deci DO IT !)
Am prietena de 5 ani, casatoria nu e inca in plan dar probabil e inevitabil pentru ca ne intelegem foarte bine. Da, am avut probleme in special cu fetele cand eram mai mic. Am suferit crunt din cauza mea, pentru ca nu realizam ce trebuie sa fac. Si da….ma rugam la Dumnezeu sa-mi “dea” o prietena dar nu s-a intamplat atata timp cat eu aratam si ma comportam ca un loser.
Ideea mea e ca oricat te rogi la Dumnezeu e ESENTIAL ca tu sa faci TOT ce tine de tine. Lumea are impresia ca Dumnezeu e un fel de HELP la windows, sau un fel de …hai sa ne uitam la sfarsit la rezultate ca nu stim sa facem exercitiul asta. Nimic mai fals.
Dumnezeu in opinia mea este acea inspiratie divina care te ajuta sa creezi ceva, sau acea aliniere de planete, acel noroc divin, acel concurs de imprejurari care te duce mai aproape de succes, de o realizare.
Dumnezeu e sansa sa cunosti o fata minunata. Apoi daca ea pleaca, e pentru ca tu nu nu stii s-o pastrezi, pentru ca nu faci nimic din ce am scris mai sus. Concluzia ca e trebuie sa muncesti din plin ca apoi sa ajungi in situatia sa-i ceri lui Dumnezeu sa te ajute.
Exista oameni care nu se roaga nici o secunda si iau BAC-ul cu 10 si unii care se roaga si nu-l iau. De ce? Pentru ca pur si simplu nu invata.
Si un banc relevant – un om se roaga mult timp, seara de seara, la Dumnezeu sa castige la loto. Intr-o seara Dumnezeu ii raspunde – Mai omule, te tot rogi la mine….cumpara macar un bilet!
simona –
nu am dat copy paste de nicaieri. Sunt atatea chestii de spus pe tema asta…eu doar am incercat sa fac o sinteza a ceea ce cred ca stiu in materie de relatii, lucruri experimentate personal, vazute la prieteni sau auzite de la altii mai experimentati.
In plus, ma mira faptul ca legi faptele bune de casatorie
“Pt ca nu se stie daca dupa ce te vei casatori , vei mai putea face bine pt cei din jurul tau” – cum ??? adica dupa ce ma casatoresc devin un nenorocit? Cum adica nu se stie? Ba se stie, caracterul pe care il am e acelasi si la 10 si la 30 si la 50 de ani.
“nu se stie daca putem duce crucea casatoriei, sau pe cea a singuratatii.” – casatoria nu are nici un fel de cruce. Casatoria nu e o povara. Trebuie sa fie o continuare fireasca a relatiei de pana atunci. De ce casatoria trebuie luata ca un punct zero? Incepand de azi ce? O sa te iubesc de 7 ori mai mult?
Nu e ca si cum apesi un buton. Stii bine ca exista relatii minunate de 20 ani fara casatorie sau relatii de 2 luni + casatorie + divort. Predictabilitatea unei casatorii tine de cat de mult cunosti omul de langa tine. Daca nu stii cu cine pleci la drum si totusi pleci e un risc pe care ti-l asumi.
Acum sa nu crezi ca fac trimetere la tine dar din pacate, sunt multi care se casatoresc pentru ca e la moda.
Ana –
nu cred ca ai dat un exemplu fericit dar sunt de accord cu mesajul pe care il transmiti la final.
Tocmai ai descris un baiat care s-a rugat sa nu i se fure geamantanul si ……chiar i s-a furat geamantanul la scurt timp. Serios acum, baiatul ala nu cred ca s-a rugat doar pentru moment; ar fi preferat sa nu I se fure geamantanul niciodata. Noi nu ne rugam la Dumnezeu sa fim sanatosi doar azi, 12 iunie, ci toata viata sau cat de mult posibil. Lasand la o parte asta sunt de acord cu mesajul tau.
