Skip to content

10 Comentarii

  1. RDF
    iulie 3, 2010 @ 11:20 am

    Pace, bucurie si binecuvantare! Cu adevarat crestinii sunt fericiti doar cand ajung la desavarsire sufleteasca, cand il intalnesc pe Dumnezeu in timpul rugaciunii, cand sufletul le e un altar unde necontenit se savarseste Liturghie dupa Liturghie…Se vede si pe fata oamenilor cine e fericit si cine nu…

    Reply

  2. Vasi
    iulie 3, 2010 @ 11:32 am

    Ma multumesc…
    Ma multumesc sa ma simt nevrednic stand la rugaciune in fata Domnului, iar cat Il iubesc doar El stie. Da-mi Doamne iubirea cea mare pentru Tine, ca sa se reverse apoi si asupra semenilor care vor sa o primeasca! Amin.
    Un articol exceptional !

    Reply

  3. Claudiu-Razvan
    iulie 3, 2010 @ 12:25 pm

    🙂 Georgiana ca de obicei ne-a bucurat inimile cu impartasirea fericirii ei prin scris. Multumim Georgiana, foarte frumos 🙂

    Reply

  4. Tiberiu
    iulie 3, 2010 @ 3:35 pm

    Un articol deosebit de frumos 🙂 Cu adevarat aceasta este fericirea vesnica.Sa il cunosti pe Hristos,sa il iubesti din toata inima ta si sa doresti si semenilor tai sa fie la fel de fericiti ca si tine 🙂

    Reply

  5. Georgiana
    iulie 3, 2010 @ 5:06 pm

    Slavă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate!

    Reply

  6. somebody
    iulie 3, 2010 @ 10:26 pm

    Minunat articol!
    Intr-adevar, fericirea nu tine cont de nimic exterior, ci numai de prezenta lui Hristos in inima si in viata noastra si de relatia noastra vie cu El!

    Reply

  7. Vasi
    iulie 4, 2010 @ 10:40 am

    Relatia noastra vie cu El…
    Relatia noastra vie cu El, si a noastra vie si in dragostea lui Dumnezeu, a unuia cu celalalt.
    Doamne ajuta !

    Reply

  8. omp
    iulie 5, 2010 @ 10:59 am

    cel putin 2 mari adevaruri cuprinde acest articol:
    fericirea =>

    1- a-L pe iubi DUMNEZEU mai presus de orice si oricine…

    2- a dori si „lucra” (la) fericirea tuturor semenilor…

    Reply

  9. SergiuBond
    ianuarie 4, 2016 @ 8:37 am

    Am o nelamurire legat de invatatura ortodoxiei legat de micile bucurii/placeri ale vietii: placerea de a manca fructe, placerea de a te plimba prin natura, placerea de a admira natura, placerea de a descoperi natura si legile sale.
    Am impresia ca ortodoxia priveste aceste lucruri ca fiind patimi, sau in orice caz, nerecomandate. Am inteles eu cumva gresit?

    Reply

  10. Ludmila Doina
    ianuarie 4, 2016 @ 12:45 pm

    Cum poate fi patima contemplarea ?

    [b]Bucuria[/b] de a manca un fruct (chiar mai multe daca sunt mai mici)
    [b]Bucuria[/b] de a te plimba prin natura
    [b]Bucuria[/b] de a admira natura
    [b]Bucuria[/b] de a decoperi natura si legile ei (fara iscodire, doar cu dragoste !)

    Toate cu masura; nu uitam de noi, gura casca pe campii :))

    [b]DOMNUL SE BUCURA[/b]

    https://www.youtube.com/watch?v=8ryIphJxMCQ&list=RD8ryIphJxMCQ#t=92

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *