Crede în ajutorul lui Dumnezeu în pofida obstacolelor pe care lumea ţi le arată
De-a lungul ultimilor ani credinţa mea în Dumnezeu mi-a fost izbită de răceala şi indiferenţa oamenilor. Pe de o parte citeam în Sfânta Scriptură: ”De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede.” (Marcu 9, 33) iar pe de altă auzeam sfaturile celor din jur: „Claudiu, nu mai visa, lumea e mult mai rea decât crezi tu.”
În Proloage citeam în viaţa unui sfânt cum prin credinţă a reuşit să mute un munte doar cerându-i asta lui Dumnezeu iar pe de altă parte auzeam în jur cum se spunea: „N-ai să reuşeşti să faci cutare lucru, acolo doar cu pile…cu intervenţii… n-ai nicio şansă.”
Citind scrierile sfinţilor părinţi aflam că nimic nu se mişcă în lumea această fără voia lui Dumnezeu, niciun fir de păr, şi că nu putem nici să respirăm fără harul Lui, iar pe de altă parte aud de la prieteni şi de la familie că lumea se află în mâinile celor cu bani şi putere politică şi totul se rezolvă prin ei.
Pe de o parte Dumnezeu, prin toţi slujitorii Bisericii, mă sfătuieşte să nu fac niciun compromis, să nu mint, să nu fiu egoist, să nu fiu hoţ ci să-mi iubesc aproapele şi niciodată să nu-l nedreptăţesc sau să-l supăr cu ceva, iar pe de altă partea lumea îmi spune că fără compromisuri nu poţi trăi bine, că toată lumea le face, că trebuie să mai şi minţi în viaţă, că „găina de unde scurmă de acolo mănâncă” adică trebuie să mai şi furi câte ceva… şi tot aşa…
În pofida tuturor acestor lucruri m-am ambiţionat să cred în Dumnezeu şi să-i fac voia, chiar dacă de multe ori am şi căzut în păcat. Am crezut în Dumnezeu chiar dacă erau situaţii în care alţii râdeau de nădejdea mea sau mă compătimeau că nu-mi dau seama de fapt cum merg lucrurile în lume.
Au fost momente când singurul lucru pe care puteam să-l fac pentru mine sau familia mea era să mă rog lui Dumnezeu şi să-i cer lui rezolvarea. M-am rugat pentru un lucru timp de doi ani de zile deşi în timpul acesta de multe ori mă gândeam că mă rog degeabă. Ba uneori îmi puneam în gând ca seara să nu mai zic nimic despre acel lucru, dar imediat simţeam în mine o strângere de inimă, o părere de rău, de parcă Dumnezeu şi-ar fi luat harul de la mine pentru a-mi spune: „Roagă-te în continuare pentru aceasta şi nu deznădăjdui…” Şi m-am rugat. După aproape trei ani am început să văd minunea, Dumnezeu începuse să-şi pună în acţiune planul Său, şi vedeam credinţa din rugăciune cum ia forma faptelor….
Oh! Doamne ce m-am bucurat! Şi ce mult m-a ajutat acest lucru în relaţia mea cu Dumnezeu.
Ce înseamnă să crezi când îi ceri ceva lui Dumnezeu? Înseamnă că realităţile acelui moment îţi arată că singur nu te poţi descurca şi că vei întâmpina multe obstacole pentru a reuşi. Dacă ar fi uşor să împlineşti ceea ce ţi-ai propus atunci n-ai mai cere ajutorul, ai mulţumi lui Dumnezeu că lucrurile au ieşit bine. Doar când vezi că e greu atunci strigi către El.
Sfântul Apostol Pavel spune: „Credinţa e fiinţarea celor nădăjduite, dovada lucrurilor celor nevăzute. ” (Evrei 11, 1)
Care e meritul celui care crede? Faptul că şi-a pus nădejdea în Dumnezeu că poate împlini ceea ce a cerut deşi, aşa cum stau lucrurile acum, ar fi foarte greu de realizat acel lucru. Sfântul Apostol Pavel dă câteva exemple din Vechiul Testament în care explică foarte frumos cum au reuşit să creadă unii oameni în lucruri care păreau imposibile.
