Cu cât vei iubi mai mult o persoană, cu atât îi vei ierta mai multe
Suflet drag, cu cat vei iubi mai mult o persoana, cu atat ii vei ierta mai multe. Si aceasta este inca o masura omeneasca a iubirii. Cum poti sa te indoiesti ca Domnul, Care este Insasi Dragostea, nu te va ierta de fiecare data cand te vei intoarce la El cu inima zdrobita?
De ce atunci cand suferi faci aceeasi vesnica greseala? De ce mereu cersesti mangaiere de la oameni? Si mai ales, o ceri tocmai acelora care nu ti-o pot da, acelora care nu iti ofera decat insulte, jigniri, priviri pline de ura sau de indiferenta si reprosuri? De ce gresesti mereu?
Ai promis de nenumarate ori ca de fiecare data cand fie sufletul, fie trupul, te va durea, iti vei indrepta privirea catre Domnul si vei cere ajutor de la El. Insa de fiecare data tu incalci promisiunea aceasta, suflete iubit, te indrepti catre oameni si ei, in loc de mangaiere, iti dau mai multe rani, in loc de un cuvant cald, arunca peste tine o ploaie de reprosuri, in loc de o privire blanda, te sageteaza cu ura lor. Nu ti-a ajuns suferinta de pana acum? Atata sange a curs din tine…inca simti ca mai ai putere sa mai induri si alte rani?
Poti sa-i iubesti pe toti oamenii cu aceeasi dragoste – si chiar trebuie sa-i iubesti – dar nu astepta niciodata nimic de la ei, fiindca in clipele tale cele mai grele vei fi mereu singur. Multi vor fi alaturi de tine la cele mai mari bucurii ale vietii tale si la cele mai impresionante succese, dar aproape nimeni nu va fi langa tine atunci cand vei suferi.
Toate aceste suferinte iti sunt trimise spre inteleptire, pentru a te lepada cu adevarat de lume si pentru a nu mai nadajdui deloc in oameni. E medicamentul amar, dar folositor, pe care Insusi Dumnezeu ti-l da pentru a te vindeca si pentru a simti din nou dulceata bucuriei de a fi alaturi de El si de a-I darui Lui toata fiinta ta. In afara Lui nu exista fericire. El este singura bucurie adevarata, singura hrana a ta, singura apa datatoare de viata care iti poate astampara setea; Hristos este Imparatul cerului si al pamantului, Prietenul Care niciodata nu te va parasi, Pastorul cel Bun care intotdeauna te cauta atunci cand pleci din staul sau te ratacesti…El este Calea, Adevatul si Viata si…Mirele tau iubit.
Fii orb, surd si mut la cuvintele lingusitoare ale oamenilor, la armele cu care ei atat de des te ranesc sau se razbuna, la rautatile indreptate impotriva ta, dar sa nu fii niciodata orb la minunile pe care Domnul le-a facut si le face cu tine, sa nu fii niciodata surd la chemarile Sale gingase, pline de blandete si de milostivire, sa nu fii niciodata mut spre a-L lauda mereu, spre a-I multumi si spre a-I cere ajutor si indurare!
I-ai auzit glasul, I-ai inteles chemarea…ce mai astepti pentru a-I darui totul? Nu esti conditionat nici de timp, nici de loc si nici macar de alte imprejurari exterioare, cum ai putea crede! Suflete drag, ce mai astepti? Ce te mai tine inca departe de El?
Tu nu ai ce sa-I dai fiindca toate sunt ale Lui, dar poti sa-I dai tot ceea ce esti!
