Cum scap de patima masturbării ?
Nu mai este nici un secret ca lumea in care traim astazi este mai desfranata ca oricand. Nu are rost sa mai dam vina pe ispitele care ne sunt bagate pe gat in fiecare zi prin reclamele cu indemnuri sexuale, prin dezdrabalarea multor tineri (tinere) si multi alti factori care starnesc si intretin patima desfraului.
„Ştiu ca am patima malahiei (masturbarii) de 1,2…5…10-20 ani si vreau sa scap de ea. Vad ca nu ma lasa, ca ma domina complet inca din copilarie si nu vad, din groapa in care ma aflu, macar o raza de speranta…sau macar sa stiu cat am de strabatut pana sa ajung la suprafata. Dar vreau sa scap cu orice pret.”
Daca ai ajuns pana in acest punct, in care realizezi cat de mult rau ti-a facut aceasta patima, cat de mult ti-a schimonosit sufletul, atunci sa stii ca tii in mana biletul de vindecare din partea Doctorului sufletelor noastre. Conteaza daca esti dispus sa primesti vindecarea. Chiar asta este singura problema. Un singur DA! spus sincer lui Dumnezeu. Nu are rost sa te amagesti ca vei reusi prin propriile forte sa scapi de aceasta patima…vei esua lamentabil…iarasi si iarasi. Singura cale este Hristos. El este cel care vindeca adanca patima care ma stapaneste, El este izbavirea mea. Dar pentru asta trebuie sa fac si eu ceva, trebuie ca si eu, in calitate de ”pacient” sa lupt cu boala. Pentru ca acest pacat l-ai savarsit in trup, lupta trebuie dusa pe doua fronturi, atat fizic cat si sufletesc:
In plan fizic:
Evita locurile si momentele in care de obicei cadeai in aceea patima, cauta sa faci altceva sau sa faci altfel lucrurile. Plictiseala si lenea sunt printre cele mai daunatoare stari care stimuleaza patima masturbarii. Din aceste motive invata sa fii harnic si ordonat in activitatile tale pentru a nu lasa prilej unor astfel de momente in timpul zilei.
Sterge toate filmele si pozele urate din calculator si toate site-urile care te faceau sa cazi in pacat. Evita sa te uiti asa mult la televizor.
Evita sa mananci in general mancaruri grase, pe cat posibil;
Masa de seara are o importanta covarsitoare in lupta impotriva patimei masturbarii, pentru a nu se activa atunci cand suntem cei mai vulnerabili, adica noaptea, asa că:
– Nu manca la ore tarzii, cea mai tarzie masa sa fie la maxim ora 8 seara;
– Nu manca la masa de seara mancaruri prajite, cu grasimi, sau puternic condimentate, si sub nici o forma cu usturoi. Tot la masa de seara, sa nu bei sucuri energizante sau cele care stimuleaza sistemul nervos (coca cola, fanta, sprite, zup, etc) . Toate aceste feluri de bauturi si mancaruri excita si stimuleaza sistemul nervos, care suferind de patima desfranarii, dirijeaza energia calorica suplimentara tot spre desfranare.
– Nu manca pe saturate la masa de seara chiar daca este foarte greu (la inceput) de facut lucrul acesta. Chiar daca vii frant de foame noaptea acasa, nu manca pe saturate pentru ca patima masturbarii este strans legata de patima lacomiei pantecelui.
Mananca cu program regulat, de 3 ori pe zi, sau pe cat posibil, cu variatii cat mai mici.
Nu manca multe feluri de mancare la o masa, chiar daca zici ca iei putin din fiecare. Acesta este luxul lacomiei pantecelui care tot la desfranare duce.
Celalalt plan in care trebuie sa duci lupta este cel sufletesc:
Pentru ca totul izvoraste din suflet iar ochii sunt oglinda sufletului, trebuie sa avem mare grija unde ne ”zburda” privirea. Sa incercam sa evitam cat mai mult contactul privirii cu persoanele care ne starnesc aceasta patima. Daca este nevoie sa mergi cu capul in jos pe strada, iti spun MERGI CU CAPUL IN JOS, si nu te rusina daca vrei cu adevarat sa scapi de aceasta patima. Fa aceasta pana ai sa te simti mai intarit. Alt aspect sunt gandurile din mintea ta (paza mintii). Nu cumva sa te gandesti, chiar si atunci cand iti pare rau pentru cei ai facut, la cum ai savarsit pacatul. Aducerea aminte a pacatelor este parte a pocaintei, dar aducerea aminte despre cum am savarsit pacatul este lucrarea celui rau care vrea sa ne spurce mintea, sa ne arunce in deznadejde si sa ne piarda.
Pentru ca sufletul a fost schimonosit de aceasta patima, si am poftit atat de mult vazand cu ochii, trebuie sa reparam, acest ”reflex” atat de rau al imaginatiei noastre. Cumpara-ti o icoana cu Domnul Hristos si (sau) Maica Domnului si priveste-o de cate ori esti in casa si te incearca ispitele. Sfintenia icoanelor si frumusetea chipurilor lor iti vor curati mintea, o vor modela si te vei face sanatos.
„Striga tare”: Doamne ajuta-ma! cand incepi sa te aprinzi… strigă: Doamne nu mă lasă, că o să cad !
Daca iti vin ganduri spurcate, atunci indeparteaza-le deindata din mintea ta cu o rugaciune scurta. Facand asa, inveti sa nu mai cedezi teren vrajmasului pentru a te ispiti si a cadea in pacat. Si cu cat lupti impotriva gandurilor rele mai devreme cu atat mai usor este de indepartat ispita.
Tine minte ca patima masturbarii, care pana la urma este patima desfraului, (poate) merge mana in mana cu alte patimi pe care le ai si nu le constientizezi. Cu lacomia pantecelui merge fara dubii, apoi poate merge cu violenta sub orice forma (jocuri, filme, etc), dar de aceasta ai sa-ti dai seama probabil mai tarziu.
Oricat de obosit ai fi inainte de culcare, sa nu treci cu vederea rugaciunea de seara. Fara rugaciunea de seara, inseamna sa ne culcam fara scut in timp de razboi. Iar noaptea stii ca diavolul iti da razboi.
Chiar daca vei face tot ce scrie mai sus, este posibil ca sa mai ai caderi, pentru ca aceasta nu este o ”reteta de slabire” ci una de lupta impotriva patimei…care ia timp. Cat timp? Nu te gandi la asta, numai Dumnezeu stie. Tu ia hotararea ferma inaintea Domnului sa nu mai savarsesti pacatul sub nici un chip, si-atunci Harul Domnului te va ajuta sa invingi. Chiar daca nu ai sa mai cazi in acest pacat o vreme…sa nu te amagesti ca ai scapat de tot. Radacinile patimilor ies foarte anevoie din noi. Dar sa nu te deznadajduiesti, si oricat de mult ai cadea RIDICA-TE!
Spovedania este esentiala. Cauta-ti un duhovnic bun la care sa te poti spovedi si care sa-ti indrume pasii in aceasta lupta, pentru ca de unul singur nu vei reusi nimic. Pune-ti toata nadejdea in Hristos! Dumnezeu ti-a intins mana, ce mai astepti?!
(Claudiu)
florinm
februarie 13, 2009 @ 1:18 pm
Iubiti frati si surori intru Hristos,
Asa cum spune si Claudiu, spovedania este esentiala. Pentru ca daca cineva devine constient de dependenta de acest act (pacat), de obisnuinta pe care o capata infaptuindu-l repetat, daca nu se spovedeste nimic nu rezolva. Ba chiar mai mult, daca reuseste pentru un timp sa se abtina de la pacatul in trup, risca sa cada in ispita parerii proprii, sa creada ca el singur a reusit, sa se creada oarecum ajuns la o anumita masura a credintei. Dar nimic mai fals!
Caderea va avea loc din nou, caci fara ajutorul Domnului nu facem nimic, si Domnul ajuta cel mai mult cand vede omul cu „inima infranta si smerita” la spovedanie, pocaindu-se pentru pacatul sau, nadajduind doar in ajutorul Lui. Si cum vine ajutorul Domnului? In primul rand vine prin sfaturile parintelui duhovnic. In primul rand vine prin CANON – acest canon este, de fapt, RETETA pe care ne-o da Domnul prin parintele duhovnic pentru a scapa de acel pacat si pentru a ni se ierta pacatul. Pentru ca pacatul nu este iertat daca este repetat.
Avem reteta, trebuie sa facem intocmai! Si fiti siguri ca ascultand de parintele duhovnic (si numai asa) scapati de acest pacat si va fi si iertat, va fi sters.
Apoi, sa stiti ca in urma pacatului vin urmarile, consecintele. Una dintre cele mai importante urmari, cred ca este faptul ca apar problemele in cuplu, tocmai atunci cand viata pare ca intra pe fagasul ei normal. Pentru barbati, actul sexual nu se mai desfasoara natural, existand o graba daunatoare sau din contra, apar probleme exact in momentul cel mai nepotrivit si este nevoie de multa comunicare si intelegere/dragoste intre soti. La barbati, impotenta este doar una dintre urmarile pe plan fizic/fiziologic, sau problemele de prostata. Pe langa acestea, apare dificultatea de a avea o relatie cu o femeie (ceea ce, invers, se intampla si in cazul femeilor lovite de acest pacat), in sensul ca femeia/barbatul nu ne mai apar atat de frumosi, de multe ori ajunge cineva sa compare partenerul real cu cel imaginar, din fanteziile sale, apar anumite reprosuri, se imputineaza respectul pentru partener ca „om” in dauna unor imagini care bantuie gandurile. De asemenea, masturbarea duce la slabirea mintii, slabirea atentiei, slabirea trupului, devenind mai obositi, mai nemultumiti de sine si de ceilalti, mai aplecati spre depresii.
Sa multumim Domnului pentru suferintele noastre de aici, din viata aceasta, pentru ca astfel platim pentru pacatele noastre!
Cateva sfaturi pentru a birui acest pacat, precum si o pilda despre diferenta dintre pacatul cu gandul si cel in trup, aveti de la Sf. Efrem Sirul, aici: http://florinm.wordpress.com/2009/02/12/cum-se-biruie-desfranarea/
Doamne ajuta! Si nu uitati de canon. Acolo este esenta.
Alex 17
aprilie 8, 2009 @ 10:34 pm
Deci ce e zis in commentul anterior… am gasit cateva prostii pe akl…
Masturbarea nu afecteaza relatia… e si logic
Te vei lasa de masturbare caci iti vei satisface placerile sexuale cu partenerul/a. Si imaginea aia vizuala, dispare de la 16 ani in sus… Deci nu strica cu nimic o relatie.
La barbati nu apare impotenta, sunt doar prostii! Creste nivelul de sperma, dar nu creste incat sa se observe acest lucru. Este mai fertil.
Normal ca duce la slabirea mintii/trupului/atentiei daca este practicata de 5 ori pe zi… da sunt oameni care fac asta de 5 ori pe zi si nu au nici o problema. Si nu ajunge o viata intreaga sa doboare pe unul.
In fine, poate ca mai si cade cate unul, dar daca este de cei care este pracitcata cam la 2 zile nu sunt deloc obositi. Corpul isi reface resursele la loc in acel timp:-) Si astfel devine mai puternic pornind de la ideea ca ce nu te omoara te face mai puteric.
Deci nu prea afecteaza viata pamanteana.
Este o placere personala a omului. Si oricum daca te-ai abtine sa scapi de tot… tot o vei face cat de curand;-) Asta e realitatea. Si sexul e frumos si sanatos:-) Nu cred ca e un pacat sa faci un lucru mai anormal ca doar nu i-ai dat nimanui in cap, nu ai furat, nu ai injurat. Asa e omul, cu fantezii, si trebuie sa acceptam realiatea si sa ne controlam toate placerile sa nu fie in exces:-)
Oricum toata lumea e infecta si cu minte infecta cu ganduri si vorbe obscene.
In timp ce o alta parte de lume e incuiata si speriata de viata, ca ce este mai anromal e pacat. Masturbarea e ca si sexul. Sexul e pacat? daca e de ce l-a mai lasat Dumnezeu?
Si masturbarea nu cred ca tine de curvie… de desfranare:P E o palcere a omului cum zice lumea, se scapa de energie:P
Si nu e rau sa faci sex cu patenerul/a … de ce a mai creat Dumnezeu femeia pentru barbat atuncia? Suntem facuti ca sa ne iubim, nu sa ne uram. Sa fim unul pentru altul.
Pacat ca lumea eprea ciudata, si prea stresata. Si asta e realitatea.
Claudiu
aprilie 9, 2009 @ 8:11 am
Salut Alex. Masturbarea asa cum recunosti si tu, este ceva anormal caci prin ea se cauta placere in mod egoist. Si invatandu-te sa cauti placeri din orice, atunci cand n-o sa le mai poti obtine o sa incepi sa dai vina pe ceilalti si sa-i acuzi. E posibil sa treci peste orice si oricine numai ca sa obtii acea placere, asa cum astazi unii fac orice pentru bani si pentru placerile care le pot obtine cu ei. Dumnezeu n-a lasat sexul pe pamant ci dragostea…
florinm
aprilie 9, 2009 @ 9:51 am
Alex 17, am impresia ca esti un cititor fidel al site-urilor gen APROPO sau CSID, unde sunt foarte multe articole despre masturbare, in FAVOAREA masturbarii, articole care ignora total adevaratele pericole.
Ai dreptate, in lume exista lucruri infecte, vorbe obscene, cu totii stim asta. Asta nu inseamna ca cei care se masturbeaza odata la 2 zile sunt dezghetati, sau cei care atrag atentia asupra pericolelor masturbarii, onaniei, malahiei, sunt incuiati.
Lumea este stresata, intr-adevar, dar nu scapa NIMENI de stres prin masturbare. Dupa aceea poate descoperi ca sufera de depresii, de nevroze, de impotenta, de prostata, de tulburari de comportament, de dificultati in a relationa cu un semen de sex opus.
Spui ca astfel se scapa de energie? E adevarat, dar scapi de energie IN AFARA, in loc ca acea energie sa se pastreze in tine.
Citeste, te rog, cele spuse de parintele Arsenie Boca despre aceasta patima – poti avea incredere, este un parinte calugar, trecut la Domnul, care are studii superioare de medicina.
„Daca patima desfraului sub orice forma si la orice varsta pune stapanire pe om, glandele genitale devin suprasolicitate sa risipeasca doar in afara, nu mai raman si hormonii cuveniti sangelui. Lipsita de acest stimulent, circulatia sangelui devine anemica, produce dezechilibre trupesti si sufletesti iar daca tanarul continua desfranarea, milioane de celule mor si niciodata nu se mai regenereaza. In astfel de cazuri, medicii recomanda relatii sexuale cu femei sau casatoria, sperand la o revenire la normalitate, dar din pacate necazurile continua, caci tanarul obisnuit cu onania nu mai simte atractia naturala fata de femeie, nici fetele nu se mai simt atrase de trupul flescait, anemic, imbatranit si dezechilibrat. […] Daca femeia este mai ingaduitoare, nimerindu-se sa nasca si copii, acestia vor fi bolnaviciosi, slabi de minte sau chiar handicapati. Cauza nu este alta decat distrugerea celulelor nervoase prin stihia desfranarii parintelui ce l-a chemat la viata. Din aceleasi cauze ale viciului sexual, trupul patimasului se piperniceste, unele organe se atrofiaza, apare sterilitatea, nevrozele, frica de oricine, idei fixe, obsesii si halucinatii, precum si o permanenta mustrare de constiinta”.
Intreaba un doctor cu frica de Dumnezeu si iti va confirma unele din cele de mai sus. Pentru restul e nevoie sa vorbesti cu un preot.
Doamne ajuta!
Alex 17
aprilie 9, 2009 @ 3:17 pm
E prima data cand aud de siturile alea. Dea parintele Arsenie Boca am auzit. Inteleg. Dar pe mine nu ma duc pacatele. Si ma pot abtine de la ceva oricand pentu oricat timp:-)
Mersi pt comm:-)
florinm
aprilie 9, 2009 @ 3:54 pm
Alex17, sigur esti acelasi de mai sus? 🙂
Alex17
aprilie 24, 2009 @ 12:15 am
Dap. 🙂 happy
Alex
aprilie 25, 2009 @ 10:08 pm
si cum ii pot spune duhovnicului de acest pacat?este cam frustrant…va rog ajutati`ma
Dan
aprilie 26, 2009 @ 7:29 am
Hristos a inviat Alex! Dupa ce ti-am citit comentariul m-am gandit sa-ti dau un sfat de incurajare dar am constatat ca este peste puterile mele, asa ca mi-am adus aminte de pr. savatie bastovoi care a scris despre problema aceasta aici: http://savatie.trei.ro/savatie/rusinea_de_dinaintea_spovedaniei.htm
Domnul sa te aibe in paza.
Alex
aprilie 26, 2009 @ 10:21 am
Adevarat a Inviat! Iti multumesc foarte mult de ajutor.Domnul sa fie cu tine!
aaaaa
mai 31, 2009 @ 5:25 pm
ajung in iad ca am acest pacat de un an jumatate ce ma fac
Oana
mai 31, 2009 @ 5:49 pm
Trebuie sa iti gasesti neaparat un duhovnic bun, sa vorbesti cu el sa te ajute, sa se roage pentru tine, si tu de asemenea sa ai vointa, sa nu mai faci, sa tii post si sa mergi la Sf Liturghie! Trebuie sa renunti imediat si sa te rogi Bunului Dumnezeu sa te ajute si sa te ierte! Poti sa incepi din seara asta sa citesti Paraclisul Maicii Domnului!Doamne ajuta si ai grija de sufletul tau!
admin
mai 31, 2009 @ 5:55 pm
Salut aaaaa, nu te speria sunt tineri care au avut pacatul acesta de 5 sau 10 ani si s-au oprit. Du-te la un preot, marturiseste-ti pacatul, Dumnezeu te iarta, are rabdare cu tine, incearca sa lasi patima asta cate putin…cate putin…s-o faci din ce in ce mai rar, si sa te rogi la El, o sa scapi repede de ea.
Si Maicuta Domnului te ajuta….nu te speria. Era un om care omorase 300 de oameni la viata lui si violase multe femei dar la batranete si-a dat seama de ce mult rau a facut si si-a cerut iertare, a suferit pentru pacatele lui, de buna voie, 3 ani traind ca un caine in cusca la propriu, si apoi a ajuns un sfant, este in calendarul Bisericii noastre, este sarbatorit in luna mai.
Curaj…pacatul acesta e prea mic in fata iubirii lui Dumnezeu!
aaaaa
mai 31, 2009 @ 7:38 pm
dar am citit undeva pe un site niste povesti cu niste adolescenti ca ia fost rusine sa spuna pacatul la preot si intr-o zi s-a jucat cu fratele sau si acesta a cazut peste pieptul lui si a intrat in pseudo moarte si a mers dincolo si maica domnului i-a spus ca mama lui sa rugat la ia cu lacrimi in ochii sa il aduca inapoi iar acesta ia spus ca nu vrea sa mearga inapoi si ca vrea sa ramana in rai. Apoi ingerul la dus pe o prapastie si ia aratat munca din iad si ia spus ca aici ajungi din cauza asta daca nu marturisesti pacatul. apoi la marturisit si etc.
Eu am 13 ani si parintii nu stiu ca eu fac asta. Ma iarta d-zeu daca nu mai fac. Numai cand merg cu profesoara de religie cu clasa la spovedit atunci am sa spun. Sunt prea mic sa vb cu preotul si cum parintii nu stiu. MIE MIE FRICA DE IAD ajung acolo ca eu sunt credicios si ma rog si merg la biserica . De azi voi citi din carte si ma voi abtine. Am reuit maxim o saptamana sa stau. Ma iarta dumnezeu mie mmie frica de D-zeu si sunt credincios.
Geon
ianuarie 4, 2024 @ 5:43 am
Si eu am cazut de mic si am facut mult timp dar am mers si m-am spovedit si mi-a fost bine o zi. Dupa am cazut pe ganduri dar nu mai fac si am o viata sexuala normala. Dar nu stiu daca voi fi iertat de Dumnezeu am hotarit sa nu mai fac niciodata.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 7:48 pm
Asta e o poveste care am citito si ma speriat va rogg sa raspundeti::: admini vrog ajutatima ….Un alt adolescent, tot băiat, căzut în patima masturbării, nu şi-a mărturisit păcatul în faţa preotului. Şi s-a întâmplat ca acesta să se îmbolnăvească de o boală gravă, fiind pe moarte. Familia a trimis vorbă preotului său duhovnic despre starea băiatului dar n-au putut să-l aducă la el la timp şi băiatul a murit. În momentul morţii, sufletul băiatului a fost luat de doi diavoli înfricoşători şi târât într-un loc cu munci groaznice. Între timp, a sosit şi părintele duhovnic al băiatului găsind familia îndurerată. “Dacă ai fi venit mai repede, părinte, l-ai fi putut salva pe copilul nostru”, plângeau ei. “Te rog, adu-l înapoi.” Părintele a început să se roage şi minunea s-a întâmplat şi băiatul s-a întors la viaţă. Băiatul a strigat părintelui său: ”M-ai salvat!”, după care a povestit despre întâlnirea sa înfricoşătoare pe care a avut-o cu demonii care, erau gata să-l arunce în fundul iadului. Fără să ştie de păcatul băiatului, preotul l-a întrebat cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva? De ce să-i ia diavolii sufletul? Atunci băiatul i-a mărturisit fapta lui. “Îţi pare rău din tot sufletul de ce ai făcut?” îl întrebă preotul. “Da”, răspunse tânărul. “Eşti sigur?”, îl mai întrebă o dată preotul. Băiatul i-a răspuns: “Oh, da părinte!”. “Şi vrei să mergi în Rai?” “Adică pot să fiu acum cu Hristos?” exclamă băiatul. Şi părintele său duhovnic l-a asigurat că da. “Atunci îmi doresc să mor, spuse băiatul, încrucişându-şi mâinile pe piept”. Părintele făcu semnul Sfintei Cruci deasupra băiatului şi tânărul, închizând ochii, a murit în pace.
Monica
mai 31, 2009 @ 7:54 pm
De ce nu o rogi pe profesoara tu din initiativa ta sa te duca la preot ptr spovedanie , fara sa-i spui si pacatul pe care vrei sa-l marturisesti.
A te duce cu clasa nu mi se pare o solutie din 2 motive
-1-se poate amana ,iar tu intre timp sa nu te simti bine suflteste si sa stai cu o mare povara pe suflet
-2-daca vor fi multi copii ,poate preotul nu o sa aiba mult timp la dispozitie si iti va da sfat pe fuga
Draga aaa ,parerea mea este sa nu mai amani ce ti-ai pus in gand ptr ca in timp nu se stie ce se poate intampla.
Mai bine roaga frumos pe profesoara de religie sa te duca la preot singur . Spune-i ca ai o problema foarte importanta pe care nu o poti amana ,insa nu-i spune pacatul ei , ci doar preotului la spovedanie.Asa vei merge linistit la spovedanie si nu vei marturisi sub presiunea timpului .Si roaga-l pe parinte sa te indrume ptr ca vrei sa scapi de acest pacat.
Curaj ,Dumnezeu nu da afara pe cel care vine la El .Dumnezeu vrea intoarcerea pacatosului si el sa fie viu ,nu vrea moartea lui.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 8:31 pm
pai noi ne spovedim si spunem pacatele in gand acolo la preot si nu ne tine mult
aaaaa
mai 31, 2009 @ 8:33 pm
am 13 ani sunt prea mic sunt in clasa a 6a
andrei
mai 31, 2009 @ 8:43 pm
aaaaa daca vrei sa te linistesti asculta zilnic acest psalm al iertarii…apoi cate un pic mai cauta pe youtube cate ceva linistitor, si pas cu pas o sa te ajute, dar zilnic sa te rogi, macar cateva minute! Doamne Ajuta!
http://www.youtube.com/watch?v=0qFNQKn53FM&feature=related
aaaaa
mai 31, 2009 @ 8:46 pm
daca nu ma duc la preot nu pot sa ma rog acasa. Sunt prea mic cum pot spune la parinti asta?
Monica
mai 31, 2009 @ 8:50 pm
AAA- NU AM SPUS SA SPUI PARINTILOR ,AM SPUS SA O ROGI PE PROFESOARA SA TE DUCA LA PREOT ,FARA A-I SPUNE PACATUL.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 8:52 pm
nu pot sai zic la porofesoara nu pot dar am o intrebare::: fara sa ma duc la preot pot fi iertat si sa ma rog acasa?
Monica
mai 31, 2009 @ 8:53 pm
hai sa vb pe mess .ce zici?
aaaaa
mai 31, 2009 @ 8:56 pm
nu
aaaaa
mai 31, 2009 @ 8:58 pm
fara sa ma duc la preot pot fi iertat si sa ma rog acasa?
Monica
mai 31, 2009 @ 8:58 pm
BINE.DACA NU VREI .
EU ITI SPUN SI CRED CA SI CEILALTI TE VOR SFATUI LA FEL -SA TE DUCI LA SPOVEDANIE.ASA CAPETI IERTARE DE LA DUMNEZEU ,PRIN TAINA SPOVEDANIEI.
NU-TI FIE TEAMA SAU DACA TI-E TEAMA SI RUSINE ROAGA-TE SI O SA VEZI CA O SA ITI DEA DUMNEZEU CURAJUL DE A-L MARTURISI.
Monica
mai 31, 2009 @ 9:01 pm
IMI CER SCUZE DACA TE-AM SUPARAT CU CEVA.VOIAM SA-TI VB PE MESS PTR CA E MAI USOR.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 9:09 pm
nu mai suparat dar nu pot pe mess vb aici
Monica
mai 31, 2009 @ 9:11 pm
AM INTELES.DECI NU POTI VB DE ACOLO DE UNDE TE AFLI.