El vorbeşte despre Noe care a început să construiască o corabie mare în care urma să se salveze împreună cu familia sa de la potopul cel mare. Noe a avut încredere în făgăduinţa lui Dumnezeu şi n-a luat în considerare lumea care râdea de el că se pregăteşte de un mare potop.
„Şi Domnul Dumnezeu i-a zis lui Noe: „Intră în corabie, tu şi toată casa ta a, căci pe tine te-am văzut că eşti drept înaintea Mea în neamul acesta.” (Fc. 7,1)
Câţi dintre noi am fi crezut în locul lui, dacă Dumnezeu ne-ar fi zis că toţi oamenii de pe pământ vor muri şi doar tu împreună cu soţia şi fii tăi vei supravieţui? Câţi s-ar fi apucat să construiască o corabie crezând că se va întâmpla ceva ce n-a mai fost niciodată pe pământ?
Sfântul Pavel vorbeşte şi de Avraam care a ieşit din ţara în care trăia şi s-a încrezut în Dumnezeu care i-a promis că-i va da un loc în Canaan (Fc.12, 1-5). Câţi dintre noi am pleca astăzi din oraşul nostru dacă Dumnezeu ne-ar promite că ne va da tot ce ne trebuie undeva departe, într-o ţară străină? Câţi am lăsa casă, masă, prieteni, familie, servici şi multe altele urmând porunca lui Dumnezeu şi plecând într-un loc îndepărtat?
Câţi ni l-am aduce pe fiul nostru jertfă înaintea lui Dumnezeu aşa cum a făcut Avraam cu Isaac? deşi Dumnezeu i-a zis că din Isaac îi va scoate urmaşi. Totuşi Avraam n-a cârtit, n-a comentat, ci cu conştiinţă s-a dus să împlinească ceea ce i s-a porunci încrezându-se în Domnul.
„Prin credinţă, când s-a născut Moise, a fost el ascuns de părinţii săi timp de trei luni, căci l-au văzut prunc frumos: şi nu s-au temut de porunca regelui” care ordonase ca toţi copiii de parte bărbătească din neamul evreilor să fie omorâţi. L-au ascuns pe Moise crezând că Dumnezeu îi va ajuta cumva, şi nu va permite ca să fie omorât. Aşa s-a întâmplat, pruncul Moise a ajuns să fie crescut chiar de fiica faraonului.
„Prin credinţă Moise, când a crescut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon, alegând ca mai bine să-ndure laolaltă cu poporul lui Dumnezeu decât să aibă desfătarea păcatului cea trecătoare; mai mare bogăţie decât comorile Egiptului a socotit el ocara lui Hristos, fiindcă se uita-nainte, drept la răsplată.” (Evrei 11, 24-26)
Moise a crezut în Dumnezeu şi a preferat să fie umilit alături de conaţionalii săi, decât să primească slava care se cuvine unui nepot de împărat. A crezut că Dumnezeu îi va ajuta pe evrei, chiar dacă erau năpăstuiţi şi chinuiţi de faraon, şi aşa s-a şi întâmplat.
„Prin credinţă a părăsit el Egiptul fără să se teamă de mânia regelui; ca şi cum L-ar fi văzut pe Cel-Nevăzut, a rămas neclintit. Prin credinţă a rânduit el Paştile şi stropirea cu sânge, ca nu cumva Nimicitorul să-i atingă pe cei întâi-născuţi ai lor. Prin credinţă au trecut ei Marea Roşie ca pe uscat, în timp ce Egiptenii, încercându-se şi ei, au fost înghiţiţi.” (Evrei 11, 27 – 29)
Şi exemplele pot continua…. dar putem deja trage o concluzie: mare este răsplata celor care se roagă şi cred că Dumnezeu le va împlini cererile chiar dacă evidenţele lumii arată că e imposibil acel lucru.
