Credința, fragilă precum o floare

Omul își are propia credință și în funcție de ea va da socoteală la Înfricoșătoarea Judecată.

Precum grădinarul sădește sămânța în pământ pentru a crește o plantă tot așa este și cu credința oamenilor. Dumnezeu sădește sămânța credinței în sufletele noastre, însă noi trebuie să îngrijim sâmburele credinței pentru a crește, trebuie să avem grijă ca ea să înflorească iar nu să se ofilească.

Trebuie să avem grijă de credința noastră căci ea este mai fragilă decât toate florile. Dacă nu ne păzim mintea de gândurile cele rele, credința se poate destrăma ușor. Chiar și un simplu gând îți poate zdruncina credința… ușor de distrus dar greu de refăcut.

Așadar, trebuie să avem grijă să ne păzim inima și mintea, să ascultăm îndemnurile Sfintei Scripturi și să nu ne îndepărtăm de Biserica Ortodoxă. Toate aceste lucruri le-am învățat de-a lungul timpului.

Când am început să mă apropii de Dumnezeu, eram membru al unui forum. Pe acel forum erau și discuții despre Dumnezeu, dar care erau deseori sufocate de atei. Iar din această cauză, de multe ori picam zile intregi în erezii, însă acum nu vreau sa îmi mai amintesc acele momente pe care eu le-am simțit a fi de iad. Dar într-o zi, de frică de a nu mai sta în erezii și îndoieli de credință, am căzut Lui Dumnezeu în genunchi, i-am cerut iertare pentru că nu mi-am păzit mintea și i-am promis că nu voi mai frecventa acele discuții. Și așa am și făcut.

Văzând că mă pierde și că mă apropii din ce în ce mai mult de Dumnezeu, diavolul nu s-a lăsat învins ci a continuat să se lupte cu mine. Însă cu multă rugaciune și cu ajutorul Lui Dumnezeu am putut răbda și învinge ispitele celui viclean.

Un lucru important din toate aceste întâmplări ar fi că omul trebuie să îndepărteze de la el tot ceea ce îi poate afecta credința precum: obiceiurile rele, unele cărți/reviste care știm că sunt pline de erezii (de exemplu, binecunoscutele cărți ale lui Pavel Coruț), dar chiar și acele discuții de pe internet (cum a fost in cazul meu).

Un alt lucru important ar fi să reținem cuvintele spuse de Duhul Sfant prin apostolul Pavel in Epistola 1 catre Corinteni cap. 3 : 1-2:

„Și eu, fraților, n-am putut să vă vorbesc ca unor oameni duhovnicești, ci ca unora trupești, ca unor prunci în Hristos. Cu lapte v-am hrănit, nu cu bucate, căci încă nu puteați mânca și încă nici acum nu puteți”.

Din aceste cuvinte înțelegem că, atunci când vorbim despre Dumnezeu, trebui să ținem cont că unii oameni sunt mai puțin avanasați din punct de vedere duhovnicesc iar prin câteva simple cuvinte le putem strica credința fără să ne dăm seama.

În concluzie, frați întru Hristos, să aveți grijă de voi, să vă păziți de gândurile cele deșarte și să ne rugăm ca sămânța credinței sădită de Hristos, să crească și să ne ridice până în împărăția Sa.

„Ieșit-a semănătorul să semene sămanța sa. Și, semănând el, una a cazut lângă drum și a fost călcată cu picioarele și păsările cerului au mâncat-o. Alta a căzut pe piatră și, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. Alta a căzut între spini și, spinii, crescând cu ea, au înăbușit-o. Și alta a căzut pe pământ bun și, crescând, a făcut rod însutit”

(Cătălin Teodor)