Si..da cred ca sunt un om bun care mai face din cand in cand fapte bune pentru ca asa simt. Intr-o seara am ajutat o fata sa-si scoata masina dintr-o gura de canal in care intrase. Era tarziu si cam pustiu pe acolo, am fost primul care s-a oprit si am incercat apoi sa conving si alti baieti sa ma ajute. Ne-am strans 9 pana la urma si am ridicat masina. Daca nu ma opream eu cine stie cat mai statea fata cu masina acolo. Lumea nu prea se opreste pe strada si reactioneaza aspru cand te bagi in seama cu ei. Nu spun asta ca sa ma laud, pur si simplu sunt bucuros ca am reusit sa-i salvez seara acelei persoane.
Sdaniel –
n-ai idée cat de mult ma bucura raspunsul tau. Mai sunt destule de spus pe langa ce am enumerat acolo. E prima oara cand intru aici. Vad ca e genul de comunitate care trece totul prin filtrul religiei si mi se pare o idée buna. Totusi, am fost revoltat sa vad cum se pune problema intr-o chestiune foarte serioasa…relatiile.
Am citit articolul de 3-4 ori. Asta nu e un subiect pe care poti sa-l expediezi cu “roaga-te la Dumnezeu!” Sunt foarte multe de facut individual pana sa ajungi sa ceri ceva. Ca sa ceri trebuie sa meriti. E adevarat ca nihil sine Deo dar nici un examen nu se ia fara sa inveti, nici un maraton fara alergat si nici o rugaciune fara fapte.
Aceste sfaturi sper sa le fie de folos prietenilor tai. Din partea mea poti sa le postezi oriunde sa apara primele pe google 🙂 Eu iti multumesc, mi-ai facut seara mai buna.
Boitos
iunie 13, 2013 @ 5:57 am
Bogdan27.
In primul rand trebuie sa stii ca caracterul omului se poate schimba de-a lungul vietii in functie de imprejurari, de personalitatea acestuia.
In cazul de mai sus m-am referit la faptul ca persoanele singure au putin mai mult timp liber decat cele casatorite.
Ce se face cu acel timp liber: stai si jelesti si te rogi nonstop, si cazi in deznadejde ( cateodata ), sau te rogi constant cat poti si cum poti, faci fapte bune si ajuti? Deci in loc sa te tot gandestoi de ce nu ai pe cineva iti ocupi mintea cu altceva (lucruri bune).
In mod normal asa mi-i se pare si mine ca casatoria trebuie sa fie o relatie fireasca ca si pana atunci si inca ceva : relatia fizica + copii.
Ei bine : atunci la unii li-i se pare o povara: apar copii, cheltuieli, copii sau celalalt sot cu diverse probleme de sanatate, si atunci trebuie duse la capat cumva.Mai pot aparea diverse patimi, pe care sotii le exclud din start cand se casatoresc, dar care pot aparea oricand si la oricine ( patima betiei de ex.)
Exista relatii minunate fara casatorie , numai ca aici nu prea suntem noi de acord cu ele, exista si casatorie +divort , ceea ce dupa mine este mai acceptabil decat concubinaj.Deoarece legea religioasa ne da voie sa divortam noi ortodoxii daca exista diverse motive.
Nu faci nici o trimitere la mine pt ca eu oricum nu simt nimic.Si din pacate exact asa este cum spui casatoria a devenit o moda sau o…mandrie la unii.
Adica se casatoresc ca sa arate lumii ca au intrat in randul lumii.Isi vor primi rasplata stai linistit.
Da-mi voie sa iti dau un sfat: foarte bine ca ai ajutat pe cineva, dar…pe viitor incearca sa nu stie stanga ce face dreapta, pt ca si Dumnezeu sa iti poate rasplati in ascuns asa cum si tu ai facut in ascuns fapte bune.Iar relatia de fapte bune sa fie intre Dumnezeu si tine.
Cineva spunea odata:
,,Sa uiti binele pe care il faci, atunci cand l-ai facut,
Dar sa nu uiti niciodata daca ti-a facut cineva un bine”
Iti doresc numai bine.
albinuta
iunie 13, 2013 @ 8:47 am
Ana,te imbratisez si eu cu multa bucurie
albinuta
iunie 13, 2013 @ 8:57 am
Multumesc pentru raspunsuri Bogdan si mai ales apreciez sinceritatea ta .O ultima intrebare :Prietena cu care esti acum a aparut in viata ta pentru ca te-ai rugat lui Dumnezeu sau pentru ca ai urmat pasii descrisi de tine ?(e doar o curiozitate feminina deci raspunzi doar daca i-ti face placere )
Ana
iunie 13, 2013 @ 8:01 pm
Bogdan
Hristos S-a inaltat!