Monica
mai 31, 2009 @ 9:15 pm
ORICUM SFATUL RAMANE IN PICIOARE -INCEARCA INTAI SA VB CU PROFESOARA POATE TE DUCE EA ACOLO LA PREOT ,FARA CLASA SI DACA VARIANTA ASTA CADE ,ATUNCI DU-TE CU CLASA.
INSA NU-TI FIE TEAMA ,ROAGA-TE LA DUMNEZEU SA TE INDRUME SI SA-TI DEA CURAJ SI MARTURISESTE PACATUL.
NU MAI STA CU POVARA PE SUFLET.IAR PREOTUL O SA TE SI INDRUME.
PTR IERTARE E NEVOIE DE SPOVEDANIE.SI DUMNEZEU TE VA AJUTA SA TE RIDICI DIN PACAT SI TE VA IERTA.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 9:23 pm
cu profesoara nu voi putea vb .Dar eu cand voi spune la spovedanie voi spune in soapta . Daca preotul nu ma va auzi si daca nu voi vb cu el niciodata si am mers la spov si am zis pacatul atunci ma iarta d-zeu ca doar lui i lam zis?
Monica
mai 31, 2009 @ 9:29 pm
TU DU-TE LA SPOVEDANIE SI NU INCERCA SA TE ESCHIVEZI ,PTR CA ASTA INSEAMNA CA INCERCI SA-L ASCUNZI.
NU VB NICI IN GURA MARE ,DAR NICI SA CAUTI SA TE MINTI PE TINE INSUTI .
DUMNEZEU STIE CU CE GANDURI TE DUCI.
FII SINCER CU PREOTUL SI CU TINE INSUTI.
REPET -DACA TU TE VEI DUCE SINCER ,CU GANDUL DE A MARTURISI PACATUL SI NU DE A-L ASCUNDE SI DACA VREI INTR-ADEVAR SA TE LASI,DUMNEZEU TE VA IERTA.
DAR NU INCERCA SA IL MINTI PE DUMNEZEU SAU PE PREOT SAU PE TINE INSUTI -ZICANDU-TI CA VEI VB INCET ASTFEL INCAT PREOTUL SA NU AUDA PACATUL TAU.NU E BINE.
DUMNEZEU VREA SA FII SINCER.
Monica
mai 31, 2009 @ 9:30 pm
NU E NEVOIE SA DAI DETALII ,INSA NUMESTE PACATUL TAU .SPUNE PARINTE AM FACUT PACATUL ASTA SI VREAU SA MA LAS ,DATI-MI UN SFAT.
Oana
mai 31, 2009 @ 9:31 pm
Draga aaa,
Deja ai facut un pas, ca vorbesti cu noi si ne ceri sfatul sa te ajutam! Bunul Dumnezeu, Iisus Hristos te va ierta cu siguranta pentru ca stiu ca iti pare rau si vrei sa te faci bine! Chiar daca esti mic, pacatul trebuie sa-l tai de la radacina, sa mergi sa vorbesti cu un duhovnic.Stiu ca este rusinos dar trebuie sa invingi aceasta teama/piedica, prin rugaciune. Vorbeste cu Bunul Hritos in felul tau, si cere-i ajutorul sa-ti dea putere si sa te primeasca la spovedanie.Noi suntem aici mereu!Cand vrei/poti sa vorbesti id meu este oanacristinna.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 9:31 pm
dar deabia la anu voi merge cred
Monica
mai 31, 2009 @ 9:32 pm
OANA ARE DREPTATE -IAR OFERTA NOASTRA DE A VB CU NOI RAMANE VALABILA
aaaaa
mai 31, 2009 @ 9:35 pm
dar pana voi merge sa ma spovedesc pacatul va ramane neiertat?
Monica
mai 31, 2009 @ 9:36 pm
aaa- Nu mai amana .Te rog eu frumos ,ce te costa sa o rogi pe profesoara sau pe mama ta sa te duca la spovedanie .Ti-am spus nu treb sa le spui pacatul lor -nici profesoarei ,nici parintilor.
Spunele doar ca ai nevoie mare sa te inteleaga ca ai o problema si vrei sa te duci.
Nu e nevoie sa spui si pacatul.
Asa amani un an si te chinui singur.Cand Dumnezeu vrea sa te ierte acum si scapai de pacat cat mai repede.
Monica
mai 31, 2009 @ 9:38 pm
Noi toti de aici iti vrem binele , Dumnezeu iti vrea binele .
Te rog eu sa asculti tot spre binele tau.
ajutor
august 21, 2018 @ 2:09 pm
[quote name=”Monica”]Noi toti de aici iti vrem binele , Dumnezeu iti vrea binele .
Te rog eu sa asculti tot spre binele tau.[/quote]
ajutor
Monica
mai 31, 2009 @ 9:48 pm
„dar pana voi merge sa ma spovedesc pacatul va ramane neiertat?„
MA TEM CA DA.
Oana
mai 31, 2009 @ 9:48 pm
Numai prin spovedanie esti iertat!Incearca sa intelegi, ca sufletul tau trebuie sa se curateasca, pentru ca el conteaza cel mai mult. Incearca sa intelegi, ca anii vor trece, te ve face mare, iti vei dorii sa cunosti o fata…iti va fi greu. Taie acum pacatul de la radacina si roaga-te Lui Hristos. Noi o sa ne rugam pentru tine, si asteptam sa ne spui, ca ai fost la spovedaniei si esti te simti bine. Doamne ajuta!
aaaaa
mai 31, 2009 @ 10:03 pm
voi merge doar dupa cateva luni bune. Dar sa zicem doamne fereste ca mor (doamne fersete) atunci pacatul va fi neiertat si voi ajunge in iad? Ce e acela duhovnic?
Monica
mai 31, 2009 @ 10:11 pm
DA ,PACATUL VA FI NEIERTAT.DESPRE IAD -NU VREAU SA ZIC NIMIC PTR CA DUMNEZEU JUDECA IN FUNCTIE DE MULTE LUCRURI SI NUMAI TU SI EL STITI GRESELILE FACUTE DE TINE.
DUHOVNIC -PREOTUL LA CARE TE DUCI DES SI CARE TE CARE TE CUNOASTE SI TE INDRUMA
ASCULTA DE CEI DE AICI -SI NU MAI AMANA .
Monica
mai 31, 2009 @ 10:13 pm
E SPRE BINELE TAU SA NU MAI AMANI -TE ROG SA INTELEGI LUCRUL ACESTA.
Oana
mai 31, 2009 @ 10:13 pm
Nu suntem Dumnezeu sa stim judecatile sale! Sfintii Parinti spun ca patima masturbarii este un pacat impotriva firii. Duhovnic este parintele la care te spovedesti regulat, care incepe sa te cunoasca, sa-ti dea sfaturi bune, sa te ajute. Duhovnicul are un rol important in viata noastra, iti este ca un parinte dar spiritual. Prin graiul lui Dumnezeu te invata sa faci binele.Te putem ajuta mai mult daca ne dai add pe mess, sau vb prim mail, ca sa nu ii deranjam si pe ceilalti cu atatea mesaje postate.Doamne ajuta!
admin
mai 31, 2009 @ 10:35 pm
Aaaa, in primul rand incearca sa nu mai faci pacatul asta. Asta e primul pas ca sa te ierte Dumnezeu si apoi cand va vedea El ca tu te chinui si vrei sa nu mai gresesti o sa aseze asa lucrurile incat sa ajungi sa te marturisesti la un preot (duhovnic). Nu te speria, n-ai sa te duci in iad, Dumnezeu te iubeste si-ti vrea binele, si poti sa scapi da pacatul asta fara sa te stie nimeni, doar tu, preotul si Dumnezeu. Fara sa stie parintii, prietenii sau colegii.
Daca ti-e frica asa tare opreste-te din a face pacatul si roaga-te la Dumnezeu in gand ca sa te ierte, sau roaga-te in fata unei icoane.
Ne rugam pentru tine!
aaaaa
mai 31, 2009 @ 11:17 pm
numai cu clasa pot merge eventual doar de craciun voi merge anul asta si voi spune pacatul pentru ca nu mie rusine si il iubesc pe d-zeu. Dar daca eu nu am un duhovnic cu care sa vb, si voi merge doar la spovedanie si ii voi spune pacatul si atat…si ma voi ruga la d-zeu in continuare si nu voi mai face. Atunci ma va ierta? Daca merg in iarna este bn. Ce se intampla daca aman? la spovedanie cu clasa nu ne tine doar un minut . are cv? Daca il zic atunci incat sa auda preotul ma va ierta d-zeu si daca nul mai fac? fara sa mai vb vreodata cu preotul doar zic pacatul sal auda si apoi plec atunci d-zeu ma iarta? eu vreau ca el sa ma ierte pt ca imi pare rau de eea ce am facut.
aaaaa
mai 31, 2009 @ 11:19 pm
sunt prea mic pt a vb cu un duhovnic si sa merg la si sa merg la spovedanie . parintii ma vor intreba de ce vreau sa merg acolo si nu ma pot duce pe ascuns
nimeni
iunie 1, 2009 @ 12:28 am
trist… „anii vor trece, te vei face mare, iti vei dori sa cunosti o fata…iti va fi greu.”…imi este deja greu. offf…
florinm
iunie 1, 2009 @ 9:56 am
Aaaaa,
Daca ai o biserica in apropiere (adica in localitate, in cartier etc.) nu este chiar asa de greu sa ajungi sa te spovedesti.
Insa, in primul rand, asa cum spunea si admin-ul, nu trebuie sa mai faci pacatul acela. In acelasi timp, fii atent la cele ce te-au „ajutat” sa comiti pacatul si incearca sa inlaturi orice sursa de inspiratie, indeparteaza-le de la tine.
Foarte, foarte important: e bine sa-ti faci un obicei in a te duce duminica sau de sarbatori la slujba, la Biserica. Acolo primesti mult ajutor, pleci intarit, Domnul te lumineaza.
Dupa sfarsitul slujbei poti vorbi cu unul dintre preotii de acolo, despre faptul ca ai vrea sa te spovedesti, ca ai nevoie sa faci asta si ai sa vezi ca preotul te va intelege si te va sfatui.
La spovedanie este normal sa-ti fie rusine, asa cum iti este si acum. Nu doar pentru pacatul asta, ci pentru orice pacat ne este rusine. Toti stim asta. Dar aceasta rusine, impreuna cu faptul ca-l zici tare (adica suficient de tare cat sa te auda preotul la care te spovedesti) arata dorinta ta de a nu-l mai infaptui. Si rugaciunea ta de acasa este foarte buna, dar spovedania este altceva: este recunoasterea in fata Lui Hristos, prin persoana preotului, a pacatelor tale. Iar preotul, prin puterea de la Hristos, iti iarta pacatul. In felul asta, pleci de acolo cu pacatul iertat, dar tu nu trebuie sa-l mai repeti.
Nu esti prea mic pentru spovedanie. Toti copiii de peste 6-7 ani pot fi spovediti, pentru ca de la varsta aia incep sa constientizeze ce se intampla cu ei. Si daca parintii tai te lasa la calculator, pe internet, te vor lasa si la biserica, la spovedit 🙂
Si inca ceva – intaresc si eu ce ti s-a mai spus mai sus: aici gasesti mereu niste prieteni care-ti vor fi aproape. Pe bune.
Doamne ajuta!
florinm
iunie 1, 2009 @ 9:59 am
@nimeni
La Dumnezeu nimic nu e imposibil, nimic nu e greu. Trebuie doar ca schimbarea sa vina de la noi.
Adriana
iunie 1, 2009 @ 12:48 pm
Buna tuturor!
Am si eu o curiozitate: cati dintre cei care scriu contra masturbarii au experimentat intr-adevar consecinte nefaste (fizice si/sau psihice) de pe urma masturbarii?
Caci si eu sunt medic, si la Facultatea de Medicina, cel putin la cea din Cluj, nu se invata niciodata despre efecte nefaste ale masturbarii, dimpotriva, cele scrise mai sus din partea parintelui Arsenie Boca au fost niste conceptii din secolele 18 si 19 care s-au dovedit total false si nu mai sunt acceptate in lumea medicala de astazi.
Iar despre prostata, ajunge sa faceti o cercetare pe Google ca sa vedeti ca studiile medicale din ultimii ani, efectuate pe sute de barbati, comparativ care se masturbeaza/s-au masturbat in tinerete si cei care nu se masturbeaza, care au cancer de prostata si cei care nu au cancer de prostata, arata ca masturbarea are rol protector impotriva cancerului de prostata la barbatii de peste 50 ani care s-au masturbat inainte de varsta de 30 ani. Au in schimb risc crescut de a face cancer de prostata barbatii care au avut relatii cu mai multe femei, din cauza riscului de a contacta diverse infectii, si de asemenea au risc crescut barbatii care genetic au nivele crescute de androgeni (hormoni sexuali masculini) si acesti hormoni vor antrena atat un risc crescut de cancer de prostata cat si un comportament sexual mai accentuat, cu masturbari mai frecvente, insa nu masturbarea in sine va duce la cancerul de prostata, ci hormonii androgeni care actioneaza direct asupra prostatei vor creste riscul de cancer, comportamentul sexual accentuat nefiind altceva decat un martor al acestor nivele crescute de androgeni… Este usor pentru un barbat care are nivele rezonabile sau chiar scazute de androgeni sa ii dea sfat altuia cu nivele foarte crescute de androgeni. Asa cum si mai usor ii este unei femei sa dea sfaturi, avand in vedere ca la ea nivelele de androgeni sunt si mai scazute, de unde si usurinta mai mare a fetelor de a se lasa de astfel de practici.
Pana una alta, porunca Dumnezeiasca scrisa de Dumnezeu cu mana Sa pe tablele legii a fost „Sa nu comiti adulter”, porunca intarita de Domnul Iisus Hristos care a zis barbatului ca nu numai ca nu ii este permis sa isi lase femeia lui pentru a se casatori cu o alta, caci facand asa comite adulter si o impinge si pe femeia lui la adulter prin casatoria ei cu un altul, dar si simplul fapt de a dori in inima lui o alta femeie este adulter. Este vorba pe de o parte de faptul ca de la inceput femeia si barbatul au fost creati pentru a forma impreuna un singur trup care apoi nu mai poate fi separat, separarea si unirea cu alt trup fiind adulter, chiar daca se face prin recasatorie, asa cum faceau evreii care aveau legea lui Moise(!!), si pe de alta parte este vorba de porunca de a-l iubi pe cel de langa tine asa cum te iubesti pe tine insuti, si de a face celuilalt ceea ce ti-ar placea sa iti faca si el tie. Adica tie nu ti-ar placea sa te lase femeia ta pentru un altul si nici sa te insele in inima ei cu un altul, pai atunci nu face nici tu la fel. Si daca femeia ta este nemultumita de tine din cauza masturbarii, atunci intr-adevar masturbarea devine pacat, caci cum zicea si Apostolul Pavel, in casatorie, barbatul si femeia nu isi mai apartin lor insisi, ci apartin unul altuia… Dar daca pe femeie nu o deranjeaza masturbarea sotului, ci dimpotriva este multumita de el, eu una nu vad unde este problema.
Daca insa dimpotriva, masturbarea vine contra acestei porunci de iubire la care ne cheama Domnul, sunt deacord ca este pacat, dar daca nu scade cu nimic dragostea la care suntem chemati, eu una nu cred ca este pacat. Catusi de putin! Cred totusi ca trebuie marturisit in masura in care biserica il considera pacat, caci intervine acea dragoste solidara la care ne cheama Domnul, adica sa respectam si parerea celorlalti din biserica, dar in sine, dupa parerea mea, nu este mereu pacat, ci depinde de circumstante, de masura in care afecteaza sau nu capacitatea noastra de a iubi pe cel de langa noi. Si ma gandesc uneori ca, la cei care au diminuata aceasta capacitate de a iubi, nu este masturbarea de vina, ci masturbarea este doar consecinta unei tulburari de afectivitate mai profunda care determina un intreg tablou comportamental din care face parte si masturbarea, si retinerea excesiva fata de sexul opus, timiditatea excesiva, frica, sau dimpotriva agresivitatea etc. Insa daca nu este afectata capacitatea barbatului sau femeii de a iubi, eu una nu vad nici un rau in practica masturbarii. Fiecare se stie pe el insusi si stie cata dragoste are sau nu are.
Caci Domnul la dragoste ne-a chemat zicand:
„Unul dintre ei, invatator de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a intrebat:
Invatatorule, care porunca este mai mare in Lege?”
El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.
Aceasta este marea si intaia porunca.
Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.
In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si proorocii.”
Matei 22: 35-40
Deci daca in aceste doua porunci se cuprind toata legea si proorocii, inseamna ca se cuprinde si legea cu privire la masturbare. Te impiedica masturbarea sa il iubesti pe Dumnezeu si pe aproapele? Daca da, atunci este pacat, daca nu, pai atunci nu este, dupa parerea mea. Fiecare stie, daca este sincer cu el insusi, cum este in cazul lui personal, si nimeni nu poate generaliza. De aceea Legea evreiasca, desi era Dumnezeiasca, nu putea mantui, ci a fost nevoie de Jertfa plina de dragoste a Mantuitorului! Nu prin respectare stricta de legi ne mantuim, ci prin dragoste sfanta! Lege fara dragoste este moarte, asa cum dragostea este mai presus de Lege, o zice si Apostolul Pavel. Si de aceea judecata lui Dumnezeu noi nu o putem patrunde, caci numai Dumnezeu poate judeca masura dragostei din inima noastra. Insa revenind, pentru cei cu frica de a marturisi o fapta, raspunsul este evident: pentru ei acea fapta este pacat! Caci altfel nu ar avea frica… Asta nu inseamna neaparat ca lipsa fricii inseamna lipsa pacatului, caci unii pot avea o constiinta mai amortita si mai inghetata, insa daca exista frica, exista constiinta pacatului.
Dar nu cred ca este o idee buna sa obsesionam un copil de 13 ani (aaaaa) care si asa se simte mult prea vinovat pentru anisorii lui! Dumnezeu va tine cont cu siguranta de varsta lui si de intentiile lui bune. Ajunge sfatul sa se spovedeasca unui preot cu prima ocazie pe care o va avea, chiar si de ar fi de Craciun acea ocazie, dar sa nu ramana obsesionat de pacatul lui si sa nu se inchida inauntrul lui si a fricii de Iad, caci Dumnezeu il iubeste cu siguranta si nu ii vrea moartea ci vrea sa se intoarca si sa fie viu, asa ca mai bun este un sfat de rugaciune, sa se roage lui Dumnezeu ca sa ii dea puterea si intelepciunea ca sa Il iubeasca pe El, pe Dumnezeu, mai mult decat orice pe lumea asta, iar pe toti cei pe care ii are in preajma (parinti, frati, prieteni, colegi, profesori etc) sa ii iubeasca ca pe el insusi. Sa se concentreze in liniste asupra acestor porunci de iubire la care ne cheama Domnul, caci apoi pentru restul (lupta cu neputintele noastre) vom primi ajutor de la El, incetul cu incetul. Inchiderea in frica de pacat si de Iad nu poate duce la prea mult bine, caci ne inchide in fata dragostei milostive a lui Dumnezeu pentru noi, Dumnezeu care nu ne-a creat pentru a ne distruge si a ne arata cat suntem de mici si slabi (o stie si singur foarte bine!!), ci ne-a creat pentru a fi imaginea si asemanarea Lui, ca astfel sa mostenim impreuna cu El Imparatia! Pentru asta sa ne rugam! Sa fim manati mai degraba de dragostea de Dumnezeu si de Imparatia lui, prin dragostea de aproapele nostru, decat de frica de pacat si de Iad! Pare unul si acelasi lucru, doar ca in primul caz este un impuls de dragoste inaltator, in al doilea este un impuls egoist de frica care doar ne impiedica sa nu cadem, dar nu ne ridica neaparat…
Numai bine tuturor! Si Domnul sa ne invete pe fiecare dintre noi cum sa urmam cat mai bine cele doua porunci ale Sale in care s-au cuibarit toata legea si proorocii!!
Anonim
iunie 1, 2009 @ 1:28 pm
Eu cred cu tarie ca masturbarea este un pacat, si inca unul cu implicatii foarte multe. De aceea am sa fac o marturisire personala. Am suferit de aceasta patima inca de la varsta de 12-13 ani, nu mai tin minte exact. Totul a pornit ca o curiozitate pe care am vazut-o la alti baieti mai mari decat mine, de ani, practicand masturbarea nestingherit in vazul nostru, a celor mai mici. M-a stapanit ani multi patima aceasta si numai cu ajutorul Mantuitorului am scapat. Ponoase am tras cat cuprinde de la asta. Acum am pierderi de memorie (uit repede), si nu mai am capacitatea de a memora ca inainte, desi sunt tanar de ani. Stiu ca de la masturbare mi se trage pentru ca, oricat de stiitifice ar parea argumentarile pro-masturbare, mie unuia lipsa memoriei mi s-a accentuat odata cu repetarea acestui pacat. Am un frate de 28 de ani, care inca mai sufera de aceasta patima, desi i-am explicat ca e rau si intr-o zi a recunoscut ca are o problema: nu-l mai tin franele (adica are ejaculare precoce)…de la masturbare. Mai sunt si alte implicatii ale acestei patimi, dar ma opresc aici pentru a nu sminti. Toti oamenii care incurajeaza sau tolereaza masturbarea, ca sunt ei doctori cu studii inalte, teologi cu diploma…sau simpli oameni ca mine vor da socoteala la Domnul pentru treaba aceasta. Nu spun asta ca sa sperii pe nimeni ci o zic ca unul care a cunoscut pe propria piele muscatura acestei patimi ce lasa urme adanci si dureroase. Daca este cineva bolnav de aceasta patima sa alerge la Domnul si va primi vindecare. Domnul sa va pazeasca pe toti.
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 1:30 pm
in aceasta iarna cand am sa merg cu clasa am sa spun acest pacat la preot la spovedanie si nu am sal mai fac niciodata. Am sa zic acest pacat ca sa ma auda preotul si pentru ca nu mie rusine de d-zeu dar numai in aceasta iarna.Are cv? eu vreau doar sal spun la spovedsanie si atat fara sa mai vb cu preotul sami dea sfaturi e BINE asa?
andrei
iunie 1, 2009 @ 1:33 pm
Adriana, GOOGLE e „d”umnezeul tau? Il pui la zid pe parintele Arsenie Boca? Dar cati s-au salvat prin semne minunate de la cele mai mari pacate si boli, de la cancer, patima masturbarii si multe altele prin rugaciunile sfintiilor? Probabil esti aceasi fata care in loc sa vii cu ceva de sulet cum au facut cei de deasupra mea si a ta, ne aduci argumente lumesti si doctoricesti. Si doctorii si noi suntem uneletele Domnului. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh care sa arda toti dracii cuibariti in noi.
P.S. Draga „aaaaa” toti de aici de pe site avem pacate si unii am avut acelasi pacat cu al tau, si dupa anumite frici interioare l-am spus preotului. Tu du-te la primul preot care ti-l scoate Dumnzeu in cale ( vezi sa fie ortodox) si elibereaza-te sa vezi ce bine o sa te simti. E bine ca simti ca pacatuiesti si asta este inceputul salvarii, ca-ti pare rau. Si la 13 ani nu mai poti zice ca esti asa mic, daca ai rusine fata de parinti, mergi la scoala singur, poti sa ajungi si la o biserica!
SI INCA CEVA IMPORTANT: PREOTII AU AUZIT MII SI MII DE ASEMENEA LUCRURI, CHIAR MULT MAI GRAVE, CA UCIDERI, AVORTURI, OAMENI CARE AU FACUT TRECUT LA SECTANTI SI APOI S-AU INTORS LA ORTODOXIE , DUPA CE SI-AU DATA SEAMA CA AU GRESIT STRADA. HAI CU CURAJ SI FORTA CA NOI TOTI SUNTEM ALTURI DE TINE, DAR NU MAI AMANA PENTRU CA DIAVOLUL ASTA FACE, TE ARUNCA IN PACAT SI APOI TE INVATA SA-TI FIE RUSINE. Du-te si arata ca esti copilul lui Hristos si ai taina sfantului botez! Ramai pe acest site cat mai mult si o sa-ti gasesti scapara, altfel cum vezi apar tot felul de oameni cu gandiri „avangardiste”, care i neaga pe Sfintii Parinti prezentand pasaje trunchiate din ” Lege”(A) FARA DE LEGE!
Hristos s-a Inaltat, frate!
Anonim
iunie 1, 2009 @ 1:38 pm
aaaaa, pentru ca am trecut prin rautatea acestei patimi, eu te rog sa tai raul de la radacina, adica sa fii hotarat sa nu mai faci pacatul asta si sa-l spovedesti la un preot cat mai repede. Domnul te iubeste si vrea sa te vindece, numai sa vrei si tu. Si cu cat tai raul de la radacina mai repede cu atat mai bine. Stiu ca ti-e greu si ti-e rusine sa zici la preot pacatul acesta, pentru ca si mi-e mi-a fost, dar pot sa-ti zic ca dupa aceea ai sa te simti usurat si bucuros tare. Domnul sa te pazeaza de rele.