Dar poate cineva va spune: „Şi dacă ceea ce ceri tu în rugăciune nu este plăcut înaintea lui Dumnezeu, sau El are alte planuri, ce rost mai are să crezi şi să insişti?”.
Răspunsul e simplu: Puterea de a crede şi de a stărui în cererile tale către Dumnezeu ţi-o dă tot El. Astfel dacă ceri în rugăciune ceva rău vei vedea cum în timp vei renunţa s-o faci, din diferite motive, şi asta pentru că Dumnezeu nu te va susţine și îți va da de înțeles asta. Dar dacă ceea ce ceri este bun şi stăruieşti rugându-te cu credinţă, vei avea în inima ta siguranţa împlinirii acelui lucru.
Ba de multe ori Dumnezeu îţi dă un gând bun pe care tu-l primeşti cu bucurie şi zici: „Ce mi-ar place să fac cutare lucru” şi dupa asta începi să te rogi pentru a se împlini. Dar Dumnezeu de aceea ţi-a şi dat mai înainte acel gând pentru că ştie că îţi va şi împlini acea dorinţă. Acest exerciţiu de credinţă în Dumnezeu şi de experimentare a împlinirii în fapt a ceea ce am cerut, ne întăreşte foarte mult şi ne ajută pe viitor să ne bizuim şi mai mult pe ajutorul Lui.
„Fără credinţă nu-i cu putinţă să fim bineplăcuţi; fiindcă cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El există şi că răsplătitor Se face celor ce-L caută.”
Dragilor nu vă temeţi, credeţi şi veţi vedea minuni în viaţa voastră. Cereţi orice vă îndeamnă conștiința întru Domnul, oricât de greu de îndeplinit vi s-a părea sau chiar imposibil. Nu ascultaţi de lume…lumea azi zice aşa iar mâine invers. Dumnezeu poate face orice, chiar şi din nimic.
Sfinţii zic că atunci când Dumnezeu vrea ceva toată făptură conlucrează spre împlinrea voii Lui.
Cereţi-i lui Dumnezeu tot ceea ce aţi visat dar n-aţi îndrăznit niciodată să gândiţi că s-ar putea realiza.
Trei minuni mari s-au întâmplat în viaţa mea, Dumnezeu împlinind trei cereri foarte mari ale mele, care păreau aproape imposibile la vremea respectivă. Astăzi când mă uit în urmă nu-mi vine să cred cum a reuşit Domnul să aşeze lucrurile. Pentru alţii din exterior poate nu înseamnă mare lucru, dar asta pentru că nimeni nu ştie ce a fost şi este în sufletul meu.
Rugăciunea insistentă înaintea lui Dumnezeu împlineşte porunca: „Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va”. Facând astfel la un moment dat veţi primi ce aţi cerut, veţi afla ce aţi căutat şi vi se va deschide uşa pe care o credeaţi înaccesibilă.
Fiţi curajoşi! Plecaţi genunchii voştri înaintea lui Hristos, a Maicii Sale şi a sfinţilor şi cereţi tot ce aveţi nevoie. Dar cereţi cu credinţă, cu sinceritate şi cu nădejdea că se va împlini.
(Claudiu)
Albinuta
iulie 4, 2011 @ 5:18 am
Doamne ajuta ,foarte frumos si folositor articol,mult adevar in tot ceea ce ai scris ,credcain viata fiecaruia Domnul face minuni trebuie doar sale vedemsieste nevoieintradevar de credinta uneori de chiar foarte multa ,nu as putea spune exact cate cereri a „indeplinit” Domnul in viata mea insa stiu ca tot ceea ce am cerut am primit(multumesc Doamne pentru tot ) as putea spune ca am primit multe la care nici macar nu visam ,mai am eu cateva cerinte la care ma rog de ani buni insa stiu ca atunci cand voi invata ceva foarte folositor se va intampla ceea ce-mi doresc ,personal cred ca atunci cand Domnul „intarzie”sa ne trimita ceea ce dorim (desii este ceva bun si de folos ) o face ca noi sa intelegem ceva ,sa invatam ceva ce ne este de folos ,multumesc mult pentru articol .
