Celor ce vor să devină preoţi
Sunt sigur că între cititorii noştri sunt şi băieţi care au acest gând dumnezeiesc, de a sluji lui Dumnezeu ca preoţi. Pentru ei publicăm câteva cuvintele ale Sfântului Ioan de Kronstadt despre cum ar trebui să fie slujirea preoţească:
„Oare preotului i-ar mai putea arde de desfătări trupeşti, de vreme ce i se cuvine a se desfăta neîncetat doar de Domnul şi dacă o va face, îi va mai răspunde Domnul cererilor sale? Oare la desfătări trupeşti i-ar putea sta gândul, ştiind că are atâţia fii sufleteşti, care vin la el cu atâtea neputinţe duhovniceşti sau trupeşti, cărora trebuie să le arate compasiune, să le dea sfaturi sincere şi sănătoase, când ar trebui să se ,dedice în fiecare zi faptelor de desăvârşire, să se roage cu lacrimi Stăpânului pentru fiii tăi duhovniceşti, să nu se îndepărteze de ei, să-i păzească de lupii cei răpitori şi pentru ca să le dea Domnul sporire în viaţă, în credinţă şi în judecată duhovnicească?
Oare i-ar mai putea arde preotului de desfătări trupeşti, ştiind că trebuie să săvârşească des slujbe în biserică şi să stea înaintea prestolului Domnului, ştiind că trebuie să slujească atât de des dumnezeiasca şi preaminunata Liturghie, să fie săvârşitorul şi părtaşul cereştilor, nemuritoarelor, dătătoarelor-de-viaţă Taine, când trebuie să oficieze de nenumărate ori atâtea alte Taine şi ierurgii? Inima care iubeşte desfătările trupeşti arată necredinţă Domnului: „Nu ii puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona“ (Matei 6, 24).
Robul lui Dumnezeu (preotul) în timpul săvârşirii slujbelor divine şi a Tainelor trebuie să aibă convingere neclintită că tot ceea ce va gândi şi va spune atunci se va îndeplini. Astfel îi va fi lesne Stăpânului nostru să dea răspuns bun cererilor noastre, să facă sau să prefacă ceva după cuvântul nostru. Această convingere trebuie să o aibă în chip firesc, precum ar respira, sau precum ar vedea sau ar auzi ceva.
Eu însumi m-am simţit aşa de nenumărate ori. Mi-am dat seama singur că în cuvintele ,,a zis şi s-a făcut, a poruncit şi s-a zidit“ (Psalmul 32, 9) totul este exact, nu există nici o contradicţie. Fie ca această convingere s-o simţi mereu în tine, să-ţi fie precum hrana, băutura, respiraţia.”
(Sfântul Ioan de Kronstadt – Viaţa mea în Hristos)
Albinuta
iulie 12, 2011 @ 2:52 pm
Foarte intelepte cuvinte ,multumesc muult de tot pentru publicarea lor ,tocmai am citit cu cineva care inca nu este prea convins daca sa urmeze sau nu liceul teologic si i-a placut foarte mult ,avand in vedere ca mai este inca un an pana atunci nadajduiesc ca Domnul il va lumina sa reuseasca sa i-a cea mai buna decizie
Administrator
iulie 12, 2011 @ 3:27 pm
Doamne ajută Albinuţa!
Cu plăcere.
Să se roage la Dumnezeu şi va fi îndrumat aşa cum trebuie de duhovnic.
Dacă este de la Dumnezeu atunci, toate se vor aşeza.
Dacă nu, înseamnă că Domnul are alt plan cu el, prin care să poate fi de mult folos societăţii.
Raluca
iulie 30, 2011 @ 3:54 pm
Va rog frumos nu ati putea scrie si despre preotese-ce inseamna sa fi preoteasa,cum te pregatesi pt asta etc.
Maria Vicol
iulie 31, 2011 @ 10:12 am
@RalucaM
uite un sitte folositor in a deveni o vrednica preoteasa…
http://slujireapreotesei.blogspot.com/search/label/chipuri%20de%20preotese
Valentin Ion Preda
ianuarie 25, 2017 @ 7:34 pm
Eu inca am atatea optiuni in cap si nu-mi dau seama efectiv care mi s-ar potrivi… Preotie, calugarie, istorie… Erau mult mai multe initial dar slava lui Dumnezeu catre unele mi s-a luminat mintea sa inteleg ca nu-s de mine. Insa au mai ramas astea cateva… La vara am BAC-ul, mai toti din clasa sunt axati deja pe ceva, insa eu nu imi dau seama pur si simplu ce vreau cu adevarat… sau pentru ce sunt bun cu adevarat… A mai trecut cineva prin nedumeriri de genul asta?
Boitos
ianuarie 26, 2017 @ 10:01 am
Da, am trecut.
Ai duhovnic?Cum te intelegi cu parintii tai?
