Caută articole în site » Caută articole în site »

Campanii

Mii de tineri isi pastreaza fecioria pana la casatorie Tu de ce crezi in Dumnezeu

 Euharistia continua Ziua Creatorului

Din cauza crizei, am ajuns să trăim într-o lume si intr-o realitate strâmta. Din ce in ce mai strâmta. Oare ce n-am da să redescoperim lărgimea lumii, vastitatea ei firească? Ce preț am plăti să descoperim cuprinderea adevarata a Lumii...?

Ei bine, nu costa nimic. Doar o înnoire a minții noastre, cu pretextul acestei molime. Tocmai acum, tocmai aici, ne așteaptă lumi extraordinare...

Ca să înțelegem ideea, va amintiti, de pilda, de "O lume dispărută" a lui Artur Conan Doyle...? Cine ar fi crezut ca mai poate exista o lume de dinozauri în modernitatea noastră? Și totuși, în minunăția ei, în ficțiunea ei, aceasta lume imposibilă redevenise "posibilă"...

Sau "20.000 de lege sub mări" a lui Jules Verne...? Cartea care deschidea seria aventurilor prin toate minunățiile lumii. Și apropo, se pare ca Jules Verne nu ieșise niciodată din Franța, nu vizitase nici India, nu fusese nici la Polul Nord - totul, totul, toata aceasta bogăție a unor spatii inimaginabile venise din lumea vastă a unui iubitor de biblioteca. Biblioteca Franței îi deschisese lui Jules Verne o pluralitate de lumi, pe care acum le înfățișa cititorilor...

Și care e secretul, totuși? De ce e lectura minunata, chiar sub forma ficțiunii, chiar cu riscul unor narațiuni proaste sau al unor idei alienante? Care e misterul și Taina? Raspunsul ne pregătește pentru Taine și mai mari. Cartea ne scoate din singura realitate posibilă! Din realitatea cotidiană pe care o trăim. Și ne învață că Existența e mult mai largă, pline de lumi vaste și de idei dezmarginitoare. Ne scoate în celelalte lumi "posibile", lumi care - pentru noi, până atunci - erau imposibile.

Și faptul că realitatea aceasta nu e singura realitate posibilă ne pregătește pentru bucuria si largimea Duhului! Dumnezeu a făcut lumea măreață, nemărginită in idei, cu frumuseți și Taine nesfârșite. Iată, dacă luăm numai primele versete din Cartea Facerii: "La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul..." - ni se deschide în față o lume vastă și incredibilă! Căci Biblia e un fel de lectura a lumii în nemărginirea ei, în aerul Creatorului...

La fel si daca deschidem Psaltirea și citim: "Ziua zilei spune cuvânt și noaptea nopții vestește știința..." sau "Cand vad luna și stelele, lucrurile mâinilor Tale, zic: Ce este, Doamne, omul, ca l-ai facut pe el...!". Prin aceste minunății, noi suntem invitați în lumile nemarginite ale lui Dumnezeu, în pluralitatea și universalitatea Creației. Da, Creația e una singură, dar ea e plină de dimensiuni nesfârșite, fiindcă așa a facut-o Creatorul. Atunci, dragi prieteni, nu mai e nevoie să căutăm "multiversul" din filmele SF. El deja există. L-a făcut Dumnezeu. Îl găsim în orice lectură bună. În orice meditație. În orice rugăciune de mulțumire și recunoștință.

Și aici ajungem unde ne doare... Noi acum am ajuns sa trăim într-o cușcă pandemistica și mediatică. Presa și știrile obsesive din fiecare zi, "noutatile" despre coronavirus din 10 în 10 minute ne-au amputat realitatea, ne-au desfigurat-o, ne-au micsorat-o până ne-au luat "aerul" din ea, ca sa trăim în singura realitate propusa posibilă: pandemia.

Dar iată secretul libertății noastre în Creație, secretul nostru de oameni liberi în Dumnezeu: realitatea aceasta, realitatea aparenta, NU ESTE SINGURA REALITATE POSIBILA. Si nu a fost niciodata.