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 1:41 pm
pai da… dar daca merg in iarna aceasta de craciun cu clasa si il voi spune atunci are ceva, e prea tarziu. Eu cred ca esti binevenit oricand la d-zeu. Il voi spune preotului sa ma auda si eu nu il mai fac deacum incolo am reusit deja. pot merge la spovedit oricand. Daca merg sa vb cu un duhovnic cand mai cresc are cv. Eu zic ca e suficient ca acest pacat sa il spun la spovedanie cand merg cu clasa. Spoveditul cand se face (in fiecare zi.. cand pot gasi pe cnva?)
andrei
iunie 1, 2009 @ 1:53 pm
aaaa , hai sa invatam pana la Craciun cate ceva…cum am invata si eu cand poate eram ca tine
1. „d-zeu” nu exista prescurtat se scrie Dumnezeu, d-zeu au impus ateii sa se scrie, aia care se credeau ei dumnezei, si care pe vremea lui Ceausesci i-au indoctrinat pe parintii tai si ai mei si pe toti romanii, sa nu-si faca cruce, sa faca bancuri pe seama sfintilor, sa nu se spovedeasca, sa creada ca totul pot face ei…Saracii..Poate l-ai vazut pe Ceausescu doar pe youtube, dar uita-te ce speriat era cand a cazut dictatura sa, cum promitea prin minciuni, marirea salariilor parintilor si bunicilor nostrii. El a fost un mare ticalos anti-crestin, a daramat biserici, a ucis preoti si calugari sfinti, a aruncat multa lume in inchisoare si cel mai grav…A PROMIS CA IN ANUL 2000 NU O SA MAI FIE CRESTINISM-ORTODOX IN ROMANIA!!! DECI EL SE VISA NEMURITOR.Asta e omul fara Dumnezeu. Deci daca vrei sa stai pana la Craciun apuca-te de citit ca pe net gasesti multe lucruri bune nu doar destrabalari. Cand ai fost la biserica duminica ultima data? Nu vreau sa-mi raspunzi, vreau sa te duci incepand cu Duminica viitoare, daca vrei sa te faci bine. Sa stai in partea dreapta, si sa asculti slujba sfanta atat cat poti si sa vorbesti cu cuvintele tale cu Dumnezu, dar sa stii ca atunci cand te spovedesti si impartasaseti o sa fii curat ca lacrima, si poti iarasi sa privesti pe oricine in ochi, sa-ti scrii numele sa te poate pomenii si cei de pe site care au o viata pe care vreau sa o urmez si eu. Cele bune! Hristos s-a Inaltat! Stii cum se raspunde nu?
Dan
iunie 1, 2009 @ 1:57 pm
Draga Adriana, te rog sa nu te superi pe mine pentru ca imi iau curajul sa-ti dau cateva sfaturi, desi nu am aceasta autoritate. Nu este vina ta pentru tot ce invata medicina, si stiu ca invata din ce in ce mai multe lucruri proaste. Imi aduc aminte de profesoara mea de biologie de la scoala generala care ne spunea asa: „Dragi copii, eu cred in Dumnezeu dar, …sa ma ierte Dumnezeu, ca eu nu cred ca au aparut toate plantele si animalele asa dintr-o data.” In continuare ne-a povestit ca defapt toate au aparut prin evolutie. Desigur dna profesoara se plimba saraca cu un picior intr-o barca si cu unul intr-alta. Sa nu intelegi ca-ti pun credinta la indoiala, Doamne fereste de asa ceva, dar cere ajutor de la Domnul sa alegi lucrurile bune de cele rele, oricat de justificate stiintific ar fi cele rele. Ca justificari stiintifice se inventeaza zilnic si despre evolutie, si despre masturbare iar mai nou si despre homosexualitate. Iertare.
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 2:05 pm
Adevarat s-a inaltat!!!
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 2:05 pm
dar te rog raspundemi are cv daca stau pana la craciun si ma duc atunci cu clasa?
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 2:09 pm
dar sa zicem ca nu voi putea sa merg in fiecare duminica zi la biserica, pot sta acasa si sa ma rog. Ca eu merg la biserica dar nu prea mergeam duminica si parinti nu ma lasa singur in oras si ce o sa le spun acum ca ei o sa ma intrebe.. Pai ce te apucat ca dintr-o data vrei sa mergi la biserica in fiecare zi duminica. Ai facut ceva?
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 2:28 pm
ma pot ruga acasa duminica daca nu pot merge la biserica? sau are cv daca merg la biserica duminica dupa slujba daca atunci pot merge si sa ma rog?
askmy18ro
iunie 1, 2009 @ 2:35 pm
cei care vor sa vorbeasca si cumine pe tema aceasta va rog dati add id: askmy18ro
aaaaa as vrea sa vb pe mess.o sa te ajut
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 2:35 pm
eu pe 23 iunie plec in vacanta si vreau sa ma distrez si sa ma relaxez si vreau sa fiu fericit fara sa ma macine gandul acesta. Eu voi merge de craciun cu clasa si voi spune acest pacat dar pana atunci pot sami traiesc viata asa cum eram eu adica.. sa merg cu pritenii la fotbal , sa ma joc pe calculator fara sa ma gandesc la lucrul asta pana voi merge de craciun si il voi spune… trebuie sa ma intelegeti atunci pot merge.
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 2:56 pm
nu vreau sa vb pe mess vreau te rog sami raspunzi la intrebariile de mai sus te rog acum daca se poate
Adriana
iunie 1, 2009 @ 3:04 pm
Draga Dan, eu nu ma supar daca altii au parerile proprii in anumite lucruri. Sunt altii care se supara.
Pentru Andrei, Google nu este Dumnezeul meu, ci este doar un motor de cautare pe Internet, cu care se pot gasi articole medicale gratuite, caci altele costa bani grei. Atat si nimic mai mult.
Daca pentru voi masturbarea este pacat, pai atunci sa il spovediti caci este intr-adevar pacat.
La fel si pentru aaaaa, bine ca poate sa se lase de masturbare daca il streseaza atata! Dumnezeu vede intentiile lui bune si efortul pe care il face. Sa traiasca in pace, caci cand va ajunge sa se spovedeasca, va scapa si de sentimentul de vinovatie pe care el il are acum. Dumnezeu il iubeste si il va astepta la spovedanie, cand va putea el sa mearga, nu are sens sa se streseze inutil mai mult decat atat. Unii crestini se spovedeau zilnic, vezi unele manastiri, altii o data pe saptamana, altii la o luna, altii cand si cum. Fiecare cand poate in functie de varsta lui duhovniceasca. Si Dumnezeu ii asteapta si ii iubeste pe toti.
Iar ca sa ii raspund si lui Anonim, memoria are o perioada de crestere, apoi de stagnare si apoi de scadere, in mod normal este asa. Si nivelul la care poate ajunge depinde de la persoana la persoana, asta si in lipsa masturbarii, si nu este neaparat influentata de masturbare, ci doar de antrenamentul de a memora. Memoria trebuie antrenata si exersata zilnic pentru a o mentine in forma. Cunosc persoane care se masturbeaza de la varste inca si mai mici, chiar si de la 8 ani, si care nu au nici o problema de memorie, ci dimpotriva, doua dintre aceste persoane, pe care le cunosc de foarte indeaproape, au o memorie extraordinara, adevarate enciclopedii ambulante, desi s-au masturbat ani de zile de la varste mici, si ocazional inca o mai fac. Cat despre ejacularea precoce, sunt baieti care s-au masturbat ani de zile si o fac in continuare fara sa aiba nici o problema de acest fel, cum sunt si baieti care nu s-au masturbat niciodata si nu au probleme. Tine de emotivitatea fiecaruia, mai ales la adolescenti si la tineri(daca nu exista alte probleme medicale reale, neurologice), si se trece peste aceasta problema cu multa dragoste si intelegere, si din partea lui, dar si a femeii, care face astfel sa creasca increderea barbatului in el insusi, si in faptul ca femeia lui il iubeste si il accepta pentru ceea ce este el, si astfel ajunge sa nu mai aiba astfel probleme. Si in nici un caz nu se rezolva prin frica, care nu face altceva decat sa accentueze retinerea barbatului agravand astfel problema sa.
Iar pentru Dan, eu diagnostichez foarte mult cancer de prostata, insa nu ma ocup personal de studiile legate de masturbare ca si etilogie a acestui cancer. S-au ocupat altii. Studii insa se vor mai face si in viitor, si se va vedea cine a avut dreptate. Deocamdata, teoriile secolelor 18 si 19 sunt false. Cat despre teoria evolutiei, ma consider prea mica in stiinta pentru a imi da eu cu parerea daca plantele si animalele au aparut dintr-o data sau nu, am studiat destula genetica ca sa stiu ca un sambure de adevar exista in aceasta teorie a evolutiei, insa nu trebuie uitat ca ceea ce la Dumnezeu este „o zi”, pe pamant s-ar putea sa fi fost de fapt secole sau chiar milenii, dupa unitatile noastre de astazi de masura a timpului, asa ca poate ca nu exista nici o contradictie reala intre biserica si stiinta, exista doar nestiinta de ambele parti. Caci nu de mult se ardeau pe rug cei care ziceau ca pamantul e rotund si se invarte in jurul soarelui, si uite ca se invarte, si este rotund si nu plat!
Ceea ce se stie astazi este faptul ca ADN-ul uman este identic in proportie de pana la 98% cu cel al unor maimute, si iata ca maimutele raman maimute iar oamenii sunt oameni. Deci in corpul uman s-a suflat Duhul lui Dumnezeu pentru a fi dupa Chipul si Asemanarea Sa, in timp ce in maimute nu, chiar daca stiinta arata cat de asemanatoare ne sunt genetic si deci si fizic. Duhul lui Dumnezeu din noi face diferenta.
Toata creatia lui Dumnezeu (plante, insecte, animale etc) are viata, asa cum are viata si omul, toata cretia este acum supusa mortii, ca si omul, dar doar omul are in el suflarea de viata vesnica a lui Dumnezeu… are duh sfant in el, pentru care corpul sau este considerat Templu al Duhului Sfant si nemuritor in timp, moartea nefiind pentru om decat o trecere spre o alta viata, in timp ce pentru maimuta, moartea este sfarsitul ei… Insa cum anume a fost creat acest Templu in care Dumnezeu a suflat Duhul Sau Sfant, eu cred ca numai El stie cu adevarat, noi ne dam doar cu presupusul. Caci Biblia nu da foarte multe detalii.
Cat despre homosexualitate, din cate vad eu pe site-uri care incearca sa ii ajute in mod crestineste pe acesti oameni, si din marturiile celor care s-au convertit la heterosexualitate dupa ce mai intai au fost homosexuali, si chiar leaderi ai acestora, se pare ca radacina acestui comportament este mereu lipsa dragostei adevarate din viata copilului care mai tarziu ajunge barbat homosexual, combinat cu lipsa unui model masculin adevarat in viata baiatului. Iar noi nu ii vindecam cu frica de Iad si cu aruncarea in ei cu pietre (vorbe grele si judecati), ci dimpotriva, asa mai tare ii intaratam si ii facem sa isi caute indreptatiri pentru comportamentul lor, caci si ei au fost creati de Dumnezeu pentru a fi iubiti, si deci isi cer dreptul la iubire! Din rezultatele obtinute pana acum cu ei, s-au convertit cei care au primit dragoste intelegatoare si care au fost ajutati cu dragoste (manifestata initial prin acceptarea lor asa cum erau) sa inteleaga creatia lui Dumnezeu si scopul pentru care El a hotarat sa creeze omul sub forma de barbat si femeie.
Nu este deloc vorba despre justificari stiintifice, ci este vorba despre adevar, demistizarea celor neadevarate (Tatal Nostru care esti in Ceruri, Sfinteasca-se Numele Tau!!), si dragoste sfanta.
Doamne ajuta!
Adriana
iunie 1, 2009 @ 3:27 pm
Draga aaaaa,
Te rog sa stai linistit! Mergi la spovedanie cand crezi tu ca poti si roaga-L pe Dumnezeu sa te tina in viata, in cat mai multa curatie trupeasca si liniste sufleteasca pana cand iti va da ocazia si forta sa mergi la spovedanie! Daca va fi doar in decembrie, Dumnezeu va intelege, caci fara ajutorul Lui tu oricum nu poti face nimic, in afara de a te stresa. Roaga-L in liniste (acasa, in camera ta) sa te ajute cum stie El si cand stie El, si intre timp mergi in liniste cu baietii la joaca si nu te mai stresa atat! Dumnezeu intelege TOTUL mai bine decat o facem noi! Roaga-L cu credinta si cu sinceritate sa te ajute. Spune-i Lui: „Dumnezeu vezi ca vreau sa te iubesc si sa respect cu fidelitate si cu sinceritate Legile Tale, si vezi ca fac totul dupa puterea mea, ajuta-ma Tu sa fac mai mult, cum stii Tu si cand stii Tu! Eu ma asez in bratele Tale ca un copil ce sunt! Condu-ma Tu in aceasta viata! Multumesc!” Roaga-te in felul acesta in fiecare zi, cu cuvintele tale, dar in liniste si cu incredere in El ca nu te va lasa, si nicidecum cu stress, caci cu siguranta nu te vrea stresat! Si spune cat poti de des „Doamne ajuta!” si apoi lasa-L pe El sa lucreze in tine, tu vezi-ti de treburile tale de copil! Toate au o varsta si o maturitate! Tu esti inca copil, te straduiesti dupa puterea ta de copil si Dumnezeu te va iubi si te va ajuta. Numai nu te stresa fara rost! Si poate ca ai sa ajungi la spovedanie mai repede decat crezi. Dar si daca ajungi numai de Craciun, daca te rogi in liniste lui Dumnezeu sa te ajute, tot bine-primit va fi. Totul este sa abandonezi voia ta in seama voii lui Dumnezeu, dar in liniste si pace, si cu dragoste, ca pentru un Tata care iti vrea binele, caci pentru asta te-a creat! Ai incredere ca Dumnezeu te iubeste si lasa-te condus de El, traind in pace si linsite! Si va veni si spovedania, o sa vezi. Numai nu te stresa pentru ceea ce nu poti face in ciuda intentiilor tale bune! Roaga-te si cere ajutor lui Dumnezeu, si totul o sa fie bine!
Si la biserica e bine sa mergi in fiecare Duminica, chiar daca nu te spovedesti. Ai putea sa le zici parintilor ca sfatul oamenilor credinciosi este sa nu lipsim duminica de la biserica caci acolo se jertfeste in fiecare duminica pe altar Domnul nostru Iisus Hristos, asa ca este bine sa mergem cat mai des pentru a-i multumi pentru jertfa si dragostea Sa. Dumnezeu se gandeste la noi 7 zile din 7, si ne ajuta in fiecare moment al vietii noastre, asa ca este bine ca macar o zi pe saptamana sa ne gandim si noi mai mult la El si sa mergem in casa Lui… chiar si numai pentru a-L asculta, a-L vedea si a-L contempla…
Doamne ajuta!
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:01 pm
FRATILOR IAR NE CERTAM ? CARE ARE DREPTATE -MEDICUL SAU PARINTELE?
ADEVARUL ACELA ABSOLUT NU E NICI LA UNII ,NICI LA ALTII . E LA DUMNEZEU . IAR ACESTA E UN PACAT .PUNCT.CE ATATA CEARTA SI DISCUTII.
SI DRAGA AAA -NU TE SUPARA PE NOI -FIECARE TI-A DAT SFATUL SA MARTURISESTI PACATUL ASTA LA PREOT SI SA NU MAI ASTEPTI.
DACA TOATA LUMEA TI-A DAT SFATUL ASTA DE CE NU NE ASCULTI .TU VREI SA-TI FIE BINE SAU VREI SA-TI DAM RASPUNSURILE PE CARE TU LE VREI ,RESPECTIV SA-TI CANTAM IN STRUNA.
IARTA-MA DAR TREBUIE SA INTELEGI CA NU E DE AMANAT.ASA O SA AMANI TOATA VIATA.
DUMNEZEU SA NE LUMINEZE PE TOTI.
aaaaa
iunie 1, 2009 @ 4:20 pm
miam gasit un prieten chiar pe siteul vostru voi vorbi cu el si voi merge la spovedanie voi vorbi cu
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:28 pm
MA BUCUR AAA. NU TE SUPARA PE NOI ,SI IARTA-MA DACA TE-AM SUPARAT SI EU.
DOAR VREAU SA FACI CEEA CE ESTE BINE PTR TINE ,DACA TOT NE CERI SFATUL.
CURAJ -DUMNEZEU SA TE OCROTESCA , SA TE LUMINEZE SI SA FACI CEEA CE TREBUIE SA FACI.
Monica
iunie 1, 2009 @ 4:29 pm
CHIAR MA BUCUR CA AI LUAT DECIZIA DE A TE DUCE.
Adriana
iunie 1, 2009 @ 5:06 pm
Draga Monica,
Imi pare rau daca a sunat ca o cearta. Dumnezeu are dreptate in toate, si preotul il reprezinta pe pamant, in cele duhovnicesti, cu puterea de a lega si a dezlega. Pentru a ajunge insa la preot trebuie ajutorul lui Dumnezeu si a prietenilor, mai ales in cazul celor de o varsta asa de mica si cu parinti neintelegatori. Am trecut prin asta si stiu cum este. La 13 ani nu se poate iesi din casa fara a spune parintilor unde mergem, si cand eram in situatia lui, adica mergeam pe ascuns la biserica de frica parintilor, avand inca 17 ani, parintele duhovnic m-a sfatuit sa imi mint parintii spunand ca merg la o prietena. Insa am considerat ca minciuna nu este de la Dumnezeu si nu i-am urmat sfatul. Ci am asteptat in liniste (si in rugaciune) sa imi dea Dumnezeu ocazii de a ajunge la El (la spovedanie) si fara a minti, si mi-a dat. Nu este vorba de cantat in struna, ci este vorba de o situatie concreta care are nevoie de o solutie concreta.
aaaaa nu a zis ca nu se duce la spovedanie, ci nu vedea cum ar putea face sa mearga mai repede, asa ca ii era teama de ce anume o sa se intample daca nu va ajunge inainte de Craciun. Trebuie sa ne punem in locul lui si sa vedem ce putem face concret pentru a iesi din situatie. Traim in frica si in stress, care sunt oglinda neincrederii noastre in Mila lui Dumnezeu, sau traim cu incredere in dragostea lui Dumnezeu pentru noi si pentru mantuirea noastra, incredere care aduce pacea sufletului si va aduce si ocazii de a merge la spovedanie? Se pare ca unii prefera stresul si ii streseaza si pe altii. Altii in schimb prefera pacea si linistea sufleteasca si ii indeamna si pe altii sa aiba incredere in Dumnezeu (in Dumnezeu am zis sa aiba incredere si nu in medic!)ca le va arata calea. Si daca i-a scos in cale un prieten care sa il ajute, inseamna ca deja l-a ajutat, caci mie nu mi se pare ca aaaaa ar fi vrut sa se eschiveze in vreun fel si sa ii cante cineva in struna, ci a vrut un ajutor real si concret, acum si aici!
Numai bine tuturor, cu multa intelepciune si lumina dumnezeiasca, si incredere in Dragostea si Mila cea mare a lui Dumnezeu!
Monica
iunie 1, 2009 @ 5:16 pm
EU IMI CER SCUZE ,VAD CATEODATA ATATEA DISCURTII SI DIN NEFERICIRE CAD SI EU DE MULTE ORI IN ACEASTA GRESEALA SI CONSTAT CA NU DUCE LA NIMIC BUN NICI PTR NOI SI NICI PTR ALTII.
INCA O DATA IMI CER SCUZE DACA L-AM SUPARAT PE AAA-NU AM FACUT CU REA -VOINTA LUCRUL ACESTA ,DOAR CA MI SE PAREA ASEARA CA INCEARCA SA SE ESCHIVEZE ,CEEA CE AR FI FOST RAU TOT PTR EL.
SI ADMINISTRATORUL SITE-ULUI IL INCURAJASE SI-L SFATUISE TOT LA FEL SA SE DUCA LA PREOT.
EU NU AM VRUT SA-L INDEPARTEZ DE DUMNEZEU ,CI TOCMAI I-AM SPUS CA DUMNEZEU PRIMESTE PE CEL CE VINE LA EL.
lucian
iunie 1, 2009 @ 5:44 pm
ma poate ajuta si pe mine cineva ???
andrei
iunie 1, 2009 @ 6:03 pm
@Adriana, atunci te rog lasa baietelul in pace, nu-l abuza, nu-l „stressa”( un cuvant „la moda” ca si ” frustrant” de altfel). Uite cat de medical ne prescrii reteta:
1.”Roaga-L in liniste (acasa, in camera ta) sa te ajute cum stie El si cand stie El, si intre timp mergi in liniste cu baietii la joaca si nu te mai stresa atat! Dumnezeu intelege TOTUL mai bine decat o facem noi!”
ca apoi sa-i administrezi o rugaciune care nu are treaba cu Ortodoxia ( sunt rugaciuni pt. ispite, patimi, psalmi ( Psalmul 50 mai ales)plus alte rugaciuni pentru parinti, dusmani, eretici (pe care i asteptam sa revina la normal , la Ortodoxie)IN CARTEA RUGACIUNI CU SCRIS MARE. Costa putin dar aduce mult folos „aaaa”. Si ai grija ca sectantii cauta carne proaspata, facand o ciorba de zarvaturi din religie+ medicina plus plante= HARABABURA SI MANDRIE DIAVOLEASCA! TATAL, FIUL SI SFANTUL DUH SA NE OCROTEASCA PE NOI PACATOSII!
andrei
iunie 1, 2009 @ 6:05 pm
Lucian spune care este nelamurirea sau cumpana ta, si sigur cei mai induhovniciti de pe site o sa te ajute! Si eu m-am ajutat prin sfaturile lor, dar mai ales prin rugaciuni, dupa cartile sfinte ortodoxe! Doamne Ajuta!
andrei
iunie 1, 2009 @ 6:09 pm
@ Adriana….asta era rugaciunea impusa de tine, desi spuneai sa faca ce crede el, esti ca la PRO TV – „gandeste liber”, dar iti impun ei cum sa gandesti…Sa punem osul la rugaciune si la matanii, apropo zicea maica Siluana ca asta e reteta pt patimi, sa faci matanaii pana simti amar pe limba, dimineata si seara, dupa rugaciuni! Hristos s-a Inaltat frati ortodocsi! Iertare!
andrei
iunie 1, 2009 @ 6:09 pm
@ Adriana …“Dumnezeu vezi ca vreau sa te iubesc si sa respect cu fidelitate si cu sinceritate Legile Tale, si vezi ca fac totul dupa puterea mea, ajuta-ma Tu sa fac mai mult, cum stii Tu si cand stii Tu! Eu ma asez in bratele Tale ca un copil ce sunt! Condu-ma Tu in aceasta viata! Multumesc!”
Adriana
iunie 1, 2009 @ 8:37 pm
Draga Andrei,
Imi pare rau ca te supara atat de mult cuvintele mele. Domnul sa ne ierte pentru judecatile noastre care nu sunt conforme cu ale Lui, caci numai El este Adevarul, Calea si Viata!
Si daca pentru tine (si poate si pentru altii) cuvintele mele au fost mai degraba o ispita, te rog sa le infatisezi duhovnicului tau si sa vii cu raspunsul de indreptare de la el, ca sa nu se mai insele nimeni. Dar te rog frumos sa o faci cu dragoste, pentru invatatura si indrepatare, si nu cu judecata si cu insulte.
Singurul lucru pe care poate ca trebuia sa il zic este un indemn la rugaciune, insa dupa invatatura Domnului nostru Iisus Hristos, adica rugaciunea Tatal Nostru spusa cu sinceritate in fata lui Dumnezeu, si numai a Lui:
„Iar cand va rugati, nu fiti ca fatarnicii carora le place, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stand in picioare, sa se roage, ca sa se arate oamenilor; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor.
Tu insa, cand te rogi, intra in camara ta si, inchizand usa, roaga-te Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care este in ascuns, iti va rasplati tie.
Cand va rugati, nu spuneti multe ca neamurile, ca ele cred ca in multa lor vorbarie vor fi ascultate.
Deci nu va asemanati lor, ca stie Tatal vostru de cele ce aveti trebuinta mai inainte ca sa cereti voi de la El.
Deci voi asa sa va rugati: Tatal nostru, Care esti in ceruri […]” (rugaciunea Tatal Nostru)
(Matei 6, 5-9 […] )
Imi pare rau ca nu m-am gandit inca de la inceput sa il indemn pe aaaaa sa zica Tatal Nostru cat de des poate, si sa spere astfel in Mila si Dragostea lui Dumnezeu ca il va indruma cum sa faca ca sa ajunga la spovedanie fara sa intre in conflict cu parintii, si fara sa isi piarda linistea sufleteasca. Sper ca i-a dat Domnul prieten bun care sa il ajute! Caci eu prin aceasta rugaciune am trecut de la ateism la ortodoxie, asa ca stiu ce putere mare are in fata necuratului care ne vrea raul si care ne vrea in Iad impreuna cu el! Imi pare rau ca nu l-am sfatuit pe aaaaa sa se tina de aceasta rugaciune cat de mult poate… Oricum, sunt convinsa ca Dumnezeu nu il va lasa si ii va arata Calea, caci aaaaa are intentii bune!
Cat despre matanii, sunt perfect deacord cu maicuta! Iar pentru cei mai putin credinciosi si mai neiubitori de matanii, ajuta la fel de mult, pentru tinerea in frau a patimilor, si sportul sau orice activitate fizica obositoare, daca nu este facuta in exces.
Numai bine! Cu multa pace in inima!
admin
iunie 1, 2009 @ 8:52 pm
Da Luciane, te putem ajuta cu mare drag. Vrei sa ne lasi un id de messenger… ca sa vorbim.
florinm
iunie 2, 2009 @ 12:59 pm
Hristos S-a Inaltat!
Adriana, si celorlalti…
Ma iertati, dar as vrea sa va spun cateva cuvinte despre metanii, pentru a nu cadea in confuzia de a pune alaturi metaniile cu exercitiile sportive, ca rol in viata noastra mai ales.
Metaniile mici sunt inchinaciunile pana la pamant, metaniile mari duc miscarea trupului mai departe.
Credinciosul, dupã ce se închina stând în picioare, se apleaca înainte, duce ambele mâini la podea îndoind coatele si se sprijina în palmele asezate în dreptul umerilor. În acelasi timp, îndoieste genunchii pânã ajunge cu ei la podea si atinge si fruntea de pãmânt, rostind „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!”
În aceastã pozitie, trupul credinciosului imitã cãderea Mântuitorului sub cruce pe Drumul Golgotei si formeazã el însusi o cruce! Apoi, imediat, împingi cu palmele în podea, îndrepti genunchii si te ridici (armonios) în picioare.
