Veni-va clipa când, de chinul
ce astăzi îl înduri cu greu,
c-o veşnică recunoştinţă
vei mulţumi lui Dumnezeu.

Atunci o singură durere
vei mai avea spre Cel Slãvit,
că nu I-ai înţeles Iubirea,
ci prea gemând ai suferit.

Când ochii, astãzi plini de lacrimi,
ai să-i deschizi spre-un veşnic har,
vedea-vei negrăit de dulce
ce vezi azi negrăit de-amar.

Când inima, acum zdrobita
de-atâtea ori şi-atát de jos,
Se va renaşte fericită
din strălucirea lui Hristos,

Când mâinile, prea mult acuma
bătute și muncite-amar,
vor străluci, primind cununa
în Cerul veșnicului har,

Când numele, acum de-ocară,
îți va fi aur luminos,
când viața, azi disprețuită,
va sta alături de Hristos,

C-o veșnică recunoștință
vei mulțumi lui Dumnezeu
chiar pentru chinul care astăzi,
adeseori l-înduri cu greu.

(Traian Dorz - Cântări de Sus, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2014, p.195. Apare cu binecuvântarea ÎPS Sale Dr. Laurențiu Streza, Mitropolitul Ardealului)

Pentru a putea lăsa un comentariu la acest articol trebuei să te înregistrezi. Creaţi un cont