O, cât de largă e pronia lui Dumnezeu! Câte invitatii la lumi regăsite, la lumi "dispărute", la universuri recuperate - pe câți izolați și carantinizati există! 🙂 Cate seri cu farmec redescoperit, cate cine cu soția și copiii, cate secrete ale casei - o carte, o jucărie, un proiect de meșterit - au ieșit la iveală! Cat de largă poate fi lumea la capătul unui bolnav, cât de nesfarsita e lumea care iese din Psaltirea lui sau din cartea lui preferata...! Câte sensuri noi, sensuri minunate ale vietii și ale bolii au invadat lumea noastră teribil de ingusta, și ne-au facut-o largă și fermecătoare să petreci în ea...

Așa că, dragi prieteni, avea dreptate Cicero, cu maxima lui frumoasă: "Citim cărți ca să ieșim de sub tirania prezentului...". Fiindcă "prezentul" cotidian al nostru nu e nicidecum Prezentul în care suntem bucuroși și liberi și ai lui Dumnezeu. E acel "prezent" al lumii care ne sechestreaza, și care-l tine pe Dumnezeu departe. În schimb, își pune "zeii" lui: frica, pofta si grija de maine. Mai recent, spre zilele noastre, criticul literar Alex. Ștefănescu ne invita tot la o lume dezmărginită. El spunea că omul e ca un copac desfrunzit, și, prin lectura, el "își mărește capacitatea de contact cu Lumea, îi sporesc frunzele prin care-i vine Lumina, îi sporește fotosinteza". Omul descoperă, deci, frumusetea "lumilor posibile", de gând și de emoții, ascunse de Dumnezeu în marea Creație!

Ce se poate spune, dragi prieteni ai Lumilor imposibile ale Domnului!... Existența e prea largă și prea frumoasă ca s-o reducem la "cușca" în care presa și televizorul au sechestrat-o! Boala - prin ochii lui Dumnezeu - e un pretext, o invitație de a descoperi bogăția lumii interioare, și, prin ea, bogăția de lumi "imposibile" din Creație, pe care Domnul ni le face posibile. Și dacă ne rugam numai să "scăpăm cât mai repede, să treacă, sa ne intoarcem la viața dinainte", ne rugam tot cu mintea în cușcă, în singură realitate pe care o credem posibilă: a bolii. Prelungită, obligatoriu, cu realitatea vindecării. Dar dacă Înțeleptul Dumnezeu, stiutorul inimii noastre are altă "socoteala" cu noi...? Dacă El se foloseste de acest Timp ca să ne arate că Viata nu e mai putin frumoasa si valoroasă în suferință? Ca nu a ne face bine e scopul ultimativ, ci a trăi frumos mortalitatea și fragilitatea Vieții, ca niste copii vesnici ai Lui.... A înțelege că suntem de neprețuit, ca Viața e misterioasă și plină tocmai în vulnerabilitatea ei. Ca umanitatea Domnului Însuși. Ca omenitatea lui Iisus Însuși.

Asadar, dragilor, sa ne dezvatam sa traim in realitatea cotidiană ca "singura realitate posibilă". Daca ascultam de dimineata pana seara știri despre epidemie, si daca ne mai si rugam în aceeasi logica ("Doamne, sa treaca..."), ne construim singura realitate posibila - o cusca in care-L "bagam" pana si pe Dumnezeu. Dar daca ne hranim cu lecturi bune (preferabil tiparite), și cu rugăciuni libere si generoase (nu cu cereri din lumea terorii), atunci vom descoperi frumoasele si "imposibilele" lumi ale Creației. Care stateau dintotdeauna acolo, asteptand ca noi sa le facem... posibile!

Vino, Doamne, și deschide-ne Imposibila Ta Lume...! 🙂

Ierod. Iustin T., 27 martie 2020

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont

Revista Creatorul Universului

100 de pagini full-color glossy în format A4 cu o calitate grafică foarte bună.
Detalii aici.

Formular login

Dacă aveţi deja un cont, atunci introduceţi userul şi parola în câmpurile de mai jos. Dacă nu, atunci daţi click pe opțiunea "Creaţi un cont". După înregistrarea datelor, veți primi pe mail, un link de confirmare pe care trebuie să dați click pentru a confirma înregistrarea. Imediat după asta vă veți putea loga cu userul și parola definite la înregistrare.

Pentru orice dificultate apărută la logarea pe site, contactați-ne la: contact@ortodoxiatinerilor.ro

Linkuri

 

   Portalul Doxologia 

Colțișorul meu de rugăciune

Fapte ale demnității românești