Semnificatia miscãrilor este grãitoare de la sine si este un canal de comunicare pentru întelesuri mult mai adânci si mai mângâietoare decât s-ar putea formula prin cuvinte.
Si metaniile se repetã, de cele mai multe ori de 40 de ori, dar si de atâtea ori de câte avem canon sau pravilã de facut.
Totodata, incet, incet, respiratia se pliazã pe miscãrile trupului si devine si ea rugãciune! Bãtãile inimii vor intra si ele în ritmul închinãrii, cântând cu recunostintã o adevãratã odã a bucuriei de a fi, în sfârsit, folositã pentru a da Slavã Domnului ei, Celui ce Se sãlãsluieste în tainã, de la Botez, în adâncul ei atât de necunoscut celui ce o are!
Metaniile sunt ca un dans, impreuna cu Domnul. Sportul este mai mult pentru sanatatea trupeasca, ostenind trupul; dar tot pe acolo este si munca – castigarea painii prin munca fiind una dintre primele porunci date omului dupa izgonirea din Rai.
In leg. cu metaniile, Sf. Ignatie Briancianinov spune ca „Cel mai bine este sa bati metanii inainte de citirea rugaciunilor de seara, adica sa-ti incepi pravila cu metanii. De la metanii corpul va obosi si se va incalzi usor, iar inima va intra in stare de zdrobire. Intr-o asemenea stare, nevoitorul se va ruga cu mai multa osardie, caldura si atentie. Va prinde un alt gust pentru rugaciune, cand ea va fi facuta dupa metanii.”
Apoi sfantul continua: „Cand vrei sa incepi, sa-ti pleci genunchii, sa-ti pastrezi trupul in cea mai evalvioasa pozitie: cea pe care trebuie sa o aiba robul si creatia divina in fata Domnului Dumnezeului lor. Apoi, aduna-ti gandurile din imprastiere si, fara nici un zor, rostind doar pentru tine, inchizandu-ti mintea in cuvant, zi cu inima zdrobita si smerita rugaciunea: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!„
Printre foarte multe beneficii, METANIILE SUNT FOARTE FOLOSITOARE CA AJUTOR IMPOTRIVA PATIMII MASTURBARII.
Doamne ajuta!
adriana
iunie 2, 2009 @ 1:31 pm
Doamne ajuta Florin!
Mi-a placut mult cum ai descris tu mataniile, ca o poezie a inimii catre Dumnezeu 🙂
aaaaa
iunie 2, 2009 @ 1:31 pm
imi iau adio de la voi vreau sa uit ca am vb cu voi. am vb cu mama mea si stiu eu ce fac pa
adriana
iunie 2, 2009 @ 1:34 pm
Doamne ajuta!
Florin, mi-a placut mult cum ai descris mataniile, ca pe o poezie a inimii catre Domnul 🙂
florinm
iunie 2, 2009 @ 2:02 pm
Aaaaa, sa-ti ajute Domnul!
adriana
iunie 2, 2009 @ 3:38 pm
Ma bucur pentru tine aaaaa, ca ai reusit sa vorbesti cu mama ta!!
Si poate luand aminte de la experienta lui aaaaa, cred ar fi bine ca si ceilalti copii/adolescenti care se mai intampla sa intre pe site, sa caute mai intai de toate ajutorul celor din familie, sau a unui adult din anturajul lor in care au mare incredere…
Inceputul este mai greu, dar apoi va fi mult mai bine pentru ei, caci cineva apropiat il va cunoaste mult mai bine decat orice strain de pe un site internet, si va sti poate mai bine ce sfat sa ii dea…
Doamne ajuta!
Saurian
iunie 4, 2009 @ 6:01 pm
Am citit articolul la o oră, două după ce m-am masturbat. Şi eu ca şi majoritatea tinerilor creştini ortodocşi ce au problema asta ( şi sunt conştienţi că e o problemă ) nu reuşesc să mă las. De la vreo 12 ani am găsit joaca asta şi atunci nici nu eram cu biserica ( acum am 22 ani ). Când am găsit pe Hristos am avut o perioadă de linişte de aproximativ un an după care din obsesia mea după o fată şi frica de singurătate patima asta iarăşi m-a biruit şi s-a întâmplat cum spune Hristos în Evanghelie că a devenit mai năvalnică. Spovedit, rugăciune, luptă şi nimic. E drept că momentan am şi alte necazuri pe cap dar … m-am săturat de asta. Deja am început să am şi probleme trupeşti de la patima asta aşa că şi bucuria a avea o familie e pusă în pericol. Nu ştiu ce mă voi mai face…
nicoleta
iunie 4, 2009 @ 9:39 pm
Saurian ,poate ca tu nu mai poti face nimic…dar Hristos Domnul tot te va scoate la liman…sa nu te lasi!
Adriana
iunie 4, 2009 @ 10:04 pm
Buna Saurian!
Ai fost la vreun medic pentru problemele tale trupesti? Nu te intreb pe site care sunt problemele, insa daca ai probleme reale, ar trebui sa consulti un medic, caci in mod normal nu ar trebui sa ai nici o problema din cauza obiceiului tau.
florinm
iunie 4, 2009 @ 10:21 pm
Saurian, nu-ti fie teama. In primul rand, tine-te de canonul pe care ti-l da duhovnicul. Asculta-l pe el, fa tot ce-ti zice. Si fii foarte atent la cele ce te provoaca sa faci pacatul acesta. Sunt atat de multe ispite, incat e nevoie sa fii 24/7 cu ochii-n patru.
Daca vrei sa vorbim despre asta, ID-ul meu de yahoo este flinutz1979.
Domnul sa te ajute!
florinm
iunie 4, 2009 @ 10:32 pm
Adriana, te rog mult nu mai spune ca nu sunt probleme trupesti de la patima asta. Nu ai de unde sa stii. Altii le traiesc pe propria piele, urmarile sunt REALE precum piscatura pe care o simti cand ti-o aplici ca sa vezi daca dormi!
E drept, ai facut o facultate de medicina, esti medic, daca am retinut bine… Insa tot medic este si Dna Dr. Christa Todea Gross de la Cluj si dansa spune despre niste lucruri care nu se invata la medicina, despre niste studii din Vest care sunt trecute cu vederea, tocmai in legatura cu lucrurile astea (alaturi de contraceptie, avort s.a.)
Eu te cred, inteleg ca e posibil ca simpla (?) excitare a organelor sexuale, simpla (?) pipaire, „simplul” orgasm n-ar trebui sa aiba urmari, dar fapta asta nu vine in mod firesc, nu vine ca urmare a unei relatii cu sotia, ci e insotita de nenumarate alte patimi!
In plus, degeaba gandesti ca a spus Sf. Ap. Pavel ca „nici sodomitii, nici malahienii nu vor intra in Imparatia Cerurilor”?
Malahia (masturbarea – atat la femei, cat si la barbati) este pacat. PACATUL ADUCE BOALA, PUTREGAIUL, MOARTEA. Deci urmari sunt si din „simplul” fapt ca e un mare pacat, pacat in trup.
Ma ierti ca te iau asa, dar din cele scrise de tine cineva ar putea deduce ca nu se intampla nimic daca se masturbeaza. Eu la fel am crezut candva…
andrei
iunie 4, 2009 @ 11:27 pm
Florin felicitari pentru explicatii si ma bucur ca din ce in ce mai multi copii incep sa-si deschida inima! Chiar mie o fata din Bcau careia i-am dat adresa siteului acesta , a dat la randul ei altei prietene care s-a ajutat foarte mult cu un articol care i se ‘potrivea” si s-a linistit ca nu e singura care vrea sa traisaca in curatenie! Am 2 propuneri pentru cei de pe site si pt. administratori.
1. O data pe saptamana sa facem un fel de dialog cu un preot care este dispus sa tamaduiasac tinerii si sa aibe timpul necesar, iar noi in timp real sa-i adresam intrebari.
2. O lista de messenger pentru noi cei care vrem sa ne cunoastem si sa vorbim si in particular, sa ne trimitem anumite linkuri ortodoxe, sau sa luam anumite pozitii la multele probleme in care Biserica Ortodoxa este sufocata de mass-media, aceasta masina de spalat creiere! Suntem tineri, moderni, dar avem Calea de la care nu vrem sa ne abatem!
Hristos s-a Inaltat!
marturisitorul
iunie 4, 2009 @ 11:35 pm
NOTA 10 PE NTRU POZITIA ADOPTATA DE FLORIN; SI NICI PROPUNERILE FACUTE DE CATRE ANDREI…NU SUNT RELE…DOAMNE AJUTA!!!!
adriana
iunie 5, 2009 @ 1:10 pm
Draga Florin,
„Adriana, te rog mult nu mai spune ca nu sunt probleme trupesti de la patima asta. Nu ai de unde sa stii.”
Am de unde sa stiu, Florin… Nu vreau sa dau mai multe detalii pe site, dar am de unde sa stiu. Daca vrei, o sa iti scriu mai multe pe id-ul tau.
Problemele nu sunt patima in sine, ci problemele, atunci cand exista, se afla la originea patimii. Ca sa intelegi mai bine, daca ai o raceala si te doare gatul, problema nu este ca te doare gatul, desi este si asta o problema, caci pe tine asta te deranjeaza, ci problema reala este virusul sau bacteria care, prin inflamatia creata, ti-a dat durerea de gat. Si pe acest virus sau bacterie tu nici macar nu ii simti existenta! Durerea este doar un simptom care te alerteaza ca ceva nu este in regula cu tine. Iar tratamentul nu este cu antialgice pure, adica cu medicamente care numai taie durerea fara sa elimine cauza, ci se iau medicamente cu rol antiinflamator, iar in caz de infectie bacteriana se iau si antibiotice care sa omoare acele bacterii pe care tu altfel nici nu le percepi.
Asa si cu masturbarea. Trebuie gasita cauza pentru care un tanar se masturbeaza. Acea cauza declanseaza si alte patimi, si nicidecum masturbarea in sine nu le declanseaza. Iar cauzele de multe ori sunt anumite dezechilibre emotionale la tanar, si la mai putin tanar, si acelea trebuie tratate. Dezechilibrele reflecta mereu si mereu o carenta in dragostea perceputa de persoana rspectiva. Cine are dragoste profunda in inima pentru Dumnezeu si pentru aproapele, este curatit de orice patima. Si daca tu crezi ca dragostea de Dumnezeu si de aproapele se invata prin amenintarea cu Iadul, asa cum facea Apostolul Pavel, atunci nu mai am nimic de zis.
Eu una cred in schimb ca dragostea se invata mult mai bine prin dragoste, adica oferind tu dragoste altora, si nu prin frica. Daca in loc sa te tot gandesti la tine, 24 ore din 24, ca vai nu fac bine asta, si vai nu fac bine aialalta, si vai ce pacatos sunt, si vai ce ma asteapta (boli, singuratate, Iad), deci in loc sa stai inchis in frica asta de Iad din cauza lipsei desavarsirii tale, pe care oricum nu o poti lucra cu de la tine putere, ci doar cu ajutorul Domnului, care a zis ca fara El nu putem face nimic, mai bine in timpul asta te-ai gandi la criteriile dupa care va judeca Domnul Hristos(sunt scrise in Evanghelia dupa Matei) si vezi acolo ca de fapt Domnul o sa te intrebe daca i-ai dat sa manance cand era flamand, daca i-ai dat sa bea cand ii era sete etc, adica daca ai avut dragoste fata de aproapele tau!
Lipsa dragostei este cel mai mare pacat si singurul care ne priveaza de partasia cu Dumnezeu, ca dovada ca acelasi apostol Pavel a zis ca daca dragoste nu am, nu sunt nimic, si a mai zis ca dragostea este mai presus de Lege. Daca nu stii la ce paragraf ma refer, sa imi spui, ca o sa il caut si o sa-l citez. Deci daca el a zis ca dragostea este mai presus de Lege, inseamna ca si cei care practica malahia se vor mantui daca vor avea dragoste! Si Domnul Iisus a zis ca de fapt toata legea si proorocii stau in cele doua porunci de iubire fata de Dumnezeu si fata de aproapele. Dragoste ni se cere, si „nimic” mai mult!
Deci lucreaza dragostea la care te cheama Domnul, si Domnul va lucra in tine Harul de care ai trebuinta pentru a ajunge in Imparatia Sa! Si totul fara frica. Si asa va disparea, incetul cu incetul, orice patima.
As dori sa stiu si eu la ce teorii se refera Doamna doctor Christa Todea Gross, te rog sa imi dai mai multe detalii.
Andrei, excelenta propunerea:
1. O data pe saptamana sa facem un fel de dialog cu un preot care este dispus sa tamaduiasac tinerii si sa aibe timpul necesar, iar noi in timp real sa-i adresam intrebari.
Si eu as adauga sa nu fie mereu tot acelasi preot, ca sa avem sansa unor mai multe abordari a subiectelor, pe masura sensibilitatii fiecaruia dintre noi.
Doamne ajuta!
Dan
iunie 5, 2009 @ 1:36 pm
Draga Adriana, ma minunez (in sensul bun) de cata rabdare si energie dai dovada pentru a posta comentariile tale generoase. Te admir pentru asta, dar si pentru faptul ca esti sincera. Insa am cateva nelamuriri in ceea ce spui: „daca tu crezi ca dragostea de Dumnezeu si de aproapele se invata prin amenintarea cu Iadul, asa cum facea Apostolul Pavel, atunci nu mai am nimic de zis”. Nu vreau sa ma fac avocatul lui Florin pentru ca ultimul comentariu este adresat lui, dar ma gandesc si la alti tineri care citesc ce scriem noi, si uneori poate scriem neduhovniceste fara sa ne dam seama, asa ca te intreb: oare dragostea de Dumnezeu nu porneste de la frica de Dumnezeu (frica de a nu-l pierde pe Dumnezeu)? Iar eu am inteles din acestea ca tu-l blamezi pe sf. apostol Pavel pentru ca ar fi bagat frica in oameni cu amenintarile iadului. Dar iadul este o realitate ca si moartea…ca si pacatul. Iar apostolul Pavel nu a amenintat pe nimeni, ci ne-a pus in tema…ne-a atentionat. Ca nu sf. Pavel este Judecatorul, ci doar unul din trimisi, deci nu sf. Pavel ne ameninta cu iadul ci propriile noastre pacate. Iar unii oameni se mai trezesc din mocirla si cu frica de iad asa cum a facut si subsemnatul. In alta parte scrii ca „Deci daca El a zis ca dragostea este mai presus de Lege, inseamna ca si cei care practica malahia se vor mantui daca vor avea dragoste!”. Nu am inteles exact ideea. Daca cei care practica malahia se pocaiesc si se indrepteaza atunci ajung cu siguranta in rai ca doar e plin raiul de oameni pocaiti care au spalat faradelegi mai mari decat malahia. Dar daca spui ca se mantuiesc si cei care raman in patima malahiei, te asigur ca oricata dragoste vor avea…imparatia cerurilor nu vor vedea din simplu motiv ca „nimic necurat nu va intra in imparatia cerurilor”. Iar malahia este o forma de desfranare, oricare ar fi cauzele care o pricinuiesc. In final imi cer scuze ca am comentat la vorbele care nu-mi erau adresate si te rog sa ma ierti daca nu ti-am inteles vorbele pe deplin.
florinm
iunie 5, 2009 @ 4:54 pm
Adriana, cei care practica malahia nu se mantuiesc, poate doar prin mila Domnului, dar sa nu ne bazam pe asta, pentru ca e mare pacat!
Malahia este inclusa la pacatele desfranarii. Cand faci malahie ce dragoste poti avea? Cum faci malahie? Gandindu-te, imaginandu-ti, poftind, dorind fructul oprit. Ori doresti o femeie care e a altcuiva, ori doresti o femeie singura, dar n-ai nici un drept sa o doresti poftind-o in felul asta, pentru ca nu-ti e sotie. Oricum, e un mare pacat in trup si ma mir, sincer, de faptul ca medic fiind, nu ti-ai dat seama inca de aceea ca orice boala ni se trage de la pacat.
Si DA, cred cu tarie ca „dragostea de Dumnezeu si de aproapele se invata prin amenintarea cu Iadul, asa cum facea Apostolul Pavel” – se poate si asa, mai ales asa.
Daca ai copii, spune-mi cum ii educi, cum ii inveti ca nu e bine sa faca ceva? Orice copil mai cade, se mai loveste, il doare si din asta invata. Apoi tu ii spui: nu fa asa, ca te doare, LA FEL ca si atunci. In felul asta copiii ascultatori isi iubesc parintii si le multumesc mai tarziu acestora pentru grja ce le-au purtat.
Despre teoriile D-nei doctor Todea Gross nu le stiu exact acum, dar poti afla detalii despre dansa de pe internet si poate iei legatura cu dansa.
florinm
iunie 5, 2009 @ 5:01 pm
Nu pricep cata dragoste poti avea masturbandu-te. Te masturbezi de prea multa dragoste, cumva? La ce dragoste te referi?
Cum il pot iubi pe Dumnezeu masturbandu-ma? Masturbarea e un act egoist, e o traire a placerii in mod egoist si nu il poti iubi pe Dumnezeu in acelasi timp. A crede asta e o mare amagire, e o amagire care iti da dreaptul sa gandesti ca te poti masturba linistit si nu e deloc asa!
Nu o spun eu, pentru ca eu sunt un nimeni, o spune Domnul Hristos si Sfintii nostri, o spune Biserica prin invatatura sa. In loc sa avem o atitudine de a dori sa intelegem DE CE spune astfel, tu ne propui cumva o atitudine in genul „hai sa vedem unde greseste Biserica, unde exagereaza?”
E total gresit.
ionutz
iunie 5, 2009 @ 10:32 pm
Eu propun un joc de sinceritate pentru fiecare,poate nu este indicat dar sunt dispus si eu sa fac acelasi lucru.Sa numarati intr-o zi de cate ori va incearca gandurile desfranarii (sub orice forma) si sa scrieti pe o hartiuta la sfarsitul zilei numarul ispitelor de acest gen.Poate prin acest „joc” prin atentia acordata ne vom da seama mai mult de natura acestor ispite si vom fi mai aproape de cei cazuti in masturbare si cu propriile lupte!Doamne ajuta!Ce ziceti?
Adriana
iunie 6, 2009 @ 4:29 am
Draga Dan,
Frica de Dumnezeu in sensul de frica de a nu-l pierde pe Dumnezeu inseamna de fapt dragoste de Dumnezeu in cazul in care nu vrem sa il pierdem pentru El insusi, si inseamna dragoste de noi insine daca scopul pentru care nu vrem sa il pierdem suntem noi insisi. Si cei mai multi cred ca suntem destul de egoisti pentru a ne incadra in categoria a doua, si deci de a ne trezi prin frica de Dumnezeu. Iti dau dreptate, frica este mai la indemana omului decat dragostea, insa la dragoste suntem chemati prin porunca Dumnezeiasca. Revin mai incolo cu aceasta idee de dragoste…
Draga Florin,
Inainte sa ajung sa citesc mesajul tau, am vorbit cu o prietena despre discutiile noastre de pe site, si am descoperit ca ignoram un lucru din cauza ca nu toti baietii sunteti la fel. Cei cu care vorbisem eu despre problema asta a voastra nu se masturbau pentru a-si crea placere privind sau stimulandu-si imaginatia cu imagini de femei care nu le apartin, ci pur si simplu se „descarcau” de o anumita tensiune creata de acumularea in exces a anumitor fluide, si faceau asta rapid si fara a-si imagina nimic. Ca si atunci cand ai gatul incarcat si scuipi afara. Am banalizat putin, dar asta era idea. In cazul celor care isi stimuleaza imaginatia cu femei asa cum descrii tu, si cum mi-a povestit si prietena mea despre alti baieti pe care ii cunoaste ea, deci in cazul celor care cauta in masturbare placerea de femeie, si nu o simpla descarcare de un exces de lichide si de tensiuni, sunt deacord cu voi toti, este pacat!! Si pacatul este de fapt dorirea nelegitima a femeii calcand astfel porunca lui Dumnezeu ca barbatul sa se uneasca numai cu femeia lui careia sa ii fie fidel o viata, pana si cu gandul, caz in care va felicit ca incercati din toata puterea sa va abtineti de la un asa pacat si ii invatati si pe altii sa faca la fel!! Este un bine atat pentru voi, dar ne faceti si noua, femeilor, un mare bine! De aceea am zis ca fiecare stie cum o face si de ce anume o face, si fiecare stie daca pentru el este pacat sau nu. Eu cand ziceam ca din punctul meu de vedere nu este mereu pacat, ma refeream strict la cei care „scuipa” fara a avea nimic altceva in minte, mai ales fara a se gandi la femei care nu le apartin. Pentru restul sunt perfect deacord cu voi! Iar in cazul celor care nu au imaginatia murdara, gestul lor tot poate sa fie manifestarea unui dezechilibru emotional intern de care respectivul nici sa nu isi dea seama…
Nu am acuzat Biserica ca exagereaza in a cere binele de la oameni, caci daca il cere, tot pentru binele lor o cere, ziceam doar ca exagereaza in utilizarea metodei „frica”. Caci este o greseala sa se creasca copiii in frica, asa apar mari traume si dezechilibre emotionale la viitorii adulti care isi vor blama mai degraba parintii decat sa le multumeasca, si la randul lor isi vor abuza copiii. Cei care vor multumi si isi vor iubi mult parintii sunt copiii crescuti in dragoste parinteasca, insa nu in sensul de rasfat exagerat, ci dragoste echilibrata in care li se spune ce este bine si ce este rau, li se cere insistent binele, insa cu dragoste si nu cu amenintari. Si il va lasa pe copil sa mai si cada, explicandu-i de fiecare data cum sa faca sa se ridice si cum sa faca sa nu mai cada si data urmatoare… Iar „binele” nu este ceea ce satisface orgoliul meu de parinte, si nici ceea ce eu nu am putut face in viata dar vreau sa realizez prin copii, ci binele este respectarea legilor Dumnezeiesti cuprinse in poruncile Sale…
Revenind la dragoste, prin dragostea de aproapele nu ma refeream la dragostea de femeie, ci ma refeream strict la faptul de a-l ajuta pe cel de langa tine independent de faptul de a te masturba sau nu. Sa fii mereu atent la celalalt, sa ai mereu un zambet pe buze pentru el si o vorba buna chiar daca tie iti vine sa iti plangi de mila si sa fii nervos pentru problemele tale personale, sa-l binecuvintezi atunci cand ai vrea sa ii dai mai degraba o palma, sa accepti in liniste palma lui cu binecuvantarea pe buze, sa te rogi pentru el daca vezi ca are nevoie, chiar daca poate iti este nesuferit, sau poate un simplu strain, sa ii dai o mana de ajutor ori de cate ori are nevoie cand tu ai cu cel sa-l ajuti, fara sa il judeci ca poate nu merita… Sa il respecti pentru faptul ca a fost creat ca si Chip si Asemanare a lui Dumnezeu, chiar daca cel de care vorbesc, care se afla in fata ta, este poate o femeie indecenta, aproape goala, poate si prostituata, sau un betiv mort de beat si cu un miros ingrozitor care numai de Chipul lui Dumnezeu nu iti aminteste, sau poate un sectar care vrea sa te indeparteze de dreapta credinta. Sa te rogi ca Dumnezeu Cuvantul sa ii preschimbe macar in ochii tai ca sa poti sa ii vezi ca si pe chipurile luminoase de pe icoane, sa ii vezi putintel cu ochii iubitori ai lui Dumnezeu. Te asigur ca se poate! Trebuie numai mult exercitiu de iubire, in rugaciune si binecuvantare! Sa te silesti sa faci in fiecare zi cate un pic din toate acestea, sa-ti muti gandul spre cautarea binelui aproapelui, si nu atat al tau, spre asta sa iti canalizezi surplusul de energie, si incetul cu incetul mintea murdara si infometata dupa imagini cu femei isi va gasi o alta ocupatie cu ajutorul Harului lui Dumnezeu care va lucra incet- incet in inima ta. Sunt deacord ca „nimic necurat nu va intra in imparatia cerurilor”, de aceea dragostea avuta fata de aproapele va putea spala la Judecata haina cea murdarita de alte pacate, si astfel respectivul vicios sa ajuga totusi in Imparatie. Eu cred ca Domnul nu a mintit cand a zis ca ii va chema la dreapta Lui pe cei care au avut aceasta dragoste de aproapele. Caci neputintele noastre le cunoaste si a zis ca fara ajutorul Lui noi nu ne putem mantui, la om mantuirea este imposibila, dar la El totul devine posibil!
Iar pentru ionutz, cred ca jocul trebuie sa ramana intre baieti, caci multe fete ar castiga de foarte departe… Voyerismul este ceva foarte masculin… de aceea filme de un anumit tip nu prea exista pentru femei…
Doamne ajuta!
set
iunie 6, 2009 @ 7:25 pm
hei,adriana,ai un adevarat talent retoric! imi place la nebunie ce scrii! parerea mea in leg cu aaaan ,e k exagereaza bietu copil,la varsta lui incep hormoni sa joace fotbal pri el! din mesajele tale,adriana,multe kestii mi-au prins si mie bine,ma refer la sfaturile sufletesti,sant nou pe forum si mesajele tale erau pt alti,dar iti multumesc si eu.