Saurian
februarie 6, 2010 @ 11:49 am
Offf… Dar El se lasă aşa de greu găsit… Doar cei mai râvnitori au avut bucuria să vorbească cu El faţă în faţă aşa cum vorbeşti cu un om… Şi prin câte chinuri trebuie să treci ca să poţi să-L întâlneşti real în viaţa asta. Şi se poate asta. Am cunoscut astfel de oameni. Dar peste tot e aceeaşi chestie: trebuie să te jertfeşti total ca să poţi să ajungi la EL.
ilieradu
februarie 6, 2010 @ 2:07 pm
eu nu cred ca EL se lasa prea greu gasit….EL se lasa usor gasit dar trebuie sa avem dragoste si smerenie dar din pacate noi nu mai prea avem asa ceva!
ilieradu
februarie 6, 2010 @ 2:10 pm
sa ne ajute bunul DUMNEZEU si sa ne daruiasca dragoste si smerenie caci doar EL ni le poate da!
Lucia
februarie 6, 2010 @ 4:10 pm
Domnul – intr-adevar – e mult prea smerit (si, deci, discret)… Nu-i place deloc sa Se dea in spectacol! E ca un copil caruia ii place sa se joace cu noi de-a „v-ati ascunselea”… Cand in sfarsit L-am gasit, Se ascunde iar, dupa copac, ca nu cumva, gasindu-L, sa-ncepem a gandi: Măi, ce tare sunt, L-am vazut pe Domnul !!!
Ce-ar fi daca ne-ar intreba propria constiinta: Ai incercat sa-L gasesti in toti cei care au nevoia de tine ? Sau ti-au „rasplatit” dragostea cu indiferenta, poate chiar cu dispret etc ? Atunci cand au facut asa, probabil ca Cel Nevinovat , precum pruncii, Se „juca” cu tine, Se ascundea „dupa copac”, sa vada daca Il iubesti neconditionat, dupa modelul Sau de IUBIRE jertfelnica, care ne indeamna: sa-i iubim pe cei care ne urasc; sa-i binecuvantam pe cei care ne blestema; sa ne rugam pentru „vrajmasi”…
A-L vedea pe Domnul Dumnezeu e posibil – intr-adevar – doar pentru „cei curaţi cu inima” (care au ajuns deja la a VI-a Fericire (din cele 9 Fericiri, care sunt – de fapt – cele 9 trepte spre Imparatia Lui ) urcand , in prealabil, treptele precedente: 1- smerenia, 2- pocainţa = plansul pentru pacatele proprii si ale semenilor, 3 – blandetea, 4 – „setea si foamea” de dreptate (in sensul de sfintenie), 5 – milostenia ; (a se vedea restul de 3 Fericiri la Matei, cap.5, 9 -12).
El Se identifica mereu cu toti cei care au nevoie de ajutorul nostru si – atentie!, unii dintre ei sunt precum saracul Lazar (ajuns in „sanul lui Avraam”): n-ar indrazni sa „supere” pe cineva cu nevoile lor. De aceea poate ca ar trebui sa privim mai des oamenii, in ochi, in adancul sufletului lor… S-ar putea sa descoperim ca acolo, in abisul inimii lor, Cineva Se ascunde „dupa copac”, privindu-ne si intrebandu-ne cu sfiala: Ma iubesti ? Abia dupa ce-I vom darui – prin fapte concrete – stropul nostru de iubire, El ne va zambi de dupa copac, fericit ca – in sfarsit – poate – la randul Sau – sa ni Se daruiasca!!!
Sa daruim – deci – stropul nostru de iubire, chiar daca nu-l avem deloc, caci paradoxal: doar daruind, vom dobandi!
Ioan
februarie 7, 2010 @ 12:02 pm
Un articol minunat !
CU DOMNUL
Credeam candva,
ca sunt condamnata la singuratate.
Damnata.
Singuratate in unul,
in doi,
sau chiar intre mai multi.
Si-am inteles,
acum tarziu,
ca Domnul m-a ales,
sa-mi daruiasca
aceea sfanta singuratate
cu El si intru El.
Si mi-a daruit Bunul,
sfanta singuratate in Unul.
Si-mi este bine cu El, si intru El.
Si II raman fidel.
