Cum putem iubi pe cineva care permanent vrea sa ne faca rau?!

Cum putem iubi pe cineva care permanent vrea sa ne faca rau? Cum am putea depasi acea bariera care ne impiedica sa-l iubim si pe acel ultim om pe care am vrea sa-l vedem aproapele nostru?

Tot cu gandul la Hristos. Toate sa le faca cu mintea indreptata spre Hristos. Sa ne intrebam cum il vede Hristos pe acest om rau din fata noastra? Pentru ca eu il vad asa cum il vad. Si cum il vede Hristos? nu stim cum il vede, dar a murit pentru el.

Sa ne aducem aminte, atunci cand suntem chinuiti de ganduri rele asupra aproapelui, ca si pentru acesta a murit Hristos. Acesta este gandul pe care ni-l propune apostolul Pavel atunci cand vrea sa ne izbaveasca de judecata. “Cine esti tu-zice Apostolul- ca sa judeci sluga altuia?” Sau: “Ia seama sa nu smintesti pe fratele tau mai mic pentru care a murit Hristos!”. Gandul acesta este cel mai adanc, pentru ca insisi apostolii il aveau si el sta inainte a toate: sa ne aducem aminte ca pentru acest om pacatos a murit Hristos. Acelasi Apostol Pavel ne invita sa meditam si asupra faptului ca Hristos a murit pentru noi pe cand noi eram pacatosi. Adu-ti aminte ca a fost vreme in care tu nu L-ai cunoscut pe Hristos, pentru ca, desi am crescut intr-o familie credincioasa, fiecare dintre noi, uitandu-se in urma, vede cate neajunsuri, cate confuzii a vut in mintea sa, in drumul catre perceperea dreapta a lui Dumnezeu. Si cu toate acestea, tu Il iubeai pe Dumenzeu, veneai inaintea Lui, te rugai, plangeai, primeai iertare, te bucurai si-ti parea ca ai tot ce-ti trebuie. Dar de la o vreme descoperim cat de nedesavarsiti eram noi :credeam tot felul de ciudatenii. “A, eu credeam ca Maica Domnului s-a nascut prin coasta…” sau “eu credeam cutare sau cutare lucru”. Si cu toate acestea, Dumnezeu cauta spre tine. Faceai o gramada de fapte pacatoase despre care credeai ca sunt bune, si dumnezeu te ierta.

Asa sa vezi si pe aproapele tau: ca daca savarseste vrea greseala, o face din nestiinta si ca Dumenzeu il judeca in aceasta nestiinta, si ca vede ceea ce tu nu vezi. Si asa cum te vedeai pe tine cand aveai atatea lipsuri – dar daca te-ai fi avzut de-a lungul vremii iesind din labirinturile nestiintei si ale neputintei, te-ai fi osandit – asa sa judeci si pe aproapele.

Asadar, sa nu uitam ca Dumenzeu il iubeste pe fiecare in starea in care este si cunoaste despre fiecare dintre noi lucrurile pe care noi nu le stim, pentru ca noi judecam la aratare, iar Dumnezeu judeca cele de taina, vede si pocainta viitoare pe care noi nu o vedem. In acest fel sa ne apropiem de oamenii din fata noastra, de oamenii care nu ne plac, care ne irita, ne tulbura, ne nemultumesc: intrebandu-ne intotdeauna ce gandeste Hristos despre acest om si spunandu-ne ca Hristos a murit pentru el si prin aceasta si-a aratat desavarsita dragoste pe care o are pentru tine, si pentru el!

( Savatie Bastovoi – A iubi, inseamna a ierta)