Cum pot sa fiu liber ?

De ce trebuie să merg la şcoala ? De ce trebuie să mă duc la servici ? De ce trebuie să muncesc ca să-mi câştig pâinea ? De ce nu pot face ce vreau, şi să mâ duc unde vreau, să stau cu familia mea şi cu prietenii tot timpul ? De ce nu pot să fac tot timpul ce-mi place şi sunt obligat să fac ceva ce nu-mi place ?

Într-adevăr suntem liberi, pentru că Dumnezeu ne-a dat libertatea aceasta ca dar de la naştere, dar totuşi lbertatea asta nu e totală, e o libertate limitată.

Dacă sunt liber, de ce nu pot zbura ? pentru că mi-ar place aşa mult  🙂 şi dacă sunt liber de ce nu pot să fiu acum pe Grand Canale în Venezia sau în Alpi în Austria ?

Şi dacă suntem liberi de ce totuşi suferim ? pentru că eu sigur nu vreau să sufăr, de ce totuşi apar supărări şi necazuri în viaţă ?

Dacă nu muncesc, nu am bani, şi dacă nu am bani nu pot face ce-mi place. Dar eu nu muncesc pentru bani ci pentru ce pot face cu ei. Banii îi primesc pentru că la serviciul meu îi ajut pe alţii prin munca mea. Brutarii muncesc să dea pâine lumii, croitorii fac haine pentru îmbrăcămintea noastră, inginerii construiesc pentru noi, preoţii se roagă pentru noi…

Toţi muncind ne ajutăm unii pe alţii, toţi suntem legaţi unii de alţii. Banii pe care-i primesc sunt de fapt răsplata mea pentru că am ajutat alţi oameni. Iar eu la rândul meu voi da banii mei altora ca răsplată că mi-au oferit ceva. Ca să fac ce vreau trebuie mai întâi să-i ajut pe alţii cu munca mea.

Nu pot fi liber independent de ceilalţi, pot fi liber numai împreună cu ei. La servici nu mă pot descurca singur ci am nevoie de colegii mei. Trebuie să mă-nţeleg bine cu ei că să le pot cere ajutorul, ca să pot să-mi fac munca bine. Conducătorii companiilor ştiu asta şi tocmai de aceea s-au inventat team-building-urile. Un team-building la munte uneşte echipa şi-i face să se-nţeleagă bine în timpul liber ca apoi să se-nţeleagă bine şi la servici şi să-şi facă munca bine împreună.

Chiar şi cei mai bogaţi oameni din lume nu se pot descurca singuri. Chiar dacă au averi mari ei au nevoie de foarte mulţi oameni să le slujească, să le îndeplinească dorinţele.

Pot să fiu liber să fac ce vreau ? E ca şi cum aş spune că pot fi fericit singur. Nu prea pot.

Dar constrângerea asta de a fi legat de alţi oameni pentru a fi liber şi pentru a fi fericit mă „obligă” să mă-nţeleg bine cu ceilalţi,  mă „obligă” să-l iubesc pe celălalt.

Noi, toţi oamenii, sumtem colegi într-o mare companie – LUMEA în care trăim. Conducătorul companiei este Dumnezeu care ne-a trimis pe noi toţi în team building-VIAŢA de zi cu zi, ca „să se sudeze mai bine echipa.”

La sfârşitul team-buildingului El vrea ca toţi să fim o echipă, toţi să fim prieteni unii cu alţii. Îi va promova pe toţi cei care s-au integrat echipei – îi va duce în Împărăţia Cerurilor, iar pe cei care n-au vrut să se integreze îi va da afără – îi va trimite în iadul singurătăţii şi întunericului.

Iar după moarte, în Împărăţia Cerurilor, toţi vom fi liberi cu desăvârşire pentru că am arătat că nu vrem să fim fericiţi doar noi ci vrem ca toţi să fie fericiţi, vrem ca toţi să fie liberi.

Ca să fim liberi trebuie să rămânem în cuvântul lui Dumnezeu – Iisus Hristos. A rămâne în cuvântul Lui înseamnă a-i asculta poruncile. Toate poruncile Lui se rezumă doar la una:

„Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.” (In.13,34)

În concluzie de vreau să fiu liber, de vreau să nu mai muncesc, de vreau să nu mai sufăr…trebuie să-i iubesc pe toţi….pe veşnicie.

(Balan Claudiu)