Pentru Dumnezeu, eu cine sunt?

Când sunt întrebată: “Cine sunteți?” primul raspuns care îmi vine este: “Pentru cine?”.

Față de timp viața mea nu-I nici măcar o scânteie, pentru lume nu-s nici un fir de nisip, pentru unii sunt un chip, pentru câțiva am și un nume. Pentru cei dragi, cineva drag, dar pentru Dumnezeu, eu cine sunt?

Pentru a afla asta să vedem ce a făcut El pentru mine. A făcut aerul pe care îl respir, pământul cu fiecare fir de iarbă pe care calc, frumusețea ascunsă în fiecare strop de rouă, oamenii minunați din jurul meu, trupul meu ce funcționeaza ca o mașină aproape perfectă, fără ca eu măcar să știu cât de cât cum, sufletul ce-mi face carnea vie, viața însăși pe care mama și tata oricât ar fi vrut, fără voia Lui, nu mi-ar fi putut-o da, a murit și a înviat… toate astea, de dragul meu.

Deci, la intrebarea: “Cine sunteți?” răspunsul meu este: ”Cu toata modestia, sunt LUMINA OCHILOR LUI DUMNEZEU, ca oricare alt om.”

Daca am vedea fiecare clipă a vieții ca pe o declarație de dragoste din partea Lui, nu ne-am mai umili păcătuind, ci ne-am strădui, pe cât ne este cu putință, să ne smerim făcând voia Lui, chiar dacă, poate, uneori, ne călcăm pe inimă pentru asta.

(Cătălina Felicanu)