Ludmila Doina
dana-v
februarie 8, 2010 @ 9:15 pm
aceasta e viata ,toti oameni pe care i-ai iubit pe parcursul vieti ,ne intorc spatele dar si mai rau ne si lovesc,dar la o varsta mai mica sa mai mare ai sa incepi sa cauti raspunsul de ce-,dar bunul dumnezeu ne descopera realitatea ca el e singurul care ne iubeste neconditionat,si nu ne raneste niciodata.este minunat articolul cu o buna lectie de viata.
georgiana
februarie 20, 2010 @ 1:18 pm
Doamne ajuta! Ce frumos.. Doamne daruieste tuturor sa iubeasca pe aproapele cu iubirea cu care Tu iubesti pe toti, si IN CELE DIN URMA daruieste-mi si mie.. Amin!
AndaPetre
decembrie 30, 2013 @ 9:36 pm
Am fost cu un baiat timp de 3 ani prieteni si in vara s-a terminat totul dintr-o cearta copilareasca!Eu nu am tata e mort de aproape 9 ani si prietenul meu desi e de aceeasi varsta cu mine a fost ca si echilibrul meu si in ciuda faptului ca din cand in cand mai bea cam mult aveam incredere ca niciodata asta nu ne-ar afecta viata de familie daca s-ar fi ajuns la o familie!Dupa aproape 2 sapatamani de la despartire pt ca nu am mai vrut nici eu nimic de la el deoarece tot timpul eu trebuia sa-l aduc inapoi fiind o persoana orgolioasa a gasit o femeie de 32 el avand 24 , acum a facut 25 de ani.Tin sa precizez ca femia asta a umblat cu un barbat insurat si a ajuns sotia respectivului sa-i bata in usa si sa-i ceara socoteala.Am trecut in jumatate prin toate starile posibile.acum m-am vindecat m-am obisnuit ca numai e in viata mea!Sincer va zic cred ca el era jumatatea mea, poate e prea mult spus..!Daca as fi vazut ca e fericit ca e bine mi-as fi vazut de treaba mea dar simt ca nu e bine ca nu e fericit!El e politist si-si dorea sa devina procuror, acum numai face nimic!Imi pare rau ptr el,am impresia ca impreuna cu ea se distruge, e trist,sta cu capul pe mese in oras, nu facea niciodata asa!Sa stiti ca nu trebuie sa fie cu mine doar sa-l vad ca nu se mai distruge, sa fie cu altcineva dar sa fie cum il stiam eu.Am nevoie de un sfat, poate pare pueril ce v-am scris dar chiar ma intereseaza sa-i fie bine!Eu cred ca are farmece facute!Va multumesc frumos , dati-mi un sfat ca intradevar in mare parte nu ma mai doare ca numai e in viata mea numai ca parca nu pot sa-l las sa pice asa in groapa.Si pe langa asta vreau si eu sa schimb ceva in viata mea si sa-mi vad de viata.
sharbinsk
decembrie 31, 2013 @ 12:40 am
…
AndaPetre
ianuarie 1, 2014 @ 4:13 pm
Multumesc frumos de raspuns sincera sa fiu nu-l vreau pentru mine din egoism, adica daca realizez doar eu ca e nociv ptr el tot ce se intampla si mi se pare ca pe termen lung nu-i va fi bine nu e bine pentru ca asta trb sa vada ai lui si nu eu iar eu mare lucru nu cred ca pot face.
Am zis de farmece ptr ca parca numai e deloc baiatul pe care il stiam nu cred neaparat in aceste lucruri.
Si poate ca am avut prea multe asteprai de la el sau l-am perceput intr-un alt mod si de asta si dezamgirea ce a urmat.Am trecut prin mii de starii in ultimele 7 luni si nici numai stiu ce sa cred.
Multumesc!
Iti multumesc!
sharbinsk
ianuarie 1, 2014 @ 11:52 pm
…
AndaPetre
ianuarie 4, 2014 @ 5:56 pm
Multumesc frumos inca o data, nu am stiut exact de aceea am mai scris si la alte posturi.Va multumesc frumos !
sharbinsk
ianuarie 4, 2014 @ 6:51 pm
…