Ce minunat este să ierţi! Ce minunat este acest sentiment!

Iertarea-pentru mulţi dintre noi o poruncă greu de împlinit mai ales când ţinem la orgoliul nostru şi ştim că nu numai noi suntem vinovaţi. Ce uşor este să-I învinuieşti pe alţii şi să te consideri pe tine o victimă.

Cred că toţi ne-am certat în viaţă cu cineva dar este important ca după orice neînţelegere să găsim puterea să ne cerem iertare şi să recunoaştem cu sinceritate că am greşit. Căci chiar dacă nu din vina noastră a pornit conflictul suntem de vină măcar pentru că nu l-am oprit la timp, când încă nu au fost aruncate cuvinte grele şi la rândul nostru am încurajat ceartă.

Când nu vrei să ierţi parcă inima îţi este apăsată de un sentiment de vinovăţie care te împiedică să desfăşori orice altă activitate şi-ţi aduce aminte mereu de acel conflict nerezolvat. Cel puţin aşa se întâmplă în cazul meu. Însă după ce am iertat din inimă, simt o mare uşurare şi cum harul lui Dumnezeu se revarsa din plin. Atunci pot din nou să mă gândesc cu dragoste la acea persoană. Şi ce minunat este acest sentiment! Ce minunat este să ierţi!

La fiecare spovedanie curată a unui credincios este mare bucurie în Ceruri pentru toate păcatele iertate. Iar eu îmi imaginez cât de mult se bucura Mântuitorul atunci când îl iertăm pe aproapele nostru!

Dar ce mici sunt greşelile aproapelui faţă de noi, în comparaţie cu cât Îi greşim noi lui Dumnezeu. Uneori, poate chiar ne supărăm degeaba când cineva încearcă să ne dea un sfat bun sau să ne spună adevărul şi i-o luăm în nume de rău, zicând că este nedrept. Ar trebui să fim mai atenţi la sfaturile celor dragi care ne vor numai binele pentru că de multe ori au dreptate şi evităm astfel certuri inutile.

Se întâmplă că zilele acestea să cunosc multe persoane care s-au certat cu cineva din diferite motive. Şi vă pot spune că starea de spirit a acestora nu este deloc bună. Parcă sunt mai apăsaţi de grijile lumeşti, totul îi tulbură şi nimic nu-i mai bucura că înainte. Iată deci consecinţele neiertării în viaţa noastră şi cât de mult ne întunecă ţinerea de minte a raului

Ce frumos ar fi dacă în tot pământul, absolut  toţi oamenii s-ar împăca şi şi-ar cere cu lacrimi în ochi iertare! Nu ar mai exista atunci ură şi nici rivaliatate. Nu ar mai fi distruse familii şi nu ar mai fi războaie şi neînţelegeri. Lumea toată ar fi stăpânită de o mare bucurie şi iubirea şi harul lui Dumnezeu s-ar revărsa peste toţi.

Dragii mei, vă îndemn pe toţi să vă împăcaţi cu toţi cei cu care v-aţi certat ca să vă împăcaţi implicit şi cu Dumnezeu şi o să vedeţi ce bine va fi după aceea! De asemenea rugaţi-vă Domnului să vă ajute să iertaţi din inimă, întărindu-vă!

„Să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumneseu şi cunoaşte pe Dumnezeu. Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, căci Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 7-8); „Cine nu iubeşte pe fratele său rămâne în moarte.” (I Ioan 3, 14).

Doamne ajută-ne şi iartă-ne!

( Patricia)

(Visited 4 times, 1 visits today)