Oana
iunie 6, 2009 @ 10:48 pm
Cuvintele unui duhovnic nu ti-ar prinde bine?Sau invataturile Parintelui Arsenie Boca despre patima masturbarii si cauzele ei?
ionutz
iunie 6, 2009 @ 10:59 pm
Salutare tuturor!Dupa comentariile care se aduna la acest articol putem deduce dorinta de a cunoaste mai bine natura acestei ispite care duce la masturbare!Cred ca ar trebui sa ne canalizam atentia mai mult si asupra continutului acestui articol.Categoric masturbarea e iubire de sine prin implinirea unor pofte egoiste.Nimeni nu poate nega ca aceasta ispita nu l-a incercat macar o data in viata ,dar nu putem nega faptul ca trebuie si lupta cu aceasta grea patima!Trebuie sa gasim radacinile acestei ispite.La Maicuta Siluana pe site venise o femeie care spunea maicii ceva de genul:Maica eu sunt educatoare si am un copil in grupa care are tendinta de a-si freca pempersul.Ce se intampla?La care Maicuta Siluana ii raspunde :Ceea ce face copilul se numeste masturbare dar e fara de pacat si acest lucru se datoreaza faptului ca parintii au avut relatii intime in timpul sarcinii ….Ceea ce am zis mai devreme am redat din memorie asadar noi ca parinti sau viitori parinti sa avem grija de copilul nostru!!Copilul se poate naste cu aceasta predispozitie spre desfranare si copilul din pacate „plateste” consecintele la adolescenta,adica se masturbeaza daca nu este in comuniune cu Dumnezeu ca Dansul sa il intareasca!Un rol il joaca aici si perversiunile sau joculetele erotice pe care parintii le incearca…trebuie multa roada vrednica de pocainta ca pacatul sa nu cada asupra copiilor….
De asemenea natura acestei patimi poate fi si in afara celor spuse mai sus!O influenta majora o are si muzica care este ascultata in adolescenta…Manelele,hip-hop…si altele asemenea cu un continut vulgar stimuleaza desfranarea…prin imaginatie,vorbe….!De asemenea un rol important aici in adolescenta il are si comunicarea cu parintii,daca aceasta nu e eficienta intervin multe patimi pe sufletul adolescentului care la randul lor stimuleaza ispita masturbarii!In rest cred ca Claudiu a fost foarte clar!Dar totul dupa parerea mea porneste de la educatia religioasa inexistenta in familie!Dumnezeu sa va ajute sa biruiti patimile ce le aveti pe suflet si pe mine pacatosul asemenea!Amin
ionutz
iunie 6, 2009 @ 11:04 pm
Set cred ca ai fost cam dur cu bietul copil aaa;-)Nimanui nu i-ar place sa ii fie luata in ras patima….:sad:
andrei
iunie 6, 2009 @ 11:34 pm
set, game , meci! Frate set „placerea la nebunie” nu e compatiblia cu acest site! Domnul sa te lumineze!
Adriana
iunie 7, 2009 @ 1:26 am
Buna Set,
Ma bucur ca ai gasit ceva sa te ajute. Linistea sufleteasca imi pare foarte importanta, caci in linistea inimii se aude cel mai bine cuvantul Domnului, si mai ales se simte dragostea Lui pentru noi toti. Caci am fost creati din dragoste sfanta, pentru dragoste sfanta. Dumnezeu nu ne-a creat ca sa ne chinuie. El ne iubeste mai mult decat o putem face noi, mult mai mult. Pentru o greseala facuta, noi suntem in stare sa nu ne iertam (pe noi sau pe altii) chiar si luni sau ani de zile, si sa traim in Iadul mintii si inimii noastre fara sa ne dam seama cat de mult doreste Domnul sa ne iertam in primul rand pe noi insine, ca sa putem trai bucuria la care suntem chemati, cat de mult doreste sa ii permitem sa coboare El in Iadul dinauntru nostru, asa cum a facut odinioara dupa moartea Sa, ca sa ne ridice si pe noi de acolo prin Invierea si Inaltarea Sa, si sa traim mai degraba bucuria Invierii noastre decat durerea caderii noastre. Doar sa ii permitem sa ne ajute. In teorie suna frumos, insa in practica multi nu stiu cum se face, asa ca traiesc in angoasa pacatului fara a putea scapa de ea, uneori chiar si dupa spovedanie, mai ales daca este un pacat de care nu se pot lasa in ciuda tuturor eforturilor facute (spovedanie, rugaciune, canon etc). Cand insa intelegem ca doar la Domnul este posibila mantuirea, atunci intelegem ca trebuie sa ne abandonam Lui cu toate neputintele noastre, si sa lucram incetul cu incetul dragostea la care ne cheama, si toate se vor aseza cum trebuie, incetul cu incetul.
Eu am fost convertita la credinta ortodoxa, de la ateism, prin rugaciune, prin rugaciunea Tatal Nostru, dupa care am inceput sa cunosc- si sa intru in randuiala bisericii ortodoxe, dar desi eram in biserica, si desi am citit de multe ori Noul Testament si am citit si tot felul de carti duhovnicesti, si eram atenta la ceea ce auzeam in biserica, mi-au trebuit ani si ani de zile ca sa „vad” ca in Sfanta Scriptura Domnul Iisus Hristos a zis ca TOATA legea si proorocii sunt cuprinse in cele doua porunci de iubire, de dragoste fata de Dumnezeu si fata de aproapele, si inca si mai mult timp mi-a luat sa „vad” ca in Evanghelia dupa Matei ne spune ca acest criteriu al dragostei va fi cel dupa care ne va Judeca la sfarsitul lumii acesteia. Acum imi pare chiar si logic, caci daca porunca cea mai mare este sa iubim, atunci si pacatul cel mai mare este sa nu iubim. Dar ca sa fiu sincera, nu am „vazut” partea asta cu judecata de una singura, caci eram si eu concentrata pe pacat, in sensul de evitare a pacatului, si de spovedire a lui pentru a ma putea mantui, ajunsesem sa ma spovedesc lunar, ca sa fiu sigura ca totul este in regula, sa fiu sigura ca daca intr-o buna zi mor pe neasteptate sunt in regula cu sufletul, si apoi am trecut si in cealalta extrema, in care, din cauza unui pacat pe care continuam sa il fac, am refuzat la un moment dat sa ma duc vreo trei ani la spovedanie (rau am facut), insa in aceasta perioada de cadere, un prieten care a studiat teologia ortodoxa la Bucuresti, pe langa faptul ca mi-a spus ca pacatul respectiv era discutabil, spunandu-mi ca daca as merge la duhovnicul lui nu as avea nici o problema asa cum am avut la al meu (eu insa am continuat sa stau inchisa in angoasa mea ca era totusi pacat mare, si rumegam obsesiv aceasta idee), tot el mi-a deschis si ochii asupra Judecatii Domnului dupa criteriul dragostei pentru aproapele. In toti acesti ani citisem de multe ori Noul Testament, dar ochii citeau fara sa vada, nu imi ajunsese niciodata la inima ideea ca la lucrarea dragostei suntem chemati si pentru aceasta vom fi si judecati, eu aveam mereu in minte idea pacatului care trebuie evitat si spalat atunci cand este facut … Si stii de ce? Pentru ca dragostea trebuie traita, altfel nu are cum sa fie vazuta, caci nu cu ochii mintii se vede, ci cu ochii inimii. Si ochii inimii se deschid doar prin exercitiul dragostei de aproapele prin care invatam si dragostea de Dumnezeu… adica prin exercitiul rugaciunii, ajutorului si binecuvantarii din dragoste, fata de absolut oricine, indiferent de sex, religie sau nationalitate, si indiferent de starea lui de pacatos sau mai putin pacatos, de faptul ca merita sau nu merita… Cand incetul cu incetul am inceput sa fac acest exercitiu, la inceput mai greu, caci judecam mult, viata a inceput sa se schimbe, angoasele sa dispara, spovedania sa se faca mai usor, pacatele sa mai dispara si ele, fara prea mare efort din partea mea, postul sa fie mai usor, pacea si linistea sa coboare in inima, icoanele sa imi zambeasca, cerul sa fie mai aproape, Domnul Iisus si Maicuta Sa sa sa fie mai prezenti in viata mea, si cele de trebuinta traiului sa se rezolve cu bine. Caci aveam tot mai mare incredere in cuvintele:
„Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca?
Ca dupa toate acestea se straduiesc neamurile; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele.
Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua.”
(Matei 6, 31-33)
Si asa am inteles si ce a vrut sa zica Domnul Iisus prin:
“Şi ucenicii, apropiindu-se de El, I-au zis: De ce le vorbeşti lor în pilde?
Iar El, răspunzând, le-a zis: Pentru că vouă vi s-a dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei cerurilor, pe când acestora nu li s-a dat.
Căci celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua.
De aceea le vorbesc în pilde, că, văzând, nu văd şi, auzind, nu aud, nici nu înţeleg.
Şi se împlineşte cu ei proorocia lui Isaia, care zice: “Cu urechile veţi auzi, dar nu veţi înţelege, şi cu ochii vă veţi uita, dar nu veţi vedea”.
Căci inima acestui popor s-a învârtoşat şi cu urechile aude greu şi ochii lui s-au închis, ca nu cumva să vadă cu ochii şi să audă cu urechile şi cu inima să înţeleagă şi să se întoarcă, şi Eu să-i tămăduiesc pe ei.”
Matei 13:10-15
Caci eu eram cea care vedeam cuvintele din Biblie si de fapt nu le vedeam, le auzeam si nu le intelegeam, desi imi parea ca le inteleg chiar foarte bine (!!), eram cu multa ravna, dar de fapt s-a dovedit putina si s-a luat de la mine, si m-am intrebat multa vreme: „De ce?”… De ce daca avem putin, sa se ia si putinul asta de la noi, in loc sa ni se dea mai mult? Oare din cauza pacatelor si neputintelor noastre? De ce din moment ce ni s-a spus „cere si vei primi?”, si ni s-a spus ca avem un Tata in Cer care nu ne da o piatra cand ii cerem o paine?
Din fericire, atunci cand eram abia convertita la credinta, am avut constiinta usurintei cu care se poate pierde credinta daca esti incepator, si de teama sa nu o pierd in valtoarea vietii, am facut o rugaciune Maicii Domnului, rugand-o ca orice o sa mi se intample in viata asta, sa nu ma lase sa imi pierd credinta… Si nu m-a lasat… Ci dimpotriva, am inteles pana la urma si raspunsul la intrebarea de ce vedem fara de fapt sa vedem, de ce auzim fara sa intelegem, de ce cel care are va primi si mai mult, si cel ce are putin, va pierde si acel putin pe care il are. Pentru ca este exact modul in care “functioneaza” dragostea in inima omului! Dragostea este cea care nu se poate nici vedea nici auzi cu ochii si urechile trupesti, ci doar cu ochii si urechile inimii, si dragostea este cea care, daca nu este multa (adica daca nu se ofera si la altul), se pierde, dar daca este multa, oferind-o si altora, se face si mai multa…
Cei care fac acest „mic” exercitiu stiu ca asa este, si mai stiu cat poate fi de minunat sa privesti un om pe care mai degraba l-ai ocoli, si sa incerci sa intelegi cat de mult il iubeste Dumnezeu, sa vezi dragostea lui Dumnezeu pentru el si cat de mult isi doreste Dumnezeu sa il poata numara intr-o buna zi printre sfintii Sai… Sa vezi de exemplu un betiv puturos, un hot, un violator, un satanist, un ateu, o prostituata, un demagog, un crimianl, sau un dusman de al tau, sau poate sotul in care ti-ai pus increderea ca te va iubi si apara, si de fapt te-a inselat cu alta sau te-a batut sau te umileste, sau poate chiar te-a lasat, sau poate sotia data spre ajutor iti face numai zile amare, sau poate parintii te-au abuzat pentru ca erai copil mic si neputiincios si nu te puteai apara si ei isi descarcau pe tine amarul, deci sa vezi toate acestea si sa incerci totusi sa afli cat s-ar bucura Dumnezeu daca intr-o buna zi acest om se va trezi din betia lui, din hotia lui, din violenta lui, din ratacirea lui, si va veni la El, si va accepta dragostea Sa supunandu-se poruncilor Sale. Este o bucurie inimaginabila care te face sa iti doresti sa se si intample, sa iti doresti ca omul acela sa devina un sfant, „doar” ca sa il vezi pe Dumnezeu bucurandu-se alaturi de sfintii Sai, si atunci intelegi pe de o parte cat de mult te iubeste Dumnezeu si pe tine, si pe de alta parte intelegi ce inseamna sa il iubesti pe Dumnezeu… iubind creatia Sa asa cum este, dar cu dorinta de a fi asa cum o doreste Dumnezeu, Sfanta. Si inveti astfel bucuria de a-I da o mana de ajutor prin folosirea buna a darurilor primite de la El din atata generozitate, daruri pe care avem libertatea sa le folosim cum vrem noi, spre bine sau spre rau… Dar daca alegem binele, plata va fi mare, caci noua ne facem de fapt binele apropiindu-ne de Dumnezeu care este Dragoste nesfarsita, dragostea dupa care flamanzeste inimile noastre… Iertand si binecuvantand in loc sa judecam si sa pedepsim, ii aducem lui Dumnezeu o indoita bucurie, bucuria de a-L apropia de El pe cel pacatos, prin rugaciune si binecuvantare si exemplu personal si mai ales multa rabdare, rabdare si pana la moarte daca trebuie, si pe de alta parte, bucuria de a ne apropia si noi, pacatosi la randul nostru, de El, in asa fel incat, la un moment dat, sa ne putem imbratisa cu totii cu mare bucurie, asa cum fac Sfintii in Cer, sa ajungem sa fim toti unul, asa cum Dumnezeu Tatal este unul cu Fiul si cu Duhul Sfant…
Este frumos, pare greu, dar nu este deloc imposibil, caci Domnul nostru Iisus Hristos a biruit deja lumea. Si daca ne silim sa facem toate acestea, pai nu o sa ne mai ramana prea mult timp pentru ale noastre cele rele… caci nici o viata intreaga nu ajunge ca sa sfarsim tot binele care s-ar putea face… si uite asa pacatul va disparea incetul cu incetul de la noi, in liniste si bucurie…
Domnul fie laudat!
ionutz
iunie 7, 2009 @ 5:55 pm
Niciodata sa nu ne bizuim pe faptele oamenilor,ci pe adevarul de credinta din care fac parte si sfintele canoane;-)
Oana
iunie 7, 2009 @ 8:46 pm
Adriana putem sa vorbim putin? Id meu este oanacristinna.
admin
iunie 8, 2009 @ 9:16 am
Pentru Ionutz, Andrei si Adriana: „Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii” (Ev. Ioan 13, 34-35)
ionutz
iunie 8, 2009 @ 12:52 pm
Amin Admin:-)
adriana
iunie 8, 2009 @ 12:56 pm
Draga Claudiu,
Faci cinste bisericii.
Asa este, in toata Evanghelia Sa, Domnul ne transmite un singur mesaj, cel de iubire, de iubire fata de Dumnezeu si fata de aproapele, iubire dupa care a si zis ca ne va judeca:
“Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale.
Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre.
Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga.
Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii.
Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit;
Gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine.
Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei?
Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat?
Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine?
Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut.
Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui.
Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau;
Strain am fost si nu M-ati primit; gol, si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat.
Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu Ti-am slujit?
El insa le va raspunde, zicand: Adevarat zic voua: Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut.
Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica.”
(Matei 25, 31-46)
Iar in Vechiul Testament exista o profetie prin care Dumnezeu zice ca, in noua Sa alianta cu Omul, totul va fi scris direct in inima omului in asa fel incat sa nu mai aiba nevoie sa il invete nimeni. Si se pare ca asa si este, dragostea nu se poate predica, nici explica, oricat am incerca noi. Facem chiar mai rau daca incercam sa il invatam pe altul ceva ce poate nici noi nu avem suficient. De aceea singurul Invatator si Vindecator ramane Domnul Hristos, ca singurul ce si-a dat viata pentru noi din dragoste. Dragostea se poate doar trai in- si din inima. De aceea a zis Domnul ca din inima ies toate murdariile noastre, si vor iesi pana ce locul va fi ocupat de dragoste. „Cere si vei primi.” Ceri dragoste, o sa primesti dragoste, si astfel implinesti porunca Domnului. Eu am tot cerut si am primit, dar nu intelesesem ca atunci cand am crezut ca am primit „destul”, trebuia de fapt sa cer si mai mult, caci niciodata nu poate fi „destul” daca ne comparam cu cata nevoie de dragoste exista la oamenii din jur, si mai ales la cata dragoste are Dumnezeu de oferit. Cand zicem „destul” suntem inca la treapta de egoism, adica zicem „destul” pentru ca noua ne este bine… insa abia de aici incolo porneste binele pe care trebuie sa il dorim celor din jur, asa cum ni l-am dorit si noua insine, ca sa poata zice si ei intr-o zi „destul” si sa inceapa sa ofere la randul lor la altii. Aici sta de fapt adevarata smerenie dupa parerea mea. De aceea nu intelegeam de ce este atat de greu de trait dragostea la oamenii care ii ranesc, ii umilesc si ii insulta pe altii, sub diverse forme, mai mult sau mai putin evidente. Si am inteles din discutiile de pe acest site: pentru ca multi traiesc inca in frica, cu rani pe care inca le este frica sa le descopere de bandajele lor si sa le prezinte direct Domnului ca sa le vindece. Asa ca Domnul lucreaza cum poate cu fiecare, „Cum poate” insemnand „cum i se permite”, caci altfel El toate le poate, daca i-am permite… dar daca nu-i permitem, nu ne vindeca cu forta… Si locul unde Il intalnim pentru a-i cere ajutorul cred ca este in primul rand in rugaciune, prin rugaciune vorbim direct cu El. Si daca sunt doi sau mai multi oameni care se roaga in numele Sau, atunci este si El in mijlocul nostru! Sa ne rugam deci unii pentru altii ca Domnul sa vina sa ne vindece pe toti!
Domnul fie laudat!
Lucian
iunie 9, 2009 @ 4:18 pm
Salut!
Id-ul meu este lucian_lf .M-am saturat de aceasta lupta cu pacatul,cu raul .Nu mai suport, nu ma mai suport… Ma urasc asa mult,sunt slab si neputincios in fata ispitelor.
ionutz
iunie 9, 2009 @ 7:43 pm
Lucian lupta cu rugaciunea impotriva patimilor ,desi vei mai avea caderi nu te deznadajdui puterea rugaciunii mereu isi face simtita prezenta….Domnul sa te ierte si sa te ajute!:-)
Adriana
iunie 13, 2009 @ 12:32 pm
Din Evanghelia dupa Matei, 5: 19-20
„Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, si va invata asa pe oameni, foarte mic se va chema in imparatia cerurilor; iar cel ce va face si va invata, acesta mare se va chema in imparatia cerurilor.
Caci zic voua: Ca de nu va prisosi dreptatea voastra mai mult decat a carturarilor si a fariseilor, nu veti intra in imparatia cerurilor.”
Am cerut de multe ori, prin rugaciune, sa inteleg adevarul asupra acestei patimi a masturbarii, daca este pacat sau nu, si pana ieri am fost foarte convinsa de ceea ce am scris mai sus pe acest site. In ceea ce priveste partea spirituala, duhovniceasca a problemei, astazi, in ziua sarbatoririi unui sfant protector al orasului in care traieste o persoana care imi este foarte draga, si care are acest obicei de multa vreme(fara sa aiba nici o problema de sanatate, desi acum nu mai este asa de tanar), mi-a fost dat sa am o alta intelegere asupra acestui subiect. Iata ce i-am scris persoanei de care vorbesc:
„Stii, l-am rugat pe Dumnezeu sa ma ajute sa inteleg de ce masturbarea este pacat, in cazul celor care nu o fac cu gandul la femei care nu le apartin, cei care doar se descarca de povara unor lichide care nu le folosesc, fara sa caute placerea, si cred ca am inteles in sfarsit raspunsul: este facilitatea de a obtine o viata mai usoara, facilitate care ii face apoi mai putin dispusi sa accepte povara vietii reale daca aceasta povara nu este cea pe care ei o doresc, ci este cea data de Dumnezeu. Ii face sa nu accepte planul lui Dumnezeu pentru ei! Asa cum se intampla si cu cei care au relatii intime inainte de casatorie. Diavolul este foarte inteligent. Bine insa ca Dumnezeu este cu mult deasupra lui, si impreuna cu El se ridica si cei care vor sa asculte vocea Domnului. Cei care lupta impotriva masturbarii si impotriva relatiilor intime inainte de casatorie, chiar daca le-ar fi mai usor sa accepte aceste lucruri in loc sa lupte impotriva lor, devin mai puternici, devin oameni adevarati, adica se apropie de Imaginea si Chipul lui Dumnezeu dupa care au fost creati. Ceilalti in schimb, raman cu frica de viata deoarece le este frica sa lupte impotriva greutatilor ei.”
Imi cer iertare fata de toti cei care intelesesera deja toate acestea si incercau sa ma lamureasca si pe mine fara sa reuseasca, si sper ca si altii care au mai intrat intre timp pe site, sa mai intre inca o data si sa citeasca si aceste cuvinte, si sa le ia pe acestea de bune, si nu pe cele dinainte ale mele, pline de confuzie duhovniceasca.
Raman insa la parerea ca pacatul devine si mai pacat atunci cand ajunge sa fie o obsesie, cand este trait cu frica ca „Uite, nu ma pot lasa de el si ce ma fac? Ajung in Iad!” A trai asa imi pare mare pacat caci reflecta neincrederea in puterea vindecatoare a Domnului Iisus Hristos! Si daca l-am facut de mii si mii de ori fara sa ne putem lasa de el in ciuda tuturor rugaciunilor si spovedaniilor si canoanelor, lupta in acest mod, cu frica si cu obsesii, poate fi fara sorti de izbanda. Este ca si cum Domnul vrea sa ne ia in brate dar noi ne zbatem ca pestele pe uscat de frica. Este mult mai simplu acceptarea cu umilinta ca suntem mici si neputiinciosi, si chiar daca cadem iar si iar, sa ii zicem pacatului (diavolului): „Chiar daca eu nu pot sa te inving prin forte proprii, o sa te invinga pana la urma Domnul Iisus!” Si in loc sa zicem „Vai! O sa ajung in Iad caci iar am facut-o desi am zis de mii de ori ca nu mai fac!” mai bine sa ne asternem, in pace, la rugaciune catre Domnul ca sa preia El controlul situatiei scapate de sub orice control al nostru. In felul acesta lupta este cu mult mai usoara! Cu mult! Este ceea ce ne-a zis si Domnul, sa mergem la El ca ne vindeca! Si ati vazut cum vindeca? Ajungea un simplu strigat al bolnavului si El ii zicea: „Fie tie dupa credinta ta”. Aici este cheia, ni se face dupa credinta noastra. Credem ca Domnul ne poate vindeca asa cum credeau acei oameni bolnavi din timpul Sau? Daca da, atunci ne vom vindeca. Daca insa ne indoim si ne vedem in Iad, pai diavolul atat asteapta! Deci sa credem cu tarie ca pana la urma vom fi vindecati chiar si daca o sa cadem de un milion de ori!
Nadejdea + Rugaciune = Minune
Si minuni se intampla, din fericire, totul este sa avem Credinta 🙂
Domnul fie Laudat!
ionutz
iunie 13, 2009 @ 12:52 pm
Iti datorez un sincer iarta-ma adriana..caci si eu te-am judecat intr-un fel prin ceea ce am scris…odata…Doamne ajuta!Nadejde !
Dan
iunie 13, 2009 @ 12:52 pm
Ma bucur mult Adriana de cuvintele pe care le-ai spus. Ma bucur si mai mult ca ai inteles faptul ca masturbarea este un pacat cu multe consecinte si fete, si inca unul foarte molipsitor. Frumoase cuvinte de imbarbatare. Cred ca se aplica in cazul tuturor patimilor nu numai a acesteia (indelung) discutate. Sa ne punem nadejdea numai la Domnul, caci pacatul este biruit de mult, noi trebuie doar sa cerem cu credinta si hotarare ca Domnul sa ne dea biruinta Sa pana o vom primi. Domnul sa ne indrepteze pe toti.
Adriana
iunie 13, 2009 @ 3:57 pm
Eu poate ca ma bucur mai mult ca voi toti ca am fost in sfarsit invrednicita sa cunosc Adevarul, Cel pe care il iubesc si il caut… Si eu sunt cea care am nevoie de iertare din partea voastra (si poate si a altora)… si ma bucur ca mi-o acordati 🙂
oanacristinna
iunie 13, 2009 @ 4:15 pm
Doamne ajuta Adriana! Te asteptam cu drag (prin rugaciune)si la Sfanta Liturghie maine!Te imbratisez cu drag!
Adriana
iunie 13, 2009 @ 4:49 pm
Doamne ajuta! Voi veni 🙂
Si eu va imbratisez pe toti cu drag! 🙂
121333
iunie 22, 2009 @ 12:54 pm
masturbarea este un pacat. Dar actori de filme porno nu fac un pacat cand fac prostiile alea in film.?
Saurian
iunie 22, 2009 @ 1:50 pm
Ba da. Sunt păcate şi mai mari că măcar când te masturbezi o faci singur iar actorii de filme porno smintesc pe mulţi oameni.
adriana
iunie 22, 2009 @ 1:53 pm
Eh, fac si ei pacate, dar ori nu stiu, ori nu le pasa…
Monica
iunie 22, 2009 @ 2:08 pm
Pacatul e pacat oricum.
adriana
iunie 22, 2009 @ 2:58 pm
Asa este, pacatul e pacat oricum, doar ca nu suntem noi cei care avem dreptul sa ii judecam pe cei care pacatuiesc. Trebuie doar sa stim sa nu facem la fel, dar nu cu gand de mandrie, ci dimpotriva, cu gand de rugaciune pentru ei ca sa inteleaga si ei Adevarul. Eu tot incerc sa imi fac un obicei din asta, in sensul ca, atunci cand observ pacatul la cineva din jurul meu, sa ma rog pentru el ca sa il ierte si sa-l lumineze Domnul, asa cum o face si cu mine cand gresesc…
Monica
iunie 22, 2009 @ 4:00 pm
Era o constatare atat ,Adriana.
121333
iunie 22, 2009 @ 4:33 pm
si ajung in iad aia care joaca in filme xxx
adriana
iunie 22, 2009 @ 6:13 pm
Da Monica, scuze daca a parut altceva, facusem doar o completare.
