Contradictia oamenilor de stiinta atei

Oamenii de stiinta care sustin naturalismul, adepti infocati ai teoriei evolutionismului, se incapataneaza sa demonstreze de ceva vreme, ca viata a aparut la intamplare, sau mai bine zis ca poate aparea din non-viata fara ca aceasta sa fie implicata de o ratiune si un scop.

Din cauza faptului ca naturalismul este surd, mut si orb la conceptul de revelatie, vom preciza ca o astfel de demonstratie stiintifica este din start complet speculativa, intrucat nimeni nu poate cunoaste in mod obiectiv conditiile de temperatura, umiditate, presiune, si toti ceilalti factori de mediu existenti in momentul aparitiei vietii pe pamant. Aceste informatii la care niciun om nu are acces, sunt elemente fara de care naturalistii construiesc doar ipoteze si experimente nedemonstrabile. Si mai mult decat atat, insasi ipotezele si presupunerile facute pe baza carora sa se poata experimenta aparitia intamplatoare a vietii, nu sunt o intamplare, ci implica o ratiune si un scop: ratiunea si scopul omului de stiinta.

Prima incercare oficiala de a arata ca viata ar fi aparut la intamplare este cunoscutul experiment Miller-Urey plublicat in anul 1953, ce i-a avut ca protagonisti pe chimiştii Harold C. Urey şi Stanley Miller. Dupa ce au facut speculatii despre conditiile de mediu dar si despre locatia aparitiei primelor forme de viata pe pamant, cei doi cercetatori au construit un sistem experimental închis, dupa presupunerile de la care au pornit: o atmosfera fără oxigen, dar cu elemente de hidrogen, metan şi amoniac. Rezultatul experimentului a fost crearea de compusi organici, printre care si aminoacizi: glicocol, alanină şi acid glutamic.  Asa ca, in urma efectuării acestui experiment, Urey şi Miller au tras concluzia că molecule organice se pot forma într-un mediu fără oxigen, aşa cum s-a speculat că ar fi fost atmosfera Pământului cu multi de ani în urmă.

Insa ei nu au demonstrat ca viata a aparut la intamplare din materie non-vie, ci doar ca din elementele chimice selectionate au rezultat niste compusi organici care nu indeplinesc deloc criteriul de organism viu. Daca ar fi fost cu adevarat sinceri si lipsiti de prejudecati in demonstrarea faptului ca viata a aparut la intamplare, cei doi cercetatori ar fi trebuit sa respecte premisa intamplarii, adica sa aleaga in mod intamplator compusi  chimici pentru participarea la experiment, intr-un numar si o concentratie de participare aleasa tot intamplator, iar factorii ce cauzeaza interactiunea dintre compusii chimici sa fie si ei intamplatori, la fel ca si viata a carei aparitie au presupus-o intamplatoare si nu cauzata de o ratiune si un scop. Dar oamenii de stiinta stiu ca acest lucru nu este stiinta, ci doar credinta intr-o speculatie nedemonstrabila, asa ca sustinatorii naturalismului sunt nevoiti sa porneasca mereu de la pasul 2 sau 3, pentru a incerca sa demonstreze momentul 0 al vietii: viata aparuta din non-viata.

Asa ca un alt experment mult mai proaspat, initiat de omul de stiinta Craig Venter,a facut furori cum ca viata a fost creeata artificial in laborator. Citam ce s-a intamplat de fapt: „

  • A fost luat genomul unei bacterii (Mycoplasma genitalium) și copiat;
  • Ansamblarea noului genom (copiat) a fost realizată în celule vii și de către celule vii (Escherichia coli șiSaccharomyces cerevisiae);
  • Genomul rezultat a fost introdus într-o celulă a cărui genom a fost îndepărtat;
  • Celula care a „acceptat” genomul a fost o celuă cu totul formată și naturală (cu excepția faptului că i s-a îndepărtat genomul), ea nu a fost creată în laborator

Acest scenariu nu are nici cel puțin meritul de a se asemăna cu ceea ce am putea numi „crearea vieții în laborator”. Pe lângă faptul că sinteza genomului în sine a avut loc în celule vii (în mod natural, nu artificial), avem și elementul că celula care a accepta respectivul genom era o celulă (cu totul naturală, dar al cărui genom a fost îndepărtat) care avea toate structurile formate și gata să-și îndeplinească funcțiile în mod natural (nu artificial).

Acest fel de „creare” a vieții se aseamănă foarte mult cu a spune că ai avut doi iepuri în laborator. Peste o vreme a mai apărut un iepure (din pântecele iepuroaicei). Și pentru că toate lucrurile acestea au avut loc în laborator, unii vor trage concluzia că a fost creată viață în laborator. Sigur că a fost  creată viață în laborator odată ce-ai închis iepurii în călduri în cușca din laborator.” (Sursa: Blogul Big Bang)

Deci, nu s-a creeat vreodata viata artificiala in laborator, nici intamplator si nici din materie non-vie. Totusi, presupunand prin absurd ca oamenii de stiinta sustinatori ai naturalismului vor reusi vreodata sa creeze viata artificiala doar din materie non-vie, acest fapt n-ar demonstra deloc ca viata a aparut la intamplare, ci chiar contrariul. Faptul acesta ar demonstra doar ca presupusa viata artificiala:

– a fost creeata (in laborator) si nu a aparut oricum si oriunde;

– are un autor personal (indirect): omul de stiinta;

este cauzata de o actiune constienta a unei fiinte rationale: omul de stiinta;

-este urmare a unui scop precis: cel al omului de stiinta care si-a propus sa creeze viata;

Curios lucru, este faptul ca toate aceste conluzii ce s-ar putea trage despre presupusa reusita a crearii de viata artificiala, sunt defapt principalele aspecte revelate umanitatii prin Cartea Facerii, in ceea ce priveste inceputul universului si al vietii:

Deci cum pot oamenii de stiinta naturalisti sa incerce a creea viata „artificiala” pentru a demonstra ca viata a aparut la intamplare, cand defapt doar simpla incercare nu este o intamplare ,iar presupusa reusita a acestui lucru i-ar face sa cada pe tiparul revelatiei lui Dumnezeu, Cel pe care se straduiesc sa-L nege?!

Aflandu-se in fata acestei „dileme” de a-l nega pe Dumnezeu tocmai cu ceea ce ne-a revelat despre inceput si viata, ii sfatuim pe oamenii de stiinta atei sa nu caute sa demonstreze aceste lucruri spre rusinea lor, ci sa ramana la o pozitie mai sanatoasa din punct de vedere rational decat pozitia ateismului: recunoasterea sincera ca nu stiu cum a aparut viata si nici nu pot demonstra vreodata lucrul acesta. Aceasta daca nu se accepta Revelatia, desigur.

(Visited 7 times, 1 visits today)