Ultimul tau comentariu e mult mai bine ancorat:). Nihil sine Deo, cu fapte. Adevarat!
Acea mica gluma pusa mai sus arata ca atata timp cat ne punem nadejdea in Dumnezeu, avem ajutor in actiunea noastra, suntem aparati de ..rau, ispita, vrajmas, etc. Noi din nefericire nu suntem tot timpul cu gandul la Dumnezeu, cu toate ca asa ar trebui.
De altfel avem astfel de exemple chiar din vietile sfintilor. Sf Antonie cel Mare, era odata intr-o lupta cu demonii. Dupa incercare il intreaba pe Dumnezeu unde era atunci cand el a fost atacat si cum de nu l-a ajutat. Si Dumnezeu ii raspunde: eram langa tine Antonie, insa tu nu mi-ai cerut ajutorul. Deci asta inseamna Nihil sine Deo.
Parintele Arsenie Papacioc spune foarte intelept:
[b]-nu a zice, ci a misca inseamna a ajunge:)[/b]
Cred ca esti un tanar care stie sa se bucure din frumos. Tocmai de aceea ti-am dat exemplul cu parintele Papacioc, un parinte al tinerilor, chiar mult mai tanar decat tinerii.
http://www.youtube.com/watch?v=BOrllRMif88
Ana
iunie 13, 2013 @ 8:01 pm
Hristos S-a inaltat, draga Albinuta. Ma bucur sa-ti citesc comentariile
Dan Tudorache
iunie 13, 2013 @ 8:54 pm
Salut Bogdan și bine ai venit în această comunitate. Și… Hristos S-a înălțat!
Cred că revolta ta s-a născut pe fondul neințelegerii articolului de vreme ce ai concluzionat că ”viata ar fi foarte simpla daca am sta doar sa ne rugam la Dumnezeu. ”, deși Claudiu, autorul articolului, a specificat încă de la început că ”Am avut câteva prietene de o lună-două dar nimic mai mult şi apoi am intrat într-o perioadă în care n-am întâlnit pe nimeni. ” și ”Au trecut doi ani, şi deşi ieşeam aproape în fiecare seară în oraş, chiar şi când eram în clasa a XII, deşi mergeam şi ne întâlneam cu fel de fel de prieteni şi amici, n-am întâlnit pe nimeni. ”, ceea ce înseamnă că nu a fost un om care să așptete să-i cadă prietena din cer ci chiar făcea ceva în acest sens.
Sigur că așa cum ai spus, trebuie să fim atenți la atitudinea noastră, la igiena trupului, etc. dar acestea sunt lucruri de la sine înțeles și în plus sunt secundare față de rugăciune.
Claudiu a pus accentul pe rugăciunea către Dumnezeu ca fiind factorul esențial pe o relație de prietenie reușită. Iar o prietenie reușită înseamnă o prietenie care se încununează la altar, prin taina căsătoriei. Restul prieteniilor, de-o lună, de-o vară, sau de-o tinerețe…. dacă nu se concretizează în căsătorie…. înseamnă că ori nu se finalizează, deci moare dragostea, ori merg mai departe sub forma concubinajului, deci a egoismului față de Dumnezeu și semeni. Deci astfel de prietenii nu sunt altceva decât eșecuri din care, în cel mai bun caz înveți din greșeli.
Este foarte important de înțeles că în perspectiva ortodoxă, scopul prieteniei dintre băiat și fată este căsătoria. Deci scopul prieteniei, nu este… prietenia însăși… sau fuga de plictis… s-au ”să am și eu prieten(ă) că toți au”.
De asemenea, ai vorbit despre căsătoria ca modă dar eu aș vorbi mai degrabă despre prietenia ca modă. Foarte mulți tineri bagatelizează relația de prietenie, pentru că au scos miza căsătoriei din ea. Și schimă prieteniile ca pe șosete. Adică relațiile de iubire dintre tineri, sunt la nivelul degetelor de la picioare, ca să fac o figură de stil.