Printre altele, ma gandesc ca, daca Maria Egipteanca nu a ajuns in Iad, ci dimpotriva, este o sfanta, poate ca macar unii dintre acei actori de filme porno ii vor urma cat de cat exemplul, chiar daca acum par irecuperabili si departe de Dumnezeu… Maria Egipteanca a pacatuit 17 ani in desfranare, ducand in ispita si in pacat pe multi, iar acum este o sfanta. Nu-l cunostea pe Dumnezeu, dar cand l-a aflat, s-a cait mult pentru ceea ce facuse. Ma gandesc ca la fel se poate intampla si cu acei actori. Judecatile lui Dumnezeu noi nu le cunoastem… Si cred ca l-a trimis pe parintele Zosima la Maria Egipteanca, inainte de moartea ei, si pentru noi, pentru a avea un exemplu de cat de mare poate fi mila lui Dumnezeu cu oamenii pacatosi si cata rabdare poate avea in a-i astepta sa se intoarca la El, caci 17 ani nu-i putin, 17 ani in care, din cauza unei singure femei, au pacatuit in desfranare multi barbati…
florinm
iunie 22, 2009 @ 7:58 pm
Nu putem noi spune despre nimeni cu certitudine ca ajunge in iad. Nu stim nici Caile Domnului, nici faptele bune ale acelora, nici pocainta lor. Aceia poate se pocaiesc pana in ceasul mortii si ajung in Rai, pe cand altii mai „dintre noi” mor inselati de bunatatea si pocainta aparenta.
121333
iunie 22, 2009 @ 8:51 pm
normal poate sunt credinciosi si le place sa faca asa ceva. sexul intrun cuplu nu cred ca este pacat. eu cred ca nu poate rezista nimeni fara asa ceva. mai alesi oameni care nus casatoriti ce fac nu rezista sa nu se masturbeze. pacat e cand acest lucru devine dependenta. Ce vrea sa se zica prin patima masturbarii? adica vrea sa zica ca e o dependeta. ca daca il faci din an in an nu cred ca e asa rau. adevarul e ca este pacat dar ne nastem in pacat si murim in pacat. tot ce trebuie sa faci in viata e sa fi crendicios ca daca nu crezi in dumnezeu viata nu are sens.
florinm
iunie 22, 2009 @ 9:21 pm
121333
Si din an in an este tot pacat.
Si poate fi si mai mare, pentru ca traiesti cu amagirea ca nu e pacat.
Dependenta este doar o treapta a acestui pacat (ca a oricaruia, de altfel).
Nu va amagiti ca daca cineva se masturbeaza mai rar, nu e pacat. ESTE! In Biblie zice „Nici malahienii, nici […] nu vor mosteni Imparatia Cerurilor”, nu scrie nicaieri de malahienii care o fac zilnic sau saptamanal sau altfel. Scrie atat: MALAHIENII.
121333
iunie 22, 2009 @ 9:38 pm
dar sexul intrun cuplu? e pacat? da
florinm
iunie 22, 2009 @ 9:46 pm
Unirea trupeasca dintre soti IN FAMILIE nu e pacat.
Dar perversiunile da.
MONICA
iunie 22, 2009 @ 10:02 pm
Florin are dreptate.
In plus cum sa pretindem ca suntem credinciosi ,dar in acelasi timp sa facem si lucrul acesta ?Iar daca pretindem ca noi credem in Dumnezeu ,ai vazut ce scrie in Biblie .
Scriptura nu face distinctie si merge chiar mai departe sustinand ca nu putem sluji la 2 stapani.
MONICA
iunie 22, 2009 @ 10:10 pm
* Permite-mi Adriana sa am o reticenta cand aud ca poate unii actori XXX vor lua exemplul Mariei Egipteanca.
Nu ma intelege gresit ,Dumnezeu sa ne lumineze si sa-i lumineze si pe ei.
Insa sunt sceptica in privinta unei asemenea intoarceri.
Maria Egipteanca e asa de sus de noi ….Eu cel putin asa o privesc din perspectiva nevointelor ei extreme .Cati dintre noi am facut asa o nevointa ptr pacatele noastre ,dintre cei care am cazut si am fost ridicati ….
121333
iunie 22, 2009 @ 10:13 pm
dar daca am facut pacatul masturbarea si mam lasat atunci e in regula. ce inseamna pervesiunile?
MONICA
iunie 22, 2009 @ 10:14 pm
Asta e altceva :Tot respectul .
Tot ce este peste fire inseamna perversiune.
121333
iunie 22, 2009 @ 10:23 pm
pai unirea trupeasca intre soti nu e pacat dar daca acesti de exemplu: folosesc trucuri(lenjeri intima catuse etc) asta inseamna pervesiune?
MONICA
iunie 22, 2009 @ 10:34 pm
Sa-ti spun o opinie ortodoxa a vreunui Sfant Parinte cu privire strict la acest aspect nu stiu.
Personal sa ma ierti dar mi se pare o prostie – sa ai nevoie de asa ceva in relatia cu celelalt care ar trebui sa-ti fie suficient .
Se impinge dragostea adevarata pe care se presupune ca o avem la incheierea unei casatorii la placere fizica doar .
Dar in aceasta privinta sunt mult mai in masura sa vorbeasca cei casatoriti . Or avea o parere contrara .
MONICA
iunie 22, 2009 @ 10:39 pm
Eu o privesc ca pe o pervertire a relatiei .
121333
iunie 22, 2009 @ 10:42 pm
ma refeream la anumite poziti, sa se imbrace intr-un anumit fel si soti sa faca acest lucru in alta parte ex baie bucatarie
MONICA
iunie 22, 2009 @ 10:46 pm
*Iarta-ma dar am impresia ca nu are rost sa lungim astfel de discutii pe un site ortodox .Tu intrebi ceva ,pe urma altceva si altceva ,dand detalii despre viata privata si se intra intr-un cerc vicios.Fiecare de aici si-a spus opinia cu privire la anumite lucruri .
Ptr un sfat sincer cu privire la viata de familie intreaba duhovnicul , numai nu-l sminti .
florinm
iunie 22, 2009 @ 11:45 pm
Sper ca ceea ce am scris mai jos sa fie de folos duhovnicesc, si ajutorul Lui Dumnezeu sa lumineze mintile celor care citesc!
@121333
Eu banuiesc ca tu chiar esti sincer in ceea ce intrebi, dar trebuie sa iti spun pentru inceput ca unele lucruri din cele spuse de tine au fost mai putin cuviincioase si pot sminti pe unii frati si surori.
Dar fiindca ai intrebat, vreau sa-ti spun ca in relatiile dintre soti, in cadrul casatoriei, sunt permise multe lucruri, care au legatura cu dragostea unuia pentru altul, cu tinerea ei vie.
Cu o mentiune. Stim ca Hristos este pururea cu noi, in orice moment, deci si in momentele intime. Ce doi soti trebuie sa fie constienti de asta si toate faptele lor ar trebui sa fie placute Lui Dumnezeu, sa ajute mantuirii lor.
Trucurile de care spui tu pot fi foarte usor perversiuni. Recurgand la asa-zisele „trucuri”, cei doi soti vor constata dupa o vreme ca au nevoie de alte trucuri si apoi altele, ca sa nu se plictiseasca, pentru ca de fapt le lipseste placerea de a fi ei, unul cu celalalt, le displace prezenta lor simpla, ajungand sa aiba nevoie de „adjuvanti” – de muzica speciala, de betisoare, de lumanari, de catuse, de cine mai stie ce dracovenii care sa le creeze „atmosfera”, dar care sa-i faca sa uite de Hristos, care le-a binecuvantat legamantul.
In casatorie e ceva mai special, nu e doar distractie. Atunci cand iubesti, apropierea fizica dintre soti este si sufleteasca, dragostea aceasta nu o poate simti cel necasatorit, pentru simplul motiv ca relatia acestuia din urma nu e binecuvantata de Dumnezeu.
Cand relatia dintre cei doi e plina de dragoste si unirea lor e si sufleteasca, bucuria de a fi unul cu altul (in orice moment al vietii, al zilei) e mult superioara aceleia adusa de anumite „trucuri”. In categoria „trucuri” nu am inclus gesturile de tandrete dintre cei doi soti, cuvintele de alint etc.
Ceea ce trebuie sa retii este ca dragostea (dintre soti) este – si trebuie sa fie – mult mai mare decat cea trupeasca. Dragostea trupeasca vine ca o consecinta a celeilalte, ca o implinire, ca o intarire a aceleia, dar nu este indispensabila.
Doamne ajuta!
Adriana
iunie 23, 2009 @ 12:25 am
Sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne invete ce inseamna a iubi curat, si ce anume este pacat inaintea ochilor Sai. Si incet, in timp, vom afla si raspuns la intrebarile noastre, poate chiar in inima noastra… Si sa ne rugam si Maicii Domnului sa ne invete curatia inimii si a trupului, in cuplu si in afara lui, si sunt convinsa ca intr-un mod sau altul, raspunsurile vor veni pentru fiecare 🙂
MONICA
iunie 23, 2009 @ 6:02 am
Cred ca stim de fapt ce nu e bine ptr ca lucreaza glasul acela al constiintei ,insa de multe ori vrem o confirmare de la ceilalti . Vrem sa ne spuna ceilalti ca greselile noastre sunt de fapt in regula si putem continua asa.
euu
iunie 23, 2009 @ 10:48 am
Si eu am cazut in pacatul malahiei , m-am spovedit , impartasit si apoi iar m-a doborat , si o tin tot asa . Sa vedem pana cand ?
Dan
iunie 23, 2009 @ 10:57 am
@euu, stii prea bine raspunul. De cate ori cazi, ridica-te…pana nu ai sa mai cazi deloc. Asta este lupta pe care trebuie sa o ducem cu totii. Domnul sa te aibe in paza. 🙂
florinm
iunie 23, 2009 @ 11:35 am
@euu fii atent sa nu mai repeti pacatul asta, pt ca-ti va crea dependenta.
Doreste-ti CU ARDOARE sa scapi de el, sa vezi cum compenseaza Domnul „lipsirea” aceasta de a pacatui!
N-ai constatat ca atunci cand nu o faci pentru un timp mai lung, parca esti alt om, totul in jurul tau se trezeste la viata si iti e mai bine in general, pe toate planurile? Inchipuie-ti cum ar fi daca ai renunta de tot la acest grav pacat! Nu te teme, nu e atat de greu, au reusit foarte multi! Trebuie doar SA VREI. Domnul sa te ajute!
euu
iunie 23, 2009 @ 1:29 pm
Cum ai zis si tu Dan stiu f bine raspunsul si inca f multe dar vad ca degeaba le stiu. Florin si tu ai dreptate mi-a zis si duhovnicul dar nu am putut si tare mi-e frica sa nu devin dependent , daca deja nu am devenit . am fost si l-a pr.arsenie si mi-aa dat niste sfaturi , iar apoi 2 saptamani nu am mai cazut si totul a mers perfect, dar apoi iar am cazut .Si in fiecare saptamana se repeta aceeasi „poveste”. Oricum multumesc !
euu
iunie 23, 2009 @ 1:36 pm
Am 16 ani si sunt si un viitor teolog .
Dan
iunie 23, 2009 @ 1:40 pm
@euu, uite Domnul iti vede inima, si nu te lasa asa. Fii convins de aceasta. Tu fa ce-ti zice Hristos prin duhovnicul tau si ai sa invingi problema asta. Hai curaj, esti ostas al lui Hristos. Ridica-te!
euu
iunie 23, 2009 @ 1:41 pm
Multumesc pentru sfaturi !
MONICA
iunie 23, 2009 @ 3:51 pm
Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa te ridice din pacat definitiv.
euu
iunie 23, 2009 @ 3:57 pm
Ce bine ar fi Monica cum zici tu , dar eu cad f repede si nu cred ca voi scapa de patima asta vreodata. Asta este . Nu vreau sa cred ca am devenit dependent.
euu
iunie 23, 2009 @ 3:58 pm
Este singur impas pentru mine (deocamdata) in calea mantuirii .
MONICA
iunie 23, 2009 @ 4:08 pm
Fii atent cum vom face ne vom ruga .
Tu tine minte asta :
„ Iarăşi grăiesc vouă că, dacă doi dintre voi se vor învoi pe pământ în privinţa unui lucru pe care îl vor cere, se va da lor de către Tatăl Meu, Care este în ceruri.
Că unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor. „
„Ce vi se pare? Dacă un om ar avea o sută de oi şi una din ele s-ar rătăci, nu va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi ducându-se va căuta pe cea rătăcită?
Şi dacă s-ar întâmpla s-o găsească, adevăr grăiesc vouă că se bucură de ea mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, care nu s-au rătăcit. „
florinm
iunie 23, 2009 @ 5:04 pm
@euu,
asa cum scrie si Monica, te vor ajuta si rugaciunile noastre sa te ridici.
Dar principalul este sa vrei tu sa te ridici.
Sa nu te complaci in situatia in care esti acum. Aceasta ti-o spune unul care a trecut si el prin acelasi „foc” ca si tine.
1 – INDEPARTEAZA SURSELE.
2 – PAZESTE-TI GANDURILE.
3 – SPOVEDESTE-TE SINCER! FA CANONUL SI DORESTE-TI SA NU MAI REPETI PACATUL (asta e cel mai important, impreuna cu nr. 4)
4 – ROAGA-TE, IN GENUNCHI, FA METANII
5 – CAUTA SFATUL BUN (adica ceea ce faci acum)
Doamne ajuta!
florinm
iunie 23, 2009 @ 5:08 pm
Am uitat chiar ceea ce era mai important:
6 – PASTREAZA-TI NADEJDEA IN VINDECARE
Aparent este greu sa scapi de patima asta, pentru ca e nevoie sa respecti TOATE punctele de mai sus. Daca il treci cu vederea numai pe unul singur, cazi iar si va fi mai rau decat data trecuta…
euu
iunie 24, 2009 @ 10:11 am
Va multumesc mult . O sa incerc, si o sa mai trec pe aici > Multumesc mult!
anonim
iunie 24, 2009 @ 11:47 am
odata,cand am marturisit acest pacat,mi-a fost atat de rusine .diavolii tremurau tare sa nu-i vadesc si Dumnezeu mi-a curatat atat de bine sufletul si trupul ca un an de zile n-am mai facut acel lucru,dar nu prin puterea mea ,ci datorita lui Dumnezeu.Sunt sigura ca n-a fost prin puterea mea pentru ca n-am facut nici un efort,pur si simplu n-am mai fost ispitita deloc,nici un gand sau imagine necurata nu mi-a mai trecut prin minte si doar stiti ce greu e sa controlezi gandurile si totusi eu n-am facut nici un efort.a fost un an de pace .apoi am cazut din nou,dar dupa ce m-am spovedit,n-a mai fost la fel,am dus si duc lupte grele sa nu-l mai repet, incercand sa aplic cei sase pasi de mai sus.Acum ,cand ma rog ,nu-i cer lui Dumnezeu sa ma ajute sa nu mai fac niciodata acest pacat,ca nu cumva , crezandu-ma vindecata, sa uit sa ma mai rog si apoi sa cad din nou, ci ma rog lui Dumnezeu sa ma ajute sa nu cad in ispita nici cu gandul, nici cu fapta doar pentru ziua in curs.Pe langa cei 6 pasi, e bine sa fii ocupat ,sa te dedici unei pasiuni ,iar cand lucrurile nu merg bine sa nu iti pierzi credinta in Dumnezeu nici un moment, caci in momentele de deznadejde,din disperare ajungi sa pacatuiesti din nou si ajungi mai disperat si alta cale nu-i ,decat sa te ridici din nou.
cei care lupta sa se lase de acest pacat,banuiesc ca nu vor sa faca nici alte pacate …inainte de casatorie.de aceea cred ca cei care se roaga lui Dumnezeu sa fie vindecati,trebuie sa se roage si pentru a avea alaturi la momentul potrivit pe cineva care sa le inteleaga optiunea si care sa le fie un sprijin.Poate multi dintre cei care pacatuiesc se considera nedemni ca sa-I mai ceara Lui Dumnezeu ceva(caci pacatul ne indeparteaza de Domnul),dar asta nu e bine ,caci ne duce spre deznadejde,iar Domnul ne asteapta intotdeauna.El nu ne da noua dupa faptele noastre(desi si faptele sunt importante),ci dupa credinta noastra in Iisus Hristos,in inviere, in iertarea pacatelor,caci pentru noi cei pacatosi S-a jertfit .Iar pacatul acesta nu-l putem invinge decat cu ajutorul Lui.Doamne,ai mila de noi pacatosii si ajuta-ne ca ne pare rau de tot ce am facut.
florinm
iunie 24, 2009 @ 4:02 pm
@Anonim, ai dreptate. Pacatul acesta este unul foarte complex, care e in legatura cu multe alte pacate de care trebuie sa tinem seama. Citind cele scrise de tine, la cele sase puncte pe care am incercat sa le adun mai sus, mai pot fi adaugate si acestea, la fel de importante:
7 – Niciodata sa nu gandesti ca ai scapat de acest pacat, ci pururea sa ai in gand si inaintea ochilor un „filtru”, in care privelistile rele, gandurile pacatoase, atingerile, auzul, toata fapta sa fie ATENT FILTRATA. ATENTIE LA TOATE PACATELE!
Punctul 7, impreuna cu pct 6 de mai sus, pot fi sintetizate de cuvintele Sfantului Siluan: TINETI MINTEA-N IAD SI NU DEZNADAJDUITI! Inaintea ochilor trebuie sa avem pururea pacatosenia noastra (nu pacatul propriuzis).
8 – Gaseste-ti o ocupatie, fa ceva FOLOSITOR care te pasioneaza, EVITA TRANDAVIA (mai ales), evita mancarurile grase si condimentate.
euu
iunie 24, 2009 @ 5:13 pm
anonim cati ani ai ?
abc
iunie 24, 2009 @ 5:18 pm
@euu
mi-ar placea sa vorbim pe mess, sunt in aceeasi sitatie ca si tine 🙂
si aceeasi varsta. hm, ai un id?
ionutz
iunie 24, 2009 @ 5:37 pm
Metaniile sunt foarte importante impotriva poftelor trupesti si de asemenea daca simti ca nu poti infrange aceste pofte fugiti la duhovnic si cereti voie sa postiti!Rugati-va si postiti !Iar mesele sa le luati la ore cat de cat fixe…(multumesc claudiu pentru sfat) Cand iesiti din post aveti grija la cata carne mancati,caci aprinde trupul … Sa nu va lasati amagiti de curiozitate…Este prima ispita a diavolului care apare in treaba asta cu poftele trupesti…
Saurian
iunie 24, 2009 @ 5:56 pm
@euu: mă uitam la ce ai postat şi la postarea asta ( https://www.ortodoxiatinerilor.ro/2009/02/cum-scap-de-patima-masturbarii/#comment-5722 ) ai scris o posibilă sursă a patimii tale ( după puţina mea părere ) : „Este singur impas pentru mine (deocamdata) in calea mantuirii .”
Oare asta e singurul impas în calea mântuirii tale? Dacă tu asta consideri înseamnă că Dumnezeu încearcă prin impasul acesta să nu te mândreşti. Sunt sigur că ştii teoria că toţi suntem păcătoşi şi restul dar oare o trăieşti la nivelul inimii? Că exprimarea asta a ta poate trădează o problemă în sufletul tău de care nu eşti conştient. Şi atunci se explică de ce nu poţi scăpa de patimă. Gândeşte-te şi la cei care au rugăciuni înalte. Pe mulţi Dumnezeu îi lasă chinuiţi de draci. Şi dracii sunt înfricoşători ( spunea păr. Cleopa că în perioada pustniciei după ce a văzut unul nu a mai putut dormi toată noaptea respectivă ). Citeam undeva că le este permisul atacul dracilor pentru a smeri pe om ( mai ales că urcă pe culmi mai înalte a rugăciunii ). Şi când vor dispărea? Când Dumnezeu va considera că omul a scăpat de acea mândrie fină. Aşa poate fi şi la tine: undeva o mândrie ascunsă iar patima asta să fie marea milă a lui DUmnezeu faţă de tine.
Maica Domnului cu tine!
anonim
iunie 24, 2009 @ 9:32 pm
draga euu,ce n-as da sa mai am varsta ta …dar n-are rost sa incep cu regretele, ca asa cum spune Saurian,poate Dumnezeu a permis sa fiu in ispita asa de multi ani,ca sa trag multa invatatura,ca si eu am zis ca daca n-ar fi pacatul asta ,as fi perfecta.Mai demult ii judecam aspru pe tinerii care-si traiesc tineretea, care pacatuiesc,am inteles ca nu sunt cu nimic mai presus decat ei,nu-i mai judec pentru ca stiu cat de usor e sa cazi in ispita si cat de greu e sa te mentii pe calea buna si acum ii privesc cu multa dragoste si mila,caci vad ca se expun singuri la mari suferinte,isi strica viitorul.Am inteles ca Domnul ne iubeste asa cum suntem si nu numai dupa fapte,ca nu putem face numai fapte bune,am inteles ca nu pot face nimic prin puterea mea,am inteles cat de darnic e Dumnezeu cand ne da ceva ce nu meritam , am invatat smerenia, am invatat sa-L caut mai mult pe Dumnezeu.ca sa te lasi de pacatul asta trebuie sa stai tare aproape de Dumnezeu,sa incerci sa nu te dezlipesti de El nici un moment.Eu acuma caut o rugaciune pe care s-o pot spune si pe strada in gand,ceva de pocainta,ceva care sa imi dea gand smerit si sa ma fereasca de desfranare.Daca stie cineva una,astept sa mi-o recomande.
MONICA
iunie 24, 2009 @ 9:36 pm
Rugaciune – Sf.Filaret
Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine. Tu unul ştii de ce am nevoie, Tu mă iubeşti pe mine mai mult decît pot să Te iubesc eu pe Tine. Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere.
Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mîngîiere: numai stau înaintea Ta. Inima mea e deschisă Ţie; Tu vezi trebuinţele mele pe care nu le ştiu eu. Vezi şi fă după mila Ta. Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică. Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine. Mă aduc Ţie jertfă, nu am altă dorinţă decît numai să fac voia Ta; învaţă-mă să mă rog, singur roagă-Te în mine!
Amin
anonim
iunie 24, 2009 @ 10:30 pm
multumesc ,Monica.Frumoasa rugaciune!
alida
iunie 26, 2009 @ 10:09 pm
fratilor…miar placea sa stau de vorba cu voi.. iata idul meu andritoi_alida@yahoo.com Slavit sa fie Domnul Iisus!:-)
qwqw
iulie 6, 2009 @ 11:41 am
daca mam lasat de pacatul acesta tot in iad ajung,. cand lam facut am fost un copil naiv nu am stiut ce fac, nici nu stiam ca se numeste mastirbarea si nu stiam ca e pacat acum am aflat si vreau sa ma las si lupt cu patima asta. ajung in iad?daca o sa mai am caderi ? si daca mam lasat de ea si am reusit sa nu mai fac atunci tot in iad ajung nu pricep
ionutz
iulie 6, 2009 @ 12:19 pm
Nu nu ajungi tot in iad….Poate dupa ce te-ai lasat de masturbare,poate mai ai niste patimi pe suflet care te-ar putea duce in iad!Imi spunea parintele:Cine nu se roaga,trezeste viermele cel neadormit!Adica ii da diavolul de lucru in rau!Rugaciunea,rugaciunea ,rugaciunea!Doamne ajuta!
qwqw
iulie 6, 2009 @ 12:21 pm
ce patimi ca ma gandesc acolo?
qwqw
iulie 6, 2009 @ 12:29 pm
vreau sa nu ma mai stresez sa scap si de gandurile aste ca de ce am facut? ca ajung in iad? vreau sa fiu fericit si sa duc o viata frumoasa si sa fiu fericit in ea
Dan
iulie 6, 2009 @ 12:43 pm
@qwqw, faptul ca te mustra constiinta este un lucru bun. Este un prim pas spre indreptare. Dar nu deznadajdui. Domnul este mult milostiv si iarta pe toti cei carora le pare rau pentru pacatele lor. Tu roaga-te Domnului sa te indrepteze de patima asta, marturiseste pacatul tau cand te duci la spovedit si cauta-ti un duhovnic care sa te indrume mereu(daca nu ai). Raiul este plin de pacatosi pocaiti, iar iadul este plin de pacatosi care n-au vrut sa se pocaiasca sau nu au vrut sa-si puna nadejdea in marea iubire a lui Dumnezeu fata de oameni, refuzand dragostea si ajutorul Sau. Domnul primeste pe orcine vine la El. Daca ai cazut, ridica-te. Hai, curaj!
qwqw
iulie 6, 2009 @ 12:48 pm
si daca nu voi merge la spovedanie? mie imi pare rau si vreau sa nu mai fac dar tot imi vine sa ma uit la prostii. eu sunt ortodox si nu pocait ce vrei sa spui pocait? adica sa imi para rau si il trog pe dumnezeu sa ma ierte? eu ma rog la dumnezeu merg la biserica? de exemplu cuu pacatu asta pe el il rog sa ma ajute. mie frica ca ma pedepseste. pur si simplu nu stiam ce fac. am aflat de pe net ca e pacat si atunci mama speriat si tot incerc sa nu mai fac. daca reusesc sa nul mai faca ma iarta dumnezeu ca eu vreau sa fie alaturi de mine si nu vreau s fie suparat pe mn. daca am facut chestia asta o sa am probleme in viata si dinastea?
qwqw
iulie 6, 2009 @ 12:59 pm
e suficient sa imi para rau si sa ma rog lui dumnezeu si sa nu mai fac asta. ce zici voi reusi?