Albinuta
iulie 4, 2011 @ 5:28 am
Am o intrebare care nu are legatura cu articolul ,de aceea o scriu separat sa poata fii stearsa mai tarziu,am incercat sa citesc comentarii la articole mai vechi si nu am reusit nu sunt prea experimentata de aceea va cer sfatul,am intrat la actualizeaza comentarii si RSS pentru articol insa nu am reusit sa citesc decat ultima pagina (indiferent pe care din pagini apasam),unde sunt mai multe pagini cum le citesc ,multumesc (asa cum am spus uneori i-mi place sa recitesc ceea ce am scris eu sau alcineva )
Simona
iulie 4, 2011 @ 10:39 am
Albinuta, paginile sunt numerotate cu 1 2 3 si daca ai intrat automat pe ultima pagina, poti sa dai click pe alt numar.
Albinuta
iulie 4, 2011 @ 11:59 am
Multumesc Sim insa tot doar ultima pagina afiseaja chiar daca apas spre ex pagina 1
Administrator
iulie 4, 2011 @ 2:19 pm
Albinuta, inainte de a afla care este cauza din pricina careia nu poti accesa comentariile mai vechi, avem nevoia sa ne raspunzi la cateva intrebari:
a) ce navigator de internet folosesti (web-browser)?
b) ce versiune are navigatorul de internet?
c) da-ne un exemplu de link, la un articol a carui comentarii nu le poti accesa.
Badea Patricia
iulie 4, 2011 @ 6:28 pm
foarte frumos articolul. si a venit intr-un moment al vietii mele cand sunt semne ca Dumnezeu pana la urma imi va implini o anumita dorinta dar am nevoie de credinta in continuare pt a putea realiza acel lucru. intr-adevar cand ma rog pentru ceva parca simt in suflet daca este bine sau rau ca-mi doresc acel lucru. iar Domnul imi da putere mai mare sa ma rog pentru lucrurile pe care le simt a fi folositoare si imi sporeste nadejdea ca-l voi obtine , rugandu-ma cu credinta.
Administrator
iulie 4, 2011 @ 6:35 pm
Da Patricia,
Este exceptional ce mare taina este relatia noastra cu Dumnezeu.
Ce frumos ne grăieşte Dumnezeu în inimă când ne rugăm… ce repede ne răspunde… trebuie doar să fim atenţi…să fim mai sensibili… mai puţin carnali.
Albinuta
iulie 5, 2011 @ 5:28 am
Doamne ajuta ,iertare daca cumva am suparat cu intrebarea mea ,as ruga chiar pe admini sa stearga toate comentariile(inclusiv acesta ) care tin de intrebare , versiunea pe care o folosim la calculator este windows xp(daca aceasta am fost intrebata nu ma prea pricep)si un exemplu de articol mai vechi este chiar articolul la care se fac zilele acestea comentarii (cum se face dragoste ) ,asa am observat ca nu am posibilitatea de a intra pe toate paginile ,cu siguranta este ceva ce tine de calculatorul meu ,am pus intrebarea din nestiinta nu cu gandul de a supara (oricum cred ca s-a inteles si se stie parerea mea despre OT),iertare de asemenea ca raspund cu o mica intarziere ,de cand a venit vacanta intru mai putin pe internet si doar dimineata inaite de trezirea copiiilor
Lilii
iulie 5, 2011 @ 7:06 am
Albinuta,
Admin cand te-a intrebat ce browser folosesti,se referea (cred)la ce internet folosesti,de exemplu: internet explorer,mozila firefox,safari,chrome,etc..:)
La a doua intrebare,ce versiune folosesti,fiecare browser are versiuni mai noi,sau mai vechi,de exemplu internet explorer 7 este o versiune veche,internet explorer 8 sau 9 sunt versiuni noi.
Asa este si la mozila firefox: are versiunea 3, sau 4 sau 5 ..etc:)
Daca ai cumva un browser de-o versiune mai veche,de exemplu cum este internet explorer 7,atunci se intelege de ce ai probleme cand vrei sa vizualizezi comentariile.