Dar dacă se pornește cu miza căsătoriei într-o prietenie, atunci ești foarte serios, foarte atent cu cine vrei să te împrietenești, selectiv dar nu irealist.
Acum, revenind mai aproape de esența articolului, dacă în calitate de creștini știm care e miza unei prietenii, cu atât mai mult ne bizuim pe Dumnezeu într-un lucru așa de mare, care ne schimbă întregul curs al vieții. Deci ne sprijinim pe rânduiala lui Dumnezeu, nu doar pe premonițiile noastre, nu doar pe posibilitățile noastre limitate de a discerne cu cine să pășim în viața de familie.
Din ceea ce ai scris în primul comentariu mi-ai dat impresia că te bizui prea mult pe propriile puteri și mai puțin pe Dumnezeu, când ar trebui să fie invers. Poate mă înșel, și îmi cer scuze pentru asta.
Un alt lucru pe care aș vrea să-l spun este că putem arăta bine, foarte atrăgător, duși la sală, etc… cu lipici față de domnișoare, dar la ce folos dacă nu știm care este cea mai bună alegere pentru căsătorie dacă nu ne luminează Dumnezeu? Să ne mai îmbogățim ”palmaresul”, ciunțind (aproape) de fiecare dată din feciorie?
Așadar, ca om care am fost și neserios în tinerețe, cu consecințele de rigoare, dar și serios din mila lui Dumnezeu, dau și eu același sfat principal: să începeți cu rugăciunea pentru căutarea acelei persoane cu care să întemeiați o familie, restul lucrurilor să nu le negijați dar nici să le supralicitați.
Seara bună!
PS1: mi-a plăcut sfatul dat în legătură cu defectele personale. Trebuie să fim cinstiți și să ni le recunoaștem, să ni le asumăm fără cosmetizare și să nu ne complacem cu ele atâta timp cât viața creștină trebuie să fie o continuă devenire în desăvârșire.
PS2: Dacă îmi vei scrie și nu-ți răspund, să știi că sunt plecat din oraș și nu am posibilitatea prea curând.
Bogdan
iunie 13, 2013 @ 9:11 pm
simona – am spus ca nu vreau sa ma laud ca am facut o fapta buna si nu fac asta niciodata. am amintit doar pentru ca mi s-a parut relevant in contextul discutiei. dar nici nu vad asta ca fiind un secret. Daca te intreaba mama de ce ai ajuns acasa mai tarziu cu juma’ de ora decat de obicei, evident ca o sa-i spun ce-am facut ca nu e nici o rusine. in fine, i got your point.
Iar in privinta caracterului avem pareri diferite. Eu nu cred ca un om se schimba radical intr-o viata, Desigur se schimba anturajul, contextul, trec anii dar la baza ramane instinctul. Am vazut oameni buni …extrem de buni si iubitori dar nu pentru ca isi propun. Pur si simplu asa sunt ei. Asa simt.
Am vazut si oameni cu tendinte de inselaciune, ascunsi, mincinosi..tot pentru ca asa sunt ei. Nu cred ca au legatura cu diavolul 🙂 sunt mai salbatici de fel. Oricat de mult i-ai educa, mai devreme sau mai tarziu, instinctul domina.
Bogdan
iunie 13, 2013 @ 9:35 pm
albinuta – Nu pui intrebarea bine. Nu a aparut pentru ca..SAU pentru ca… A aparut pentru multe motive, inclusiv rugaciunea, inclusiv atitudinea (la sala nu ma duceam atunci )
Cred ca s-a inteles gresit. Eu nu am pus in opozitie rugaciunea si faptele concrete. Eu le-am insirat pe toate. Mesajul nu e ca nu e buna rugaciunea ci ca sunt multe alte lucruri de facut in afara de asta. In cel mai rau caz i-am diminuat importanta dar nu am zis ca e un lucru la care sa renunti.
Totusi ca sa-ti raspund la intrebare ai fi surprinsa sa afli totul a depins de cum m-am tuns. Da…stiu..suna superficial dar e o intreaga poveste. O sa incerc iar sa nu ma lungesc. Probabil o sa fiti surprinsi de ce urmeaza 🙂
Noi ne-am cunoscut pe hi5. Da..surpriza.. Nu stiu daca ati experimentat prea mult acea retea sociala dar principiul era intr-adevar, unul un pic degradant. Adica erai ca la un fel de magazin, alegeai ce-ti placea si vedeai daca se potriveste. Daca nu.. next!
Si eram intr-o seara cu un prieten, cautam fiecare fete, evident dupa poze. Ea a vazut ca i-am vizitat profilul si m-a intrebat ceva banal. Am inceput sa vorbim constant si dupa 3 luni de chat ne-am intalnit in parc. a fost foarte ciudat pentru ca relatia a luat-o de la zero, a fost greu sa atribui persoanei ceea ce discutasem atatea zile. Oricum insa ne-am inteles de minune si azi avem o relatie sanatoasa cu perspective excelente. Ne certam rar nu, suntem firi antagonice.
Si acum raspunsul la intrebare in sfarsit.. La cateva zile dupa ce ne-am vazut pe viu prima oara, ne uitam pe niste poze cu mine mai vechi dar nu foarte vechi (cateva luni distanta), poze pe care nu le pusesem pe hi5. MI-a zis asa. Oaaaau cum arati in poza asta, parca nu esti tu. Daca vedeam poza asta pe net nu-ti mai dadeam mesaj.
Evident am ramas socat! Am simtit ca imi trecuse glontul pe la ureche. Iata cat de mult accent se pune totusi pe aspect, pe imagine. Numai cand ma gandesc cat de des ma purtam neglijent.
Ei bine..sansa ca noi sa ne cunoastem a atarnat literalmente de un fir de par 🙂 Eu iesisem naspa intr-o poza, aveam parul aiurea in cap si chiar aratam rau. Si la scurt timp m-am tuns si aia a fost. Acum tu sa-mi spui daca rugaciunea a facut ca eu sa ma tund exact pentru poza care i-a atras atentia persoanei alaturi de care ma aflu de atatia ani.
Si cu asta chiar am dat cartile pe fata, fost maxim de sincer cu tine. Acum toata lumea poate sa traga ce concluzii doreste.
Bogdan
iunie 13, 2013 @ 9:41 pm
ana – mersi pentru exemplul pe care mi l-ai dat. am vazut si linkul respectiv, cred ca am vazut ceva la televizor despre parintele arsenie la un moment dat. Pare un om inteligent.
Bogdan
iunie 13, 2013 @ 10:10 pm
dan – e posibil sa nu fi prins toate substraturile articolului. Totusi, daca mesajul era exhaustiv eu nu mai aveam cum sa insir zeci de randuri. Articolul cuprinde maxim 5% pentru o tema atat de complexa precum problema relatiilor.
Pe bune…chiar nu accepta nimeni ca pot exista relatii de succes pentru cei care nu se roaga? In general, sanatate, familei, bani, un job bun, toate astea poate sa le aiba un om fara rugaciune.
La fel cum exista vieti scaldate in suferinta pentru oameni care se roaga zi de zi.
Apoi casatoria…ce sa zic…nu sunt fanul nr 1 al ideii. In sensul ca nu casatoria defineste relatia. Casatoria doar marcheaza o relatie intre 2 oameni. Teoretic e marcarea unei relatii de succes bazate pe loialitate, iubire sincera si alte valori sanatoase.
Daca ar fi sa aleg in a sta toata viata alaturi de persoana iubita si a ma casatori pentru 3 luni ca apoi sa divortez atunci nu vrea sa ma casatoresc niciodata. Nu asta face sau desface relatii ci natura umana, caracterul fiecarui individ.
Daca as sta singur pe o insula cu prietena mea si acolo n-as avea biserica sau preot nu inseamna ca as avea o relatie ilegala din punct de vedere al religiei.
Pentru mine singurul lucru care conteaza este iubirea sincera si toleranta. Daca astea exista nimic altceva nu mai conteaza. Esential este ca relatia pe care o ai sa fie o placere in fiecare zi. Iar eu sunt recunoscator pentru ca am langa mine o persoana speciala.