Dan
iulie 6, 2009 @ 1:16 pm
Toate pacatele se iarta prin taina spovedaniei @qwqw. Toti cei de aici suntem ortodocsi ca si tine, nu facem parte din secta pocaitilor sau alta. Pocainta de care iti vorbesc si de care ne invata Mantuitorul consta in a-ti parea rau pentru pacatele savarsite, si lasarea pacatelor pe care le facem. Iar cand nu mai facem pacatele care ne chinuie si primim iertare, suntem din nou bucurosi de viata. E ca si cum te duci bolnav la doctor ca sa te vindece. Cand te duci sa-i spui doctorului boala ta, ea tot te doare pentru ca inca nu ai primit vindecare. Dar cand primesti vindecarea, atunci te faci sanatos si nu te mai doare nimic. Asa este si cu spoveditul…te duci ca la doctor. Tu nu mai fi deznadajduit, pentru ca Domnul vede ca-ti pare rau pentru ce-ai facut si te iarta. Lasa-te de pacatul asta, du-te la spovedit si totul va fi bine.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 1:21 pm
oricand pot merge la spovedit?
Dan
iulie 6, 2009 @ 1:24 pm
@qwqw, cred ca esti un baiat tanar, cam de 14-15 ani, un pic speriat, poate prea speriat. Spune-mi daca gresesc te rog? Dar nu-ti face griji ca nu ai sa scapi de patima asta. Ai sa scapi cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru ca El te iubeste, iti vrea binele si te vrea fericit. Tu fii credincios, roaga-te mereu, asa cum ai fost invatat de parinti si bunici, cauta un preot la care sa te spovedesti, si totul va fi bine.
Dan
iulie 6, 2009 @ 1:28 pm
Da, oricand poti merge la spovedit. De obicei toata lumea merge in cele 4 posturi din an. Dar multi tineri merg si mai des, de cate ori au nevoie. Ideea este ca fiecare se duce ori de cate ori are nevoie. Toti suntem tineri si toti gresim. De aceea ne-a dat Domnul preoti care sa mijloceasca iertarea pacatelor prin spovedanie, de aceea ni i-a dat ca sa ne indrume si sa fie totul bine. Tine minte ce ti-am spus…e ca la doctor. De cate ori ti-e rau te duci la doctor sa primesti vindecare. Asa e si cu sufletul nostru.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 1:30 pm
dar pana atunci imi traiesc viata normal asa cum am traito pana acum? la spovedit voi merge cu scoala in decembrie numai atunci pot? dar pana atunci ce sa fac sa nu ma mai gandesc si sa incerc sa nu mai fca pacatul asta si nu ma mai stresez?
qwqw
iulie 6, 2009 @ 1:36 pm
daca mor si nu apuc sa merg la spovedit? si sa zicem ca reusesc cu ajutorul lui dumnezeu sa ma las? si sa zicem ca trec 2 luni si mor unde ajung? ajung in iad ca nu am fost la spovedit?mie imi pare rau si vreau sa nu mai fac
Dan
iulie 6, 2009 @ 1:50 pm
Pai poti sa traiesti normal, cum sa nu. Numai sa te lasi de pacatul malahiei, pentru ca pacatul te chinuie. Esti tanar si ai sa mai ai ispite din acestea, de aceea ti-am spus sa te rogi la Domnul in fiecare seara, inainte de culcare ca sa te apere, sa te pazeasca de ganduri rele. Dar in primul rand sa stergi toate materialele pornografice din calculator si sa nu te mai uiti niciodata la ele, nici pe internet nici la tv, nici nicaieri. Mai citeste articolul la care conversam noi acum, ca sa intelegi mai bine ce ai de facut, dar citeste si articolul care a aparut astazi despre un baiat de 15 ani, care si el a cazut in pacatul asta ca si tine si s-a lasat cu ajutorul Domnului. Uite, iti las link sa-l citesti: https://www.ortodoxiatinerilor.ro/2009/07/cum-am-scapat-de-masturbare/
L-a spovedit cu cat te duci mai repede cu atat mai bine. Pana in decembrie mai este jumatate de an…deci este cam mult timp pana atunci. Daca parintii tai sunt oameni credinciosi vorbeste cu ei si spune-le ca vrei sa mergi la spovedit odata vara asta. Te vor indruma ei sa mergi…probabil la preotul de la biserica unde se duc. Pana atunci du o viata normala, asa cum ne cere Dumnezeu: fara pacat.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 1:54 pm
si daca nu apuc sa merg la spovedit si mor? ajung in iad?si sa zicem ca reusesc cu ajutorul lui dumnezeu sa ma las? si sa zicem ca trec 2 luni si mor unde ajung?
Dan
iulie 6, 2009 @ 1:55 pm
Tu crezi ca Dumnezeu vrea sa mori acum nespovedit ca sa ajungi in iad? Nu vrea asa ceva, ci te vrea un baiat indreptat si bucuros de viata. Gandul ca ai sa mori pana ajungi la spovedit este un gand de deznadejde, un gand de la cel rau. Tu ai incredere in Dumnezeu, ca te iubeste si te ajuta. El vede ca tie iti pare rau pentru ce ai facut, si te asteapta ca sa te vindece…numai sa vrei si tu. Hai, fii baiat curajos ca stii ce ai de facut.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 2:01 pm
eu cu parinti mei suntem niste oameni simpli care merge la biserica dar nu ne spovedim. ata am fost la spovedanie cu scoala si numai cu aia voi merge in decembrie. e prea tarziu.? eu cred ca la dumnezeu esti bine primit oricand.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 2:02 pm
dar dau exemplu daca mor unde ajung?
qwqw
iulie 6, 2009 @ 2:05 pm
daca merg la spovedit si spun acest pacat la preot si merg impreuna cu familia , preotul poate sa spuna familiei mele ce iam spus?
Saurian
iulie 6, 2009 @ 2:31 pm
@qwqw: hai să o luăm cu începutul. Du-te întâi la spovedit ( mă gândesc că ştii o biserică unde e deschis dimineaţa ) fără să le spui la nimeni că te duci ( dacă ţi-e prea ruşine ) şi încearcă să te laşi de patima asta. Preotul dacă spune la cineva ce ai spus când te-ai spovedit e caterisit ( nu mai are voie să fie preot ), adică nu are voie să dezvăluie ce s-a spus la spovedanie. În acelaşi timp vezi un preot de care îţi place mai tare ( care simţi că e după sufletul tău ) şi cere-i să îţi fie duhovnic. Iar asta e începutul. Drumul ăsta al creştinului e unul foarte lung şi cu multe ispite dar şi răsplata e pe măsură. Oricum din punctul meu de vedere ce se face cu şcoala e o prostie. Pentru că acolo eşti grăbit ( poate se face chiar şi spovedanie în grup ) iar asta nu e spovedanie ci bătaie de joc. Spovedanie e când te duci singur şi o faci liniştit şi îi spui duhovnicului toate durerile din inimă. În acelaşi timp duhovnicul poate să îţi devină un adevărat prieten ( ar trebui făcut un articol despre cât de bine e să ai duhovnic ) căruia să îi spui toate necazurile şi restul. În fine, sunt multe de spus. Dacă mai ai întrebări pune-le că toţi sunt dornici să te ajute.
Dan
iulie 6, 2009 @ 2:31 pm
Preotul nu are voie sa spuna nimic despre ce spui tu la spovedit nimanui, nu numai familiei. Spovedania este o taina intre tine si Dumnezeu, iar preotul este mijlocitor. Nici un preot nu are voie sa dezvaluie nimanui ceva din ce spunem noi la spovedit. Asa a lasat Domnul lucrurile. Nu-ti mai face astfel de griji.
florinm
iulie 6, 2009 @ 2:35 pm
qwqw,
Preotul nu va spune familiei tale ce pacat ai facut. Nu va spune nici altora.
A mai scris aici mai demult un copil, un baiat ca tine, care zicea ca tot in decembrie se duce la spovedit, cu clasa. Si lui i s-a spus ca pana atunci e foarte mult timp, cine stie ce se poate intampla in acest timp? De ce sa nu te duci acum? N-ai absolut nimic de pierdut, dar de castigat ai atat de multe!
Daca moare cineva cu multe pacate pe care nu le-a spovedit pentru ca n-a vrut sau le-a amanat, cred ca stii si singur unde ajunge.
Dar tu – sa nu deznadajduiesti. Roaga-te Domnului sa te ajute si apoi mergi la biserica (la care vrei tu) si intreaba un preot de acolo, spune-i asa: „Parinte, va rog, cand ma puteti spovedi si pe mine?”
Si sa n-ai grija, totul este foarte simplu. Domnul sa te ajute!
Dan
iulie 6, 2009 @ 2:40 pm
Saurian, nu cred ca e corect sa spunem ca e bataie de joc daca te duci cu scoala la spovedit. Este adevarat ca sunt unele lipsuri in asta, dar sa nu denigram taina spovedaniei. Adica, si clasa are un anumit timp la dispozitie pana se spovedeste, pentru ca in grup e multa lume si cu timp limitat, si preotul este suprasolicitat, pentru ca de obicei cand te duci cu scoala este tocmai in posturi cand toti preotii abia au timp sa-si traga suflarea. Cel mai bine este sa te duci in familie sau singur, pentru ca daca te duci singur ai timp destul sa-ti spui toate problemele si sa primesti sfat fara graba…dar oare cati parinti isi mai indeamna copii sa se duca la spovedit? Putini, foarte putini.
florinm
iulie 6, 2009 @ 2:44 pm
Dan, cred ca Saurian s-a referit la spovedania in grup. Din neatentie, insa, a postat altceva.
Caci nu cred sa aiba o parere atat de gresita despre Taina Spovedaniei.
Dan
iulie 6, 2009 @ 3:09 pm
Daca era vorba de spovedania in grup, asta e cu totul altceva. Nici macar nu e canonica. Imi cer scuze ca nu am inteles ce a vrut sa zica Saurian.Eu tin minte ca am fost odata cand eram mic la spovedit in grup, dar sincer nu stiu ce folos poate sa aiba, pentru ca nici preotul nu discuta individual, ci pune numai intrebari generale, de spoiala ca sa zic asa, si nici cei din grup nu-si pot spune ce au pe suflet de rusinea celorlalti din jur. Am gasit un articol foarte folositor despre spovedanie, adresat tinerilor: http://www.laurentiudumitru.ro/carti.php?id=1∩=23
Saurian
iulie 6, 2009 @ 4:14 pm
Nu mă refeream doar la asta. În general dacă te duci că eşti dus cu şcoala atunci o faci mai mult formal ( dacă o faci sincer nu o vei face cu şcoala ci singur ) aşa cum se face şi de Paşti în fiecare an. Asta e părerea mea şi nu se vrea să desconsidere Sf. Taină a Spovedanie ci să tragă un semnal de alarmă că poate fi fără de folos spovedania dacă o faci din formalism ( poate e o erezie dar dacă mă spovedesc din formalism nu ştiu dacă chiar mi se iartă păcatele. Eventual doar din mila lui DUmnezeu se face un pogorământ dacă vede El că o faci aşa din cauză că încă eşti inconştient despre viaţa duhovnicească ).
qwqw
iulie 6, 2009 @ 6:09 pm
pe rand mergem la preot si marturisim pacatele si are rabdare cu tn daca ai de vb mai mult. si in primul rand tot spovedanie se numeste.
Saurian
iulie 6, 2009 @ 6:35 pm
Probabil depinde de fiecare preot. Eu pe unde am fost se făcea doar spovedanie în grup. Greşeala mea.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 6:53 pm
pai numai atunci merg cu clasa intelegeti. ajung in iad daca mor pana atunci? eu zic ca nare rost sa ma gandesc la prostia asta ca mor. eu pana atunci incerc sa scap de patima asta. mie imi pare rau si vreau sa nu mai fac. cand am inceput sa fac in ziua aceea… nu stiam ce fac si nu stiam ca ma masturbam si nu stiam ca e pacat, apoi am aflat si mia parut rau si acum vreau sa nu mai fac.. dumnezeu ma vede in acest moment si vede ca imi pare rau si eu cred ca esti bine venit oricand la el si el ma intelege si vrea sa ma ajute . numai atunci pot merge.
florinm
iulie 6, 2009 @ 7:29 pm
qwqw, nu amana.
Cu cat amani, cu atat se aduna pacate mai multe si cu atat iti e mai greu sa te spovedesti. Mai bine te duci acum. Pentru ce sa amani?
Nu-ti face griji, nu veti sti pacatele acelea decat tu, preotul si Hristos. Hristos Insusi te va iarta atunci, la spovedanie, prin cuvintele preotului-duhovnic.
Pentru ca dupa ascultarea celor marturisite de tine, daca din ele se vede cainta si hotarare de indreptare, preotul-duhovnic te va dezleaga (de pacatele acelea) prin cuvintele: “Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu harul si cu indurarile iubirii Sale de oameni, sa te ierte pe tine, fiule, si sa-ti lase toate pacatele. Si eu, nevrednicul preot si duhovnic, cu puterea ce-mi este data, te iert si te dezleg de toate pacatele, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin”.
Doamne ajuta!
florinm
iulie 6, 2009 @ 7:36 pm
qwqw,
Daca moare cineva cu pacate pe care nu le-a spovedit pentru ca n-a vrut sau pt ca le-a amanat din motive , cred ca stii si singur unde ajunge. Te ajuta cu ceva daca iti zic ca ajunge in IAD?
Pentru ca in Rai e foarte greu de crezut ca ajunge, daca stia de pacatul sau si n-a vrut sa-l spovedeasca. Doar Mila Domnului e speranta aceluia, dar nu nadajdui la aceasta daca tu nu ai fapte.
Prin fapte am vrut sa zic DORINTA DE INDREPTARE = SPOVEDANIE SINCERA.
Sincer, nu inteleg de ce incerci sa amani, sau de ce iti cauti scuze. E iulie, iar Craciunul e la sf. lui decembrie…
qwqw
iulie 6, 2009 @ 7:51 pm
ok va multumesc ma voi descurca singur. voi incerca sa nu mai fac asta. si voi merge la spovedanie in decembrie numai atunci pot. eu nu aman dar intelegetima. multumesc voi incerca sa mai vb cu mama mea
qwqw
iulie 6, 2009 @ 8:46 pm
tocmai acum am vb cu mama mea si mia spus ca ma va ajuta si ca ma va duce la preot sa spun acest pacat. sunt foarte fericit ca am auzit asa ceva si voi incerca sa nu mai fac. va multumesc si voua ptr sfaturi
ionutz
iulie 6, 2009 @ 8:49 pm
Daca amani spovedania e victoria celui rau…de ce?Simplu pentru ca te va atrage din nou in mrejele acestui pacat….
Dan
iulie 6, 2009 @ 9:40 pm
Ei, vezi @qwqw ca nu a fost chiar asa greu sa vobesti cu parintii tai?! Ei te iubesc si intotdeauna te vor ajuta cand ai nevoie. Hai curaj, ca esti baiat mare. Domnul sa te aibe in paza. 🙂
qwqw
iulie 6, 2009 @ 11:33 pm
de maine voi lupta din nou cu aceasta patima . va multumesc pt sfaturi.si astazi am cazut in acest pacat si imi pare rau. asta e ma voi ruga la dumnezeu sa ma ajute. cum scrie mai sus.. Cazi,, ridicate!!!
Dan
iulie 6, 2009 @ 11:35 pm
Asa sa faci. Nadejde la Domnul.
qwqw
iulie 6, 2009 @ 11:54 pm
adevaru e ca cateodata am fost si rau si mama gandit ..””.. „pai ai so mai fac o data azi si de maine ma voi lasa” azi am cazut de mai multe ori pur si simplu nu stiu ce sa intamplat cu mn. Stiam ca e pacat si puteam sa nu o mai fac dar tot am facut si ma gandeam”’ pai ai so mai fac ca ma las de maine”” si aici imi pare rau ptr ca deja aici am ffacuto intentionat si nu am cazut fara sa vreau. aici chiar am fost rau in fata lui dumnezeu dar fe maine voi trage tare tare sa fie bine.
omul
iulie 13, 2009 @ 12:13 pm
Va salut pe toti!
In primul rand pt qwqw: Poate in loc sa zici: „lasa ca fac azi si maine o sa ii cer iertare lui Dumnezeu….ia incearca tu si zi mai bine invers: „Doar AZI si ACUM sa nu mai fac….iar maine diavole….o sa fac cum vrei tu!!! Insa AZI EU am hotarat si am puterea sa nu fac ” si crede’ma ca asta potzi sa faci….orice zi, sau ora castigata e buna …si asa vei putea sa’ti dezvolti, antrenezi increderea in puterile tale (in tine insutzi)….chiar de vei mai cadea ! Asta e ceea ce potzi face tu ….restul lasa pe seama lui Dumnezeu si sa i te rogi simplu!
De ce crede’ti ca am nimerit si eu pe acest site ?!!!…..am deja 27 de ani…nu’mi vine sa cred ! (nu sunt casatorit si nu am o relatzie stabila inca) Sunt un exemplu viu (inca) a ceea ce inseamna consecintzele masturbarii (o experientza pe care n’as fi dorit s’o am, si deseori ma intrebam dc altora nu le’a fost dat ci doar mie…e CRUCEA mea…dar vad ca mai sunt oameni care au devenit constientzi si cer ajutorul), ….
Si va rog mult, pe totzi ceilaltzi….nu mai comentazi asa usor dak nu ati gustat din „bucuriile” acestei boli trupesti si sufletesti (si sper sa va pazitzi …nici cu gandul sa nu ganditzi la cat de placut ar fi….sau nici macar sa nu incercatzi asta vreodata)!
Imi amintesc…ca mi se intampla sa ma „scap” in mod inconstient poate cand eram mai mic, dar am constientizat ca e un pacat abia pe la 12 ani cand niste baietzi mai mari mi’au zis ca ei fac in mod voit asta, ca e un lucru bun si mi’au explicat cum se face! Si de atunci viatza mea a inceput sa se intunece treptat…erau perioade in care faceam de mai multe ori pe zi, saptamani intregi la rand…si in timpul BAC’ului! Cum sa te mai potzi concentra la examen frate ?!! Consecintze ????????????????????????
Examene pierdute sau rezultate f slabe la facultate….izolarea sociala, mi s’a accentuat egoismul, si am probleme cu memoria asa cum am gasit scris pe site! De asemenea imi place sa fug de orice responsabilitate sufar de dubla personalitate…ma ascund, ma furisez! Sa mai spun si de relatiile cu fetele ?!!!!:-) …foarte, f dificil…ajunsesem sa vad fetele ca pe niste adversare ! Iar internetul a contribuit enorm de mult la „dezvoltatrea” acestei patimi…..de prin 2000 pana astazi cred ca am ajuns sa vad cele mai scarboase spurcaciuni sexuale pe care le poate face fiintza umana in aceasta lume fizica!!! ….dar binentzeles eu stau la adapostul ecranului LCD…nu ma pot „murdari”…oare ???!!!!!!!!!
Situatzia mea de astazi: sunt doctorand in intr’o tzara di UE, in ultimul an de teza….lucrez de dimineatza pana seara pe PC, internet nonstop (am inceput sa am si probleme cu vederea din primavara)…suna bine nu??
Masturbare mai fac dar numai cand ma uit pe net (seara dupa program), si fara ejaculare (adik nu ma excit prea tare)….acasa insa, ma simt linistit nu’mi mai pierd timpul sa’mi imaginez lucruri sexuale asa cum faceam ore si zile intregi in trecut !.. In prezent reusesc sa rezist maxim cam 2 saptamani fara sa ma uit la spurcaciuni pe net….si chiar de nu fac masturbare ….mi se tulbura mintea….iar in ziua aceea nu mai sunt bun de nimik….si de aceea fac eforturi deosebite ca sa uit in mod voit….!!
Cum fac eu ca sa ma indrept ?! (sfaturi…pe care nici eu nu le respect in totalitate):
Provin dintr’o familie credincioasa….sunt si eu credincios(desi nu s’ar spune …pt ca dak l’as fi iubit cu adev pe Dumnezeu n’as face asta!!!). Imediat dupa ce fac pacatul imi pare rau….dar mai apoi mie ciuda pe Dumnezeu ca de ce m’a lasat sa cad din nou de atatea si atatea ori…! Dar incep sa fiu constient ca dak altzii au descoperit America, …..eu va trebui in viatza asta sa ajung sa inving aceasta patima….asta e CRUCEA mea!!
(e pt prima data cand vbesc de aceasta problema personala pe net….sper ca cei atinsi de aceasta problema sa nu se descurajeze….o viatza avem si nu trebuie sa credem ca se va rezolva de la sine dar nici sa nu abandonam lupta)CURAJ ….sunte’ti barbatzi sau ce?!!!!
voi reveni…..
omul
iulie 13, 2009 @ 12:33 pm
Ce mai pot zice e ca aceasta patima e complexa ….are cauze multiple si exista o interdependentza stransa intre ele….de aceea nu exista un tratament miracol, dar……fiecare are puterea sa’si construiasca o strategie proprie de „lupta” pe terment scurt, mediu si lung!
Fiecare poate prelua sfaturile (din discutziile cu preotul duhovnic sau de pe site), care crede ca i se potrivesc in cazul sau! Iar masura reusitei o vetzi putea evalua prin intermediul rezultatelor obtinute !
Combaterea acestui „cancer” e o prioritate…. sa nu uitam …e viatza noastra in joc! Iar eu la 27 de ani pot afirma ca dak nu se ia in serios, nu se va stinge de la sine ! Altzii au alte probleme, dar noi o avem pe aceasta…. poate e mai urata, poate e mai grea dar…..ce altceva avem de facut in viatza asta….de maxim 100 de ani?!
Sa depunem un efort acum…..ca sa ne putem bucura peste catziva ani…de acest dar deosebit din partea lui Dumnezeu ….viatza! Pt ca nu treb sa uitam ca trebuie sa reusim sa abandonam aceasta patima, inainte de a pleca din aceasta viatza….asadar exista sperantza unor zile cu soare si pt noi!!!!
dan
iulie 13, 2009 @ 12:43 pm
Exista zile cu soare si pentru cei care acum indura furtuni frate „Omul”. Cauta-ti un duhovnic bun care sa te indrume, pentru ca de unul singur n-ai sa faci nimic. Post, rugaciune si spovedanie constanta. Pazeste-ti mintea de orice gand rau. Alunga-l indata ce apare (stii doar ca atunci este cel mai usor de respins). Nu are rost sa spun mai multe despre cum se lupta cu boala asta pentru ca gasesti in articol cam tot ce trebuie. Numai sa treci la treaba. Nu-ti pierde nadejdea pe care o ai acum. Daca ai sa cazi, sa te ridici mai puternic, pana nu ai sa mai cazi deloc. Domnul sa te indrepteze.
omul
iulie 13, 2009 @ 1:28 pm
Pt qwqw si in general pt cei care considera ca le’ar fi de folos!
Referitor la a muri….doar Dumnezeu stie!!! dar El nu vrea moarte omului pacatos (slab)….ci vrea sa se indrepte (sa fie puternic)!
Dumnezeu este Judecator….poate e blasfemie, dar nu e robot, nu judeca binar, alba sau neagra…..el ia in calcul toate circumstantzele (atenuante sau agravante)…altfel ce folos ar mai fi de judecata!Si deci….el va decide RAI sau IAD!! Tinand cont ca omaneii sunt diferitzi unii mai slabi altzii mai puternici….acelasi pacat e judecat diferit chiar si in tribunalele lumesti!
Cu toate astea sa nu credem ca’l putem insela pe Dumnezeu!! El a lasat reguli pe pamant pt oameni….trebuie sa ne spunem pacatele la preot (preotul are puterea data direct de la Domnul Iisus Hristos…prin intermediul Apostolior)….el ne’a facut pe noi si el stie ce e bine pt noi!
Si oricum, pacatul exista datorita ca s’a dat legea! Dak nu ar fi fost lege atunci nici pacat n’ar fi existat!!
Dupa atata „experientza” pot spune ca o modalitate f eficienta e sa faci si o activitatea FIZICA folositoare, sa interactionezi cu ceilaltzi…..astfel incat sa nu ajungi la ceea ce se numeste „PLICTISEALA”. De aceea ma gandesc ca ar fi bine sa te inscrii la un club din oras ….sportiv sau nu…de ex fotbal, handbal, karate (sau poate e prea dur!!) sau eletromodelism, navomodele …asta te ajuta la respectarea unui program, disciplina, si iti da incredere in tine!
Dar nu trebuie sa uitam, sau sa ne facem sa credem ca am scapat de patima….e tot timpul ascunsa si cauta doar momentul prielnic (cand esti singur, sau noaptea sau la calculator!
Ati vazut doar ca placerea nu dureaza prea mult…merita oare pretzul?!!
Eu ma mai gandeam ca altzii au prietena sau sotzie si ca ei sunt fericitzi ca pot avea raporturi sexuale fara sa fie pacat si fara sa fie nevoitzi sa faca acest lucru urat, dar….
M’am gandit practic: Dak ar fi sa respectzi EXACT legea lui Dumnezeu (sa nu curvesti)…..asta ar insemna ca nici dak ai avea prietena nu potzi avea raporturi sexuale inainte de casatorie, iar …..
chiar dak esti casatorit nu potzi „abuza” de femeia ta (adik sa fol prezervativul) asta ar insemna sa’l inseli pe Dumnezeu….si sa arunci samantza la gunoi dupa aceea!! Samanta e „puterea” data de Dumnezeu barbatului….nu sunt doar niste celule oarecare (ca si cele de par, sau de piele)….ci au puterea unica de a procreea! Plus ca ar trebui respectate sarbatorile, posturile, Duminicile, si dak femeia ar fi insarcinata….iar treb sa te abtzii, deci iata ca……
….si barbatul casatorit, care are femeie (deci tentazia e langa el tot timpul) trebuie sa se abtzina….si consider ca el e mult mai ispitit decat noi ceilaltzi care suntem singuri doar cu imaginatzia si cu filmele!!!!
De multe ori e important cum reactzionezi imediat dupa ce ai cazut !