Albinuta
iulie 6, 2011 @ 5:06 am
Doamne ajuta ,multumesc Lili pentru lamuriri si pentru felul in care ai scris (foarte rabdator si de inteles pentru mine ),intradevar am internet explorer insa nu stiu ce versiune ,cu siguranta o versiune mai veche ,inca o data IERTARE daca am suparat cu ceva intreband si rog din nou pe admini sa stearga intrebarea si toate celelalte comentarii ca raspuns la acea intrebare deoarece nu are legatura cu subiectul articolului ,multumesc mult
Lilii
iulie 6, 2011 @ 5:33 am
Albinuta,
Din pacate nici eu nu stiu cum poti afla ce versiune ai,nici la al meu nu prea stiu ce versiune are.;))
Stiu doar ca daca icon-ul(adica „imaginea” progr. internet explorer este in totalitate albastra,atunci sigur folosesti versiunea 7.)Incearca sa-ti downloadezi mozila firefox si apoi vezi daca merge mai bine.:)Cu placere.
Sorin
iulie 6, 2011 @ 10:11 am
Când vrei să afli versiunea unui program paşii în general sunt: Help -> About…. În cazul lui Internet Explorer intri sus la meniu pe Help -> About Internet Explorer.
Alexandra Diaconu
iulie 6, 2011 @ 2:24 pm
Claudiu, eu cred ca intradevar Universul sta in mainile lui Dumnezeu, dar lumea in care traim noi azi, Pamantul, e guvernat de cel rau. Si asta pentru ca Dumnezeu ii permite sa isi faca de cap, tocmai ca sa poata tria si alege oamenii care intredevar au valoare. Doar chiar asa se si spune „Multi chemati, putini alesi”. Sita cerne.
Alexandra Diaconu
iulie 6, 2011 @ 2:32 pm
De la parintele Cleopa am citit in trecut o interpretare a Apocalipsei, si am gasit o interpretare a lui 666, care mi s-a parut adevarata, adica nu am simtit nevoia sa caut si sa vad daca e asa, mi s-a parut corecta la prima citire. Si el spune ca cei trei de 6 reprezinta 3 pacate de moarte care vor exista zilele astea: pofta fara minte (desfrau, betie), inchipuiri (imaginatie) pripite (secte, deznadejde etc), manie fara judecata (ura, razboaie, razbunare). Si asta e pecetea care li se va pune in frunte oamenilor, pe care multi o asociaza cu nu stiu ce cod de bare si alte povesti. E o chestie pur spirituala. Dumnezeu il lasa cu buna stiinta pe diavol sa faca ce vrea aici pe pamant, pentru ca omul sa poata alege cu buna stiinta si de unul singur calea pe care vrea sa o urmeze. E posibil sa ma insel, dar nu cred 🙂
Administrator
iulie 6, 2011 @ 2:51 pm
Salut dalex,
Dumnezeu este Creatorul si Proniatorul nostru si toate sunt in mainile Lui. Pamantul nu este guvernat de cel rau ci doar unii oameni se lasa prin faptele lor in mainile diavolului. Sunt si multi oameni care au viata bineplacuta inaintea lui Dumnezeu si sunt foarte apropiati de El.
Lumea e o interactiune continua intre cei buni si cei rai. Si Dumnezeu permite asta astfel incat cei rai sa se schimba vazandu-i pe cei buni, iar cei buni sa se intareasca in bine vazand efectele dezastroase ale raului.
Lilii
iulie 6, 2011 @ 5:55 pm
@Saurian: multumesc frumos !:D
Albinuta
iulie 7, 2011 @ 6:40 am
Multumesc tuturor pentru sfaturi,s-a rezolvat problema ,am rugat pe cineva sa-mi instaleze alta versiune de internet ,iar acum totul este bine ,
M
august 20, 2011 @ 12:48 pm
Buna tuturor,
as avea o intrebare referitoare la un aspect al acestui subiect…stim si acceptam faptul ca toti suntem pacatosi, fiecare ne lupatam cu patimile trecute, actuale, si cu multe multe ispite pe care diavolul ni le pune in cale…si daca suntem sinceri rare sunt situatiile cand noi invingem , si asta doar fiindca ne ajuta Dumnezeu. Sunt minuni pe care mi le doresc, si cred ca Dumnezeu daca vrea le poate indeplini, insa cum sa am indrazneala sa-L rog sa faca minuni pentru mine, cand eu niciodata nu reusesc sa respect aproape nimic din legea Sa? Cum sa o rog pe Preasfanta Fecioara sa mijloceasca pentru mine, cand eu nici macar faptele bune cele mai mici nu le pot infaptui…Spre ex, avand un job care presupune munca cu publicul, de multe ori mi se intampla sa realizez ca ma comport rece, evaziv, fara rabdare si daruire fata de problemele unora care vin la mine, tocmai pt. ca asta e treaba mea, sa rezolv o anume situatie…Pai daca un lucru atat de marunt nu-l pot controla si ma las prinsa de agitatie, de nervii celor din jur si fara sa-mi dau seama actionez la fel, ca si cand asta e natura mea, fara lupta impotriva impului de a reactiona gresit…cum pot sa merg acasa, si sa-i spun lui Dumnezeu ce?
M
august 20, 2011 @ 12:48 pm
Doamne, azi am gresit, la fel ca si ieri, asa cum fac mereu, dar TU pentru mila si iubirea Ta de oameni indeplineste-mi acesata rugaminte, minune chiar? Cum sa indraznesc sa cer mila si minuni cand nu pot nici macar sa-I daruiesc ceva bun pt ca ma tine in viata in primul rand? Iar cu totii stim ca putini se intorc la Dumnezeu intr-o clipa! Putini primesc acest har al pocaintei „supreme” si se intorc definitiv…cei mai multi ajung sa-i doreasca intoarcerea, si se lupta uneori toata viata, alergand din pacat in pacat si din lupta in lupta, pentru ca sa biruie abia la sfarsit, sau unii deloc…Stiu ca Dumnezeu este Indelungrabdator si Multmilostiv, dar mie parca mi-e rusine sa cer, pentru ca stiu ca nu merit…Si totusi in al cui ajutor pot nadajdui mai mult decat in al lui Dumnezeu?
Badea Patricia
august 20, 2011 @ 3:14 pm
@Laura-Ioana
in primul rand trebuie sa spun ca uneori ma confrunt cu aceiasi problema. Stiu ca toata ziua am facut cu totul altceva decat ceea ce trebuia iar seara la rugaciune simt ca sunt atat de nerecunoscatoare si ca nu merit sa cer nimic. Si totusi stiu ca Dumnezeu ma iubeste si ca abia asteapta sa-i cad in genunchi si sa-i spun toate problemele mele.
Cred ca una din solutii ar fi sa incercam sa ne schimbam viata cu adevarat, sa fim mai atenti la dorintele celorlalti, sa le lasam pe ale noastre deoparte si sa ne schimbam vechile obiceiuri, putin cate putin. daca nu ne putem intoarce la Dumnezeu intr-o clipa, atunci nu avem decat sa luptam toata viata, in fiecare zi si sa-i multumim lui Dumnezeu pt fiecare reusita si incercare…
Avva Zenon a zis: Cine vrea ca Dumnezeu să-i asculte grabnic rugăciunea, de fiecare dată când se ridică şi întinde mâinile către Dumnezeu, mai înainte de toate şi mai înainte de a se ruga pentru sufletul său să se roage pentru sufletul duşmanilor lui. Purtându-se astfel, ori de câte ori Îl va ruga pe Dumnezeu Acesta îl va asculta.
,,Sa nu cautam noi trepte de rugaciune inalta,ca aceasta-i mandrie!Noi ne rugam cum putem iar Dumnezeu,vazand ca sufletul se chinuie sa se invete a se ruga,cand stie darul Lui,il invredniceste de momente de rugaciune curata.,,
Parintele Mitrofan