Si nu cred ca ma bizui prea mult pe propriile puteri, doar cred ca trebuie sa fac lucruri concrete ca sa merit ajutorul divin pe care pot sa-l primesc sau nu. Pur si simplu nu sunt genul care sa stea cu mana intinsa. Am mai spus in comentariile de mai sus..eu nu-l vad pe Dumnezeu ca pe Superman, sa-i pun totul in carca.
Dumnezeu mi-a dat un corp sanatos si o doza de inteligenta ca sa ma folosesc de ele. Cred ca deja m-a ajutat destul zic eu. Restul se face prin munca.
Cam atat am avut de spus…e posibil sa nu ma mai prinzi pe aici pentru ca nu am de gand sa stau. Sunt mai degraba un pasager care a incercat sa dea o mana de ajutor si ma bucur ca sfaturile mele au ajuns la oameni care chiar au nevoie de ele.
O seara buna!
Bogdan
iunie 13, 2013 @ 11:01 pm
Inainte sa-mi iau ramas bun de la voi as avea un ultim comentariu daca imi permiteti.
Stiti ce v-ar fi de folos? Mai multa expunere si priza la public.
De ce?
Pai eu ma astept de la toti cei care fac parte din aceasta comunitate sa faca mai multe pentru a se implica in societate. Si ma astept la asta pentru ca voi sunteti acea parte din societate de care lumea chiar are nevoie. Sunt deja prea multi cretini care fac viata in Romania un chin iar voi ar trebui sa echilibrati balanta.
Sa fiti acei oameni care promoveaza mesajele corecte din punct de vedere moral intr-o societate de moravuri usoare.
Dar din pacate, ramaneti inchistati in trecut, in chestii inutil de clasice. Lasati citatele din nu stiu ce sfinti. Mai bine povestiti ce ati facut voi. Eu nu pot sa-i spun nimanui sa faca ceva daca eu nu fac acel lucru. Oamenii au nevoie de exemple vii, concrete, palpabile nu de Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul pe care nimeni nu i-a cunoscut.
Trebuie sa aduceti o latura mai pragmatica in discursul pe care il aveti daca vreti sa va urmeze cineva. Sincer va zic, ca daca unui tanar incepeti sa-i povestiti o ora de nu stiu ce parinte din muntii Athos o sa va creada dusi cu pluta. Oricat de mult incercam sa vorbim despre Dumnezeu, toata lumea sta la coada la cora, sau in trafic. Toti mancam aceeasi paine si folosim aceeasi hartie igienica.
Realist vorbind nu sta nimeni sa petreaca ore intregi in pasaje semi-filosofice ale unor calugari izolati de lume. Lumea vrea sa vada exemple concrete ale unor oameni moderni. Iar a fi modern nu inseamna sa publici un articol pe facebook. Apropo, l-a citit cineva pe Rene Descartes? Nu va concentrati doar pe parintele X sau Y, Sunt destule minti luminate in lumea asta care scriu excelent despre fizica si metafizica de exemplu.
Probabil discursul meu va lasa in continuare un gust amestecat, una calda una rece. Imi pare rau daca v-am deranjat cu anumite pareri dar mizez pe lucruri directe spuse clar si raspicat.
Sincer, cred ca tind spre a fi agnostic. Pentru mine religia nu inseamna sa stai cu fundul in sus in biserica sau sa pupi mana popii. Pentru mine religia inseamna un set de valori de urmat in viata. inseamna demnitate, cinste, onoare, iubire, abnegatie si multe alte lucruri asemanatoare.
Pentru mine razboiul intre religii e unul stupid. Razboaiele religioase au fost niste moduri de a manevra populatia. Nu exista un Dumnezeu mai smecher decat al altuia. In definitiv unii se nasc fara niciun Dumnezeu, nu din voia lor si in mod sigur n-o sa arda in nici un iad.
Adevarul incomod e ca religia e plina de subtilitati iar populatia lumii e preponderent proasta. D-asta e usor sa intelegi gresit o religie. Imi fac sila babele care se bat efectiv pe aghiasma si vin cu bidoane de 5 litri. Imi fac sila si preotii care sfintesc motoare de BMW sau care cer zeci de milioane pe nunta, botez sau alte lucruri care oricum le intra in datorie.
Ma dezgusta si tinerii care se duc la Inviere la agatat, vorbesc tare si injura.
Mi-e scarba in general de cum se interpreteaza credinta in Dumnezeu in societatea noastra.
E nedrept pentru ca religia te invata lucruri bune si nu merita sa fie privita asa.
Lasati la o parte lucrurile care tin de trecut si veti vedea ca veti fi mai aproape de tineret.
Nu stiu daca aveti puterea sa acceptati ca:
– mama daca spala rufe duminica nu arde in iad
– un muncitor daca munceste intr-o zi cu Cruce Rosie, nici el nu merge in iad
– sexul se face si de placere
– exista avoturi perfect necesare si justificate
– daca bei un Ciuc Radler la pranz iar nu e o problema.
Poate v-am socat aici si am scazut in ochii vostri cu ce-am spus dar adevarul e ca traim intr-o lume in continua schimbare. Nu puteti sa impuneti reguli mai aspre intr-o democratie din ce in ce mai globalizata daca vreti sa aveti oameni de partea voastra.
In opinia mea, religia trebuie sa apere valorile esentiale ale unei vieti civilizate.
Eu o sa-mi vad de drum acum. Mi-a facut placere sa dialoghez cu voi si sper sa analizati la rece randurile de mai sus.
Va doresc multa sanatate si o minte cat mai deschisa! Va respect!
Boitos
iunie 14, 2013 @ 5:33 am
Oricum iti doresc si eu succes in drumul tau, oriunde vei fi si cu oricine vei fi.
Iar noua ne doresc succes in drumul nostru.
Multumim oricum ( imi cer scuze ca vorbesc in numele altora ) , ca ne-ai dat un sfat, pe care putem sa il preluam , sau nu, dar ca sa intelegi despre ce discutam noi aici si ce simtim mai ai de invatat din religia ortodoxa.
Si partea cu minte deschisa nu ne-o dori, ca nu avem nevoie, avem deschidere cat de multa, mai bine ne dori minte inteleapta, ca sa putem intelege ce vedem cu ochii si ce auzim cu urechile.
Eu oricum nu mai am nevoie sa vorbesc cu tine , ca am vazut destul.
Iti doresc numai bine.
albinuta
iunie 14, 2013 @ 7:26 am
Multumesc pentru raspunsul dat Bgdan ar mai fii de spus cate ceva insa ma abtin ,ce doream sa descopar am descoperit si cu siguranta ai inteles si tu de ce ti-am pus aceste intrebari ,cine stie daca vreodata vei dori sa mai intri in dialog cu mine mai am cateva intrebari pregatite insa nu prea i-mi place sa vorbesc mult si mai ales singura .
Era sa iut mi-ai pus si tu o intrebare:are vriun rost sa-ti raspund daca tu stii deja raspunsul si mai ales chiar conteaza parerea mea ?Te-ai gandit vreodata ca datorita rugaciunilor facute de tine Dumnezeu ti-a scos in cale prietena pe care o ai si chiar crezi ca daca nu te tundeai nu aveai sanse sa o intalnesti in alte conditii ?
Cristiana Nutu
februarie 4, 2016 @ 2:12 pm
Prietena mea cea mai dragă este în situația în care mai are un an și termină facultatea (licență). Este credincioasă și frumoasă, f inteligentă are și rezultate f bune la facultate, este chiar și cuminte, și tot nu a găsit pe nimeni potrivit, au abordat-o mai mulți băieți, dar după două-trei întâlniri ea nu mai vrea să îi vadă, nu o pot înțelege… Poate are niște așteptări prea mari mă gândesc. Ce-i drept, este pătrunzătoare și citește profund oamenii. E și foarte sensibilă, pendulează rapid de la o stare la alta. Nu știu ce să îi fac, de o bucată de vreme se simte f dezamăgită și deși am văzut că sunt băieți care se uită după ea, ea zice că nu o să găsească pe nimeni și o să rămână singură. De rugat se roagă, ceva din ea tot mai nădăjduiește. Ultima dată când am deschis acest subiect, mi-a zis că se chinuie să nu mai vrea niciun prieten, dar nu îi iese. Înafară să mă rog pentru ea, mai pot face ceva pentru ea?