Discuta cu duhovnicul, cu parintii tai, cu un calugar ( oamenii astia sunt mai maturi decat tine ).Nu te lua dupa ce zic prietenii sau colegii.
Eu dupa mintea mea de acuma as face istorie ( ce ajungi dupa ce faci istoria ? ), si pe urma preotie ( daca mai esti decis ).Am cunostiinte care au facut 2 facultati odata ( printre care si preotia ), altii au facut dupa prima facultate.
Dar orice ai face , oriunde ai face , te tii de ea si o termini ( nu ca o incepi, faci 1-2 ani si gata o schimbi cu cealalata ).Asta e nestatornicie.
Oricum succes la bac .
Ioan
ianuarie 26, 2017 @ 2:27 pm
[i]„Eu inca am atatea optiuni in cap si nu-mi dau seama efectiv care mi s-ar potrivi… Preotie, calugarie, istorie… ”[/i]
Niciodată nu știi sigur când termini teologia dacă vei fi hirotonit, sunt destui care termină teologia și nu fac mare lucru, iar opțiunile în preoție pentru începători sunt în parohii de grad 3, adică cu puține familii, în care ai puține botezuri și cununii și o populație îmbătrânită.
Majoritatea care stau prin parohii sărace vor să se transfere la oraș sau în altele și gândește-te că de abia câte unul din ei ajunge la oraș, deci e concurență mare cu absolvenții și ar fi concurență chiar dacă nu ar mai absolvi nimeni ceva timp.
Am văzut și alți absolvenți de teologie care spuneau că nu prea ai ce face cu diploma de teologie, cam asta e ideea dacă nu activezi în mediul bisericesc, deci pentru cerința pieței ar fi mai bine să ai o meserie sau o calificare pe care o poți folosi.
E greu pentru niște tineri să trăiască din minimul pe economie, fără perspective de creștere în 5-10 ani, mai ales să mai crești și un copil din venituri mici sau soția să nu se poată angaja pe unde ești trimis, pe lângă asta dacă nu vei fi hirotonit, mai poți fi eventual cântăreț bisericesc, dar din asta nu se poate trăi.
A mers și cu preoția o perioadă după revoluție, oamenii eliberați de comunism au redescoperit Biserica, acum lucrurile au mai stagnat, nu cred că mai e o vocație fără stres și griji, ai ca preot aceași ascultare față de ierarh pe care o are călugărul față de stareț și trebuie să fi gata oricând să-ți asumi o viață de sărăcie dacă așa vor fi vremurile.
Și-n călugărie ți se poate cere să faci teologia, e foarte greu să respecți voturile călugăriei presiunea socială e mult mai mare și mi se pare că nici călugării nu mai au liniștea de odinioară.
E bine să fii realist ca tânăr care va da piept cu economia de piață, dacă tot faci o facultate și ai șansa să ajungi și la buget cu prima facultate urmată, măcar să nu pierzi timpul vreo 3-4 ani de zile.
Nu recomand nici facultatea de istorie, sociologie, etc mai bine mergi și pe la târguri pentru locuri de muncă și vezi ce se cere, măcar să faci și niște cursuri de formare în timpul facultății și să înveți bine limbi străine.
E importantă și sfătuirea cu duhovnicul și cu un călugăr, dar dacă n-ai o vocație deosebită și nu poți să-ți asumi să trăiești din minimul pe economie mult timp, sau în voturile călugăriei, mai bine faci altceva cu timpul acela care nu se mai întoarce.
Ca dificultate, facultatea de teologie nu e neaparat cea mai grea, dar asta nu e o idee bună să urmezi o facultate doar pentru că e mai ușoară și după să trebuiască să începi alta, sau să faci altceva.
albinuta
ianuarie 27, 2017 @ 7:22 am
Doamne ajuta ,Valens am trecut si noi prin aceste nedumeriri in urma cu cativa ani ,insa cu rabdare si ajutor de la Dumnezeu toate sau clarificat foarte frumos ,incearca sa te pregatesti cat mai bine pentru bac ,iar pana la finalizarea lui cu siguranta Domnul te va calauzi ce drum sa alegi am aceasta incredere deoarece sunt mama unui baiat care a trecut si el prin intrebarea daca teologie sau nu ,la el nu a fost teologie este cu totul alceva acum insa este bucuros de alegerea facuta ,ii place ceea ce face si asta conteaza cred cel mai mult Va inbratisez pe toti cu mare drag .Ma bucur Simona sa te regasesc ce mai faci
Boitos
ianuarie 27, 2017 @ 12:30 pm
Doamne ajuta, Albinuta ! Ce mai faci ? Ce fac ai tai ?
Sper ca sunteti bine.
Mi-a fost dor de tine si te imbratisez cu tot dragul din lume.
Noi… ca noi, inainte ca tatarii, ca undeva ne vom opri.
Numai inainte , cu ajutorul Maicii Domnului si a Sfintilor si ce a fi a fi.
Sper sa auzim numai de bine.