2437857-lgPentru ca anul acesta este anul lui Darwin, m-am gandit sa adaug si eu cateva zeci de randuri la oceanul de scrieri varsate de 200 de ani in coace in disputa dintre evlutie si creatie. Prin cuvintele care urmeaza nu am sa incerc sa te convig cu argumente stiintifice daca lumea exista datorita creatiei sau evolutiei, pentru ca la oricare dintre cele doua posibilitati ai opta...ai nevoie de credinta. Ca sa fii de acord cu evolutia trebuie sa crezi in ea, ca sa fii deacord cu creatia... la fel. Cineva spunea frumos ca singurele deosebiri intre evolutie si creatie sunt urmatoarele: "La inceput a fost nimic" si "La inceput a fost Cuvantul!"
Stiind faptul ca in orice directie ne-am indrepta credinta, ea izvoraste din adancul sufletului nostru, marea problema nu este la exterior, in a gasi dovezi despre creatie sau evolutie (desi este bine sa facem si asta pentru a ne lamuri pe deplin), marea problema este inauntrul nostru. Caci noi ''decodam'' tot ceea ce ne inconjoara si simtim cu interiorul nostru, cu inima...cu sufletul. Asa ca, cel mai de bun simt lucru pe care putem sa-l implinim este sa ne facem un proces de constiinta, sa vedem ce putem ''pipai'' cu inima...pentru ca "ce-i in mana nu-i minciuna": Sa ma uit adanc inauntrul meu si sa vad pe ce vrea sa-si lase amprenta sufletul meu:
Eu ce vreau ? Vreau sa mor si sa se termine totul cand voi inchide ochii sau vreau sa traiesc vesnic fericit?
Eu vreau ca atunci cand voi fi vreodata intr-un necaz in care nu am nici o iesire omeneasca, sa esuez lamentabil din cauza ca nu pot sa-mi depasesc limitele, sau vreau ca Cineva sa-mi intinda mana si sa ma ajute?
Eu ce vreau ? Vreau ca pe cei dragi sa-i pierd definitiv cand vor fi intrat in mormant sau sa-i reintalnesc candva in rai si sa ne bucuram cu totii vesnic?
Eu vreau ca atunci cand voi fi pe patul de moarte sa fiu plin de regretele si neimplinirile vietii sau impacat cu toate?
Chiar micile placeri ale vietii pe care le caut zi de zi as vrea sa fie vesnice, si doar prin asta arat ca nu mi-ar place sa mor, ci sa mananc, sa beau si sa ma distrez la infinit. Numai că împărăţia cerurilor (împărăţia veşnică) nu e mâncare şi băutură ci har peste har şi viaţa în lumina neapropiată a lui Dumnezeu.
"NU SUNTEM DIN MAIMUŢĂ DAR MERGEM CU PAŞI REPEZI SPRE EA." - Pr. Arsenie Boca