Dar la asta ma voi mai gandi, si voi reveni…..
omul
iulie 13, 2009 @ 1:32 pm
Merci Dan!
omul = cip
Ai dreptate….dar acum sunt intr’o situatzie mai delicata….fiind de atata timp plecat din tzara….nu exista asa aproape biserici ortodoxe….si recunosc ca nu m’am mai impartasit de catziva ani….chiar de m’am marturisit!! Oricum asta e obiectivul principal acum….sa ajung cat mai repede sa ma impartasesc!
dan
iulie 13, 2009 @ 1:45 pm
Cip, eu iti recomand sa nu te apuci de karate sau vreun sport de contact pentru ca vei face mai rau. Numai de violenta nu ai nevoie in cazul asta (chiar daca o violenta organizata) Celelalte exemple enumerate de tine sunt foarte bune. Oricum ideea e sa-ti ocupi timpul si mintea cu ceva constructiv…ca sa nu ai momente de plictiseala in care sa cazi. Despre o biserica ortodoxa si un preot, cauta si vei gasi. Roaga-te la Domnul si nu vei ramane fara raspuns. Cat despre impartasanie, asta decine preotul (duhovnicul), daca se poate. Stii doar ca pentru patima asta este canon…iar daca te stapaneste s-ar putea sa nu te poti impartasi curand (oricum duhovnicul decide asta, asadar cuvintele mele sunt de prisos). Spovedania este esentiala. Despre relatiile in familie este bine sa nu-ti faci deocamdata o parere, pentru ca ai mintea patata. Iti zic asta ca un sfat. Concentreaza-te pe curatirea mintii si a sufletului, iar Domnul iti va da ganduri bune si iti va arata si cum este frumusetea vietii de familie la timpul potrivit.
cip
iulie 13, 2009 @ 1:53 pm
Da….recunosc …tocmai din pricina canonului nu m’am putut impartasi de atata vreme, iar legatura cu un duhovnic nu o mai tin de mult!!!!
Iar…despre karate a fost doar un exemplu nefericit….
Oricum multumesc pt intzelegere!
cip
iulie 13, 2009 @ 2:32 pm
Iar nu demult mi’a spus un preot ca Dumnezeu este dragoste, iubire nemarginita ….si doar prin dragoste si iubire fatza de aproapele si de Dumnezeu vom putea si noi sa invingem orice pacat! Sa avem sperantza si dragoste, sa nu ne inchidem in noi, sa fim deschisi cu cei din jur si sa ne aratam folositori!
mrd
iulie 13, 2009 @ 8:29 pm
Salutare,
Masturbarea(onania) este una din radacinile maroilor frustari din viata mea. Cand s-a intamplat prima oara aveam 13-14 ani. De atunci am simtit cum ma degradez mereu, cum linistea mea e roasa de acest pacat. Dupa cativa ani au inceput sa apara si „roadele”: memorie scurta, pierderea puterii de concentrare, nervozitate, anxietate, rusine, neliniste, scarba de mine… Nu trebuie sa fie intelectual ca sa-ti dai seama ca ce faci e rau… Constiinta e cea care te indruma in viata. Am aflat mai apoi ca ea este vocea lui Doamne Doamne sadita in noi. Citind scrieri ale sfintilor parinti, invataminte ale urmarilor nefaste ale onaniei am realizat starea dezolanta de degradare in care ma aflam.
Am inceput sa lupt inca de la 14 ani cu acest pacat, pentru ca odata savarsit, stie el Aghiuta ce sa faca sa te atraga din nou in el… 5 ani mi-au trebuit sa am curajul sa-l marturisesc, insa sentimentul rusinii a fost incomparabil cu cel al eliberarii pe care l-am simtit, ca o binecuvantare. In nemarginita lui bunatate, Dumnezeu m-a ajutat desi stia ca o sa mai cad… 6 ani s-au scurs de atunci si cand imi zic ca am scapat si sunt puternic, El ma lasa de capul meu sa-mi arate cat de slab sunt si neajutorat, pentru ca mandria este o alta patima ce-ti descompune sufletul.
E greu sa te lepezi de aceasta patima rusinoasa si e dureros sa vezi cum societatea de azi promoveaza gunoaie morale ca valori adevarate.
Sa ne dea Domnul rabdare sa platim pentru faptele noastre aici pe pamant si sa ne rugam unii pentru altii.
Adriana
iulie 13, 2009 @ 11:27 pm
@ cip
Sunt perfect deacord cu ce ti-a zis parintele! („Iar nu demult mi’a spus un preot ca Dumnezeu este dragoste, iubire nemarginita ….si doar prin dragoste si iubire fatza de aproapele si de Dumnezeu vom putea si noi sa invingem orice pacat! Sa avem sperantza si dragoste, sa nu ne inchidem in noi, sa fim deschisi cu cei din jur si sa ne aratam folositori!”)
Asta am tot incercat sa spun si eu pe acest site, si ma bucur ca o spune si parintele in biserica!! Sunt poruncile lui Dumnezeu de iubire, iubire in care a cuprins toata legea Sa, asa ca lucrarea lor ne intareste foarte mult si ne pazeste de multe… Roaga-L pe Domnul sa te invete sa iubesti cu iubirea Lui, caci asa vei scapa de toate… Sa-L rogi cat de mult poti sa te invete aceasta iubire a Sa…
qwqw
iulie 14, 2009 @ 7:09 am
eu am am vb cu mama mea si a spus ca ma va duce la biserica si va vb cu un preot sa ma spovedesc pt ca nuumai asa pot sa ma eliberez sufleteste dar daca o sa mai am caderi dupa aceea ce fac?preotul o sa imi dea un canon cee acela?
dan
iulie 14, 2009 @ 9:14 am
@qwqw, din viata Sfintilor parinti putem vedea ca drumul spre desavarsire nu este ca o plimbare in parc, ci ca o plimbare pe un munte, cu multe suisuri si coborasuri, cu parauri de apa racoritoare si poienite dar si cu prapastii si stanci colturoase pe alocuri. Deci drumul nostru nu este unul plat si fara ispite ci ca un traseu de munte: chiar daca e frumos, trebuie sa avem grija tot timpul unde punem piciorul. Iar daca ne impiedicam, ne scuturam si ne ridicam indata. Asa sa faci si tu. Cere ajutor de la Domnul si vei primi. Canonul dat de duhovnic (preot) este un medicament pentru suflet care sa te ajute sa scapi de patima asta. El consta din niste rugaciuni pe care trebuie sa le faci dupa o anumita randuiala, si (sau) matanii. Oricum iti explica preotul mai bine atunci. (Iar canonul nu este acelasi pentru toata lumea, ci in functie de fiecare). Si cu cat vei tine canonul mai bine cu atat mai repede te vei vindeca de patima aceasta. Domnul sa te binecuvinteze.
trecatorul
iulie 14, 2009 @ 10:41 am
pt OMUL sau CIP…din ceea ce am citit in raspunsurile tale….ma regasesc si eu…de fapt 100% ..parca as fi scris eu…as vrea sa mai vb cu tine …daca vrei da add la id-ul meu: askmy18ro
un luptator
iulie 17, 2009 @ 8:32 pm
Cineva spunea pe aici ca se masturba, dar nu stia ca e pacat. Nici eu nu stiam ca e pacat la inceput, dar dupa ce am aflat ca e pacat, mi-a parut rau, m-am spovedit de mai multe ori, insa tot nu am reusit sa ma las, in pofida faptului ca preotu mereu imi spune ca nu ma mai primeste la spovedit daca voi ramane cerbice si intetit in ticalosu fapt. Situatia este sub presiune inalta, pentru ca il repet stiind foarte bine ca e pacat, simt asa ca parca totusi vreau si nu vreau sa ma las, si pentru ce? Pentru o placere de 4-5 secunde care se pare ca chipurile „m-ar pune pe picioare”, dar oricum stiind ca peste cateva zile tre’ sa marc iarasi ticaloasa fapta. Cred ca aproape toti din cei care lasa comment-uri aici au trecut sau trec prin aceasta situatie. Ritmu meu de viata d.p.d.v. religios asta e: ma spovedesc > cad, ma spovedesc > cad, si tot asa. Si cu mandria la fel, asta alta pacoste, sau cu judecata fata de ceilalti si as putea continua asa pana maine. Oricum, ideea e ca eu cam iubesc acest pacat, dar in acelasi timp stiu ca nu e ok. Un calugar batran spune: „Sa multumim lu Dumneze ca mai tine lumea asta!”
florinm
iulie 18, 2009 @ 12:13 am
@un luptator
METANII ai incercat?
Sau mai bine zis – CANONUL DAT DE PARINTELE DUHOVNIC – il tii, il respecti?
Daca tii canonul, vei vedea ca vei capata putere sa VREI, chiar daca acum crezi ca nu vrei sa scapi de acest pacat. Diavolul te arunca in asa inselare si tu apleci urechea la „sfaturile” sale. Prin canon il vei invinge. N-ai vrea sa il arzi pe cel ce iti aduce atata amar si deznadejde? Nu mai sta! Pentru Numele Domnului, fa-ti canonul. Doamne ajuta!
soim
iulie 18, 2009 @ 1:13 pm
Salutare tuturor. Vad ca aici s-a dezbatut strasnic aceasta problema pe care se pare ca o avem cu totii mai mult sau mai putin. Ce putem face? Nu avem decat sa mergem inainte fara sa abandonam si aprig sa ne inarmam cu nadejde la Hristos. Am gasit un mp3 foarte interesant cu continut spre „fortificare” duhovniceasca ce m-a imbarbatat mult dandu-mi curaj. Cand simt deznadejde, il ascult. Daca vreti sa-l aveti si voi, ma puteti contacta la id-u de messenger: veilur.
euu
iulie 18, 2009 @ 3:56 pm
Mi-e duhovnicul nu imi da canon ,cand ii zic ,ca am cazut in pacatul acesta.
Adriana
iulie 19, 2009 @ 5:01 pm
Pentru un luptator, si pentru ceilalti luptatori, o sugestie de rugaciune care sa ne ajute sa luptam cu pacatele de toate soiurile:
sa ne rugam Domnului ca sa ne deschida inima spre iubire, si apoi sa ne ajute sa coboram mintea in inima, si prin prisma caldurii si luminii iubirii inimii sa ne deschida mintea ca sa intelegem bine toata Intelepciunea si Dreptatea Sa. Sa ne ajute astfel sa facem in toate Voia Sa cea Sfanta.
Aparent nu are nici o legatura cu cele discutate aici, si poate o sa avem impresia ca nici nu ajuta pentru lupta cu pacatul, insa incercati cu incredere aceasta rugaciune simpla si o sa vedeti ce rezultate frumoase o sa aveti! 🙂
Doamne ajuta!
soim
iulie 20, 2009 @ 5:33 pm
Am citit sugestia adrianei, e buna pentru cei care cunosc, eu unu nu prea am inteles-o si raman la convingerea ca trebuie sa nu renuntam la lupta, sa fim fermi pe pozitie, curajosi ca niste ostasi, inaintand ca spartanii impotriva persilor. 🙂
Adriana
iulie 20, 2009 @ 7:19 pm
Da Soim,
Ca spartanii impotriva persilor sa fie, dar cu Dumnezeu inainte, adica cu rugaciune, iubire si smerenie 🙂
florinm
iulie 21, 2009 @ 1:28 pm
Dragilor/dragelor, fiti atenti la voi insiva!
Fara ASCULTARE si LEPADAREA VOII PROPRII nu se scapa de nici un pacat. Nu poti iubi pe Hristos daca nu asculti de Biserica. Domnul Dumnezeu este TATAL nostru, iar biserica este Maica noastra.
Doamne ajuta!
euu
iulie 28, 2009 @ 11:09 am
Asa cum v-am scris mai inainte vreau sa scap de patima asta , am incercat , si iata ca nu am cazut de aproape 2 saptamani . Dar alta problema am acum , care este f asemanatoare cu patima aceasta . Cad fara sa vreau in timpul somnului . Ce sa fac ?
euu
iulie 28, 2009 @ 11:10 am
Admin, am si eu o rugaminte , as vrea sa imi stergi commentul in care imi apare id-ul. Multumesc !
admin
iulie 28, 2009 @ 11:27 am
@euu, ti-am sters commentul cu id-ul.
Georgiana
iulie 28, 2009 @ 11:31 am
claudiu te rog daca poti intra pe mess trebuie sa iti spun ceva.
euu
iulie 28, 2009 @ 11:31 am
Adminu iti multumesc mult !
jan
iulie 28, 2009 @ 4:00 pm
@ euu
nu prea ai ce face, trebuie să aştepţi până se reglează producţia de hormoni din organism, încearcă să nu mănânci nimic după 6 seara
D
iulie 28, 2009 @ 4:12 pm
@ jan – nu-i mai bine sa ia o surubelnita si sa-si regleze singur productia de hormoni ? (glumesc,desigur)
Dar situatia o poate influenta. Daca sunt si vise, atunci nu mai e de la hormoni, ci problema este duhovniceasca. Mancare mai putina (si nu inainte de culcare) si evitarea ispitelor pe timpul zilei. Reactia ta din somn va fi asemanatoare cu cea din timpul zilei. Daca ziua nu te indulcesti cu patima asta (intr-un fel sau altul) nici noaptea nu vei avea vise. Si chiar daca vor veni ispite si in somn, vei vedea ca vei cauta si atunci sa le eviti,asa cum ai face si cand esti treaz.
Domnul cu tine.
euu
iulie 28, 2009 @ 5:15 pm
Nu e de la vise ,o sa incerc sa mananc mai putin . Poate trece ca m-am saturat.
euu
iulie 28, 2009 @ 5:24 pm
Ma gandesc ca daca voi cadea in pacat din nou 4,voi scapa de vise.
florinm
iulie 28, 2009 @ 5:33 pm
Draga @euu
asa cum a scris si @D, mai sus, ispitele vin in timpul noptii ca urmare a „actiunilor” tale din timpul zilei. Incearca sa-ti pazesti ochii pe timpul zilei, sa nu poftesti, gandeste-te ca femeia, in afara de trup (creat asa de Dumnezeu) are si suflet, si sufletul ei merge tot in rai sau in iad dupa ce moare. La fel si sufletul barbatilor, dupa moarte merge in rai sau in iad (dupa fapta si rasplata). Daca iti vei pazi ochii si gandurile in timpul zilei, obisnuindu-te sa te rogi (in gand) Domnului atunci cand esti ispitit, tot asa vei face si in somn.
Apoi, foarte importanta este rugaciunea de seara – roaga-te si atunci Domnului sa te pazeasca curat in timpul somnului (sau citeste, cu sinceritate, rugaciunile de seara dintr-o carte de rugaciuni).
Domnul sa te ajute!
florinm
iulie 28, 2009 @ 5:35 pm
Referitor la ultimul tau comentariu „Ma gandesc ca daca voi cadea in pacat din nou, voi scapa de vise”
Vezi? De-asta nu scapi nici de pacatul asta grav, nici de vise. Pentru ca TU nu vrei.
euu
iulie 28, 2009 @ 5:41 pm
Multumesc Florin , cred ca ai dreptate in mare parte . Pentru ca eu vreau sa ma las de pacatul acesta dar cand vad ca, eu cad in fiecare noapte , cu toate ca imi fac rugaciunile , si incerc sa imi pazesc simturile , adorm cu rugaciunea in minte si cand vad ca iar cad dar mai rau (des) ca inainte imi vine in minte gandul acela , macar atunci nu cadeam asa des .
D
iulie 28, 2009 @ 5:42 pm
@euu – sa nu crezi ca asta poate fi o metoda de a scapa. Nicidecum. Ba poate chiar se vor accentua.
D
iulie 28, 2009 @ 5:46 pm
@euu – pai dracului nu-i convine ca te-ai lasat si te lupti cu el; si atunci ce-ti zice: mergi la femei ca sa scapi de vise. Iti dai seama ca asta e o ispita?
Constientizeaza ca ce ti se intampla se datoreaza patimii tale, smereste-te si primeste neputinta asta ca pe ceva meritat pt. viata ta de pana acum, si in timp , cu mila Domnului, vei scapa. Dar,cum s-a mai spus, nu hrani patima in timpul zilei.
euu
iulie 28, 2009 @ 5:46 pm
Si voi ma sfatuiti sa raman in stadiul asta, nu ; si poate v-a trece (daca) ?
florinm
iulie 28, 2009 @ 5:48 pm
Uite ce spun sfintii despre PAZIREA OCHILOR:
Sfîntul Ioan Gură de Aur şi Sfînta Singlitichia te sfătuiesc să foloseşti următorul meşteşug pentru a scăpa de patima ta, adică de idolul acelei feţe care s-a întipărit în închipuirea ta şi cu care diavolul nu încetează a te supăra: scoate, cu mintea, ochii idolului aceluia, scoate-i carnea de pe obraji, taie-i buzele, scoate-i pielea de deasupra, care se arată a fi frumoasă, şi gîndeşte-te că ce se ascunde dedesubt este atît de greţos, încît omul nu suferă a o vedea fără urîciune şi îngreţoşare. Nu este altceva decît o căpăţînă despuiată şi un os înroşit, plin de sînge şi înfricoşat la vedere.
Că Gură de Aur zice: „Nu lua aminte nici aici la floare, ci treci mai în adînc cu gîndul şi, ridicînd cu gîndul de jur-împrejur pielea cea frumoasă, ia aminte la cele ce zac sub ea” (Omilia a şaptea la Epistola a II-a către Corinteni).
Iar prea-înţeleapta Singlitichia zice: „De se iveşte în cămările minţii o nălucire de vedere necuvioasă, se cade a o schingiui cu cuvîntul: astfel, să se taie ochii acelui idol, să i se scoată carnea din obraji, să i se taie şi buzele şi să se vadă închegarea cea urîtă de oase goale, şi astfel să se socotească ce era de fapt cea dorită. Astfel poate fi oprit gîndul de la rătăcirea cea deşartă. Căci cea iubită nu era nimic decît numai sînge şi oarecare flegmă amestecată. Trebuie însă să ne închipuim în gîndul nostru că din toată fiinţa celui îndrăgit izvorăsc răni greu mirositoare şi putrezite şi, ca să spun pe scurt, se înfăţişează ochilor celor lăuntrici asemenea unui mort. Căci aşa se cade a ne îndepărta de dulcea pătimire”
euu
iulie 28, 2009 @ 5:51 pm
Florin , D, va multumesc mult dar eu cand cadeam (fiin constient) cadeam din placere, nu ,,dezbracam o fata „. Nu m-am uitat si nici nu ma uit la imagini pornografice, Deci cadeam numai pentru ca vroiam , cu toate ca in adancul inimii mele ceva imi zicea sa nu o fac, dar in momentul acela nu puteam sa ma abtin .
florinm
iulie 28, 2009 @ 5:52 pm
@EUU
Nu doar sa ramai in „stadiul” asta, ba chiar mai mult, inmulteste lupta.
Daca te multumesti sa ramai in „stadiul” asta, de fapt te duci in jos.
Inmulteste lupta cu patima si vei avea ajutor Dumnezeiesc, cu siguranta.
D
iulie 28, 2009 @ 5:53 pm
Dar tu la ce stadiu vrei sa treci ? Adica preferi sa lasi un pacat oarecum minor (visele)- desi ma indoiesc ca vei scapa de ele – pentru unul major, curvia, pacat savarsit in insasi trupul tau, cum spune Scriptura ?
euu
iulie 28, 2009 @ 5:54 pm
Florin iti multumesc pentru incurajari! Sper sa pot reusi sa duc lupta asta .
florinm
iulie 28, 2009 @ 5:58 pm
Euu, sfintii de mai sus nu vorbesc (doar) despre privitul la imagini pornografice.
Poti pofti o femeie si altfel decat din imagini pornografice.
Asadar, cand iti vine in minte un chip frumos, care te ispiteste, care te trage spre pacat (chiar daca nu de prima data), urmeaza sfatul sfintilor de mai sus: in gandul tau – scoate-i ochii, taie-i buzele, mutileaza acel chip frumos pentru a vedea ca nu este altceva decît o căpăţînă despuiată şi un os înroşit, plin de sînge şi înfricoşat la vedere.
Trebuie sa constientizezi ca fiecare om asta este, la urma urmei: putreziciune si mucegai. Indiferent cat de frumos era cu un minut in urma, daca sufera un accident si este dezmembrat, taiat sau altceva, sa vezi ce schimbat este! Pentru ce sa te arunci in pacatul masturbarii, daca trupul omului este din pamant?
euu
iulie 28, 2009 @ 6:04 pm
D , odata cu visele cad in acelasi pacat , deci e facut in acelasi trup. Incepe sa imi afecteaza viata in familie , pentru ca dau de banuit fratelui etc.
euu
iulie 28, 2009 @ 6:06 pm
Florin stiu ca ,,desertaciuni sunt toate cele omenesti” ca sufletul e „mancare viermilor si putreziciune”, dar crede-ma cand vine momentul nu ma pot abtine ,cu toate ca dupa fapt imi pare rau si inca ceva , am observat ca, cu cat cadeam mai des ,nu mai imi parea rau asa tare.
florinm
iulie 28, 2009 @ 6:15 pm
euu
D se refera la faptul ca polutiile nocturne, desi apar ca urmare a aceleiasi patimi, sunt totusi, involuntare, fiind in somn, in timp ce masturbarea inseamna implicarea ta prin vointa si fapta. Chiar daca rezultatul este acelasi, modalitatea de a-l obtine este cu totul alta.
Dar revin cu „incurajarea” mea: LUPTA si vei avea ajutor de la Domnul!
In caz ca nu stii cum sa lupti, mergi la un duhovnic, spovedeste-te, cere-i sa te indrume si ASCULTA-L, fa tot ce iti zice el. Nu va fi greu, te asigur. Cheia este ascultarea. Si stai pe-aproape, pentru ca tovarasiile cele bune strica obiceiurile rele 😉
Pt ceea ce zici ca nu te poti abtine atunci – spune-i asta duhovnicului. Iti va spune el ce sa faci, sigur. Daca-l asculti, ai sa scapi si o sa ai mare bucurie, incomparabila cu aceea pacatoasa, falsa, de-o clipa. Nu se poate compara lumina cu intunericul…
Doamne ajuta!
euu
iulie 28, 2009 @ 6:15 pm
Va multumesc mult! O sa incerc sa va urmez sfaturile . O sa mai trec pe aici ! O seara placuta!
euu
iulie 28, 2009 @ 6:16 pm
Florin sunt confuz : polutiile nocturne sunt acelasi lucru cu visele umede ?
euu
iulie 28, 2009 @ 6:19 pm
Ah, gata am inteles . Ai dreptate eu fac pacatul acesta dar il fac fara vointa. Intr-un canon scrie ca ceva de genul ca dava inainte sa te impartasesti cazi noapte in pacatul malahie (asda cum cad eu ) poti sa te impartasesti cum ca a fost o ispita de la diavol. Florin iti multumesc.Sa consider asta ca ,,jumatate de pacat(al malahie)?
florinm
iulie 28, 2009 @ 6:23 pm
Polutia nocturna inseamna ejaculare involuntara in timpul somnului. In cea mai mare parte a cazurilor polutiile apar in timpul asa-ziselor „vise umede” sau vise erotice.
Problema este ca in urma cercetarilor s-a constatat ca foarte multi din cei care au asemenea „vise umede” sunt fiinte care in timpul zilei sunt foarte excitabile si receptive la stimuli de natura sexuala.
Din cauza asta se spune ca pt a scapa de problemele din timpul noptii, trebuie sa le rezolvi pe cele de zi (tot ce stii tu ca te provoaca, trebuie sa eviti, sa elimini, inlocuindu-le cu altceva, constructiv: citeste ceva, fa-ti de lucru, munceste la ceva etc.)
D
iulie 28, 2009 @ 6:30 pm
Poate incerca si cu imaginea starvului ce va ramane din femeia respectiva, dar ,cum spunea p.Savatie, cand vine pofta nu prea mai tine metoda. Ce spunea insa p.Savatie: sa incercam sa o vedem ca pe o creatie a lui Dumnezeu, sa-l vedem pe Dumnezeu in ea. Atunci poate ne va fi ceva mai usor sa ne raportam altfel la femeia respectiva.
florinm
iulie 28, 2009 @ 6:33 pm
D, depinde de fiecare acum… Oricum ai face, insa, daca nu se face ascultare de duhovnic, degeaba. Faci canonul, scapi de masturbare. Nu-l faci, nu scapi.
euu
iulie 28, 2009 @ 6:34 pm
Cu cititul nu merge , am incercat o sa incer altceva, si o sa elimin orice m-ar putea duce cu gandul la masturbare . Are dreptate p.Savatie cand vine pofta nu mai tine metoda .D cum te cheama ca sa te pomenesc la rugaciunile mele , iar pe florinm banuiesc ca il cheama Florin ?
euu
iulie 28, 2009 @ 6:36 pm
Eu pana acum nu am avut canon , dar m-am spovedit la alt preot si mi-a dat un canon , o sa il fac si poate ma va ajuta Dumnezeu sa nu mai cad in pacatul acesta.
D
iulie 28, 2009 @ 6:46 pm
@florinm – facerea canonului bineinteles ca il va ajuta, dar nu cred ca va functiona asa automat: il faci si ai scapat. Nu se scapa chiar asa usor de o patima inradacinata. Trebuie lupta,smerire si rugaciune.
@euu – multumesc frate pentru gandul bun. Pomeneste-ma asa. Dumnezeu va sti despre cine este vorba.
Domnul sa te ajute.
florinm
iulie 28, 2009 @ 7:21 pm
@D, nu am zis ca va functiona automat, facut izolat de celelalte fapte bune. Canonul este, insa, o conditie fara de care nu se poate.
Ascultand sfaturile duhovnicului si facand canonul sigur se scapa. Pt ca duhovnicul iti spune, de exemplu: cand iti vine impulsul de a te masturba, fa metanii pana obosesti; sau daca iti vine sa injuri, da-I slava Lui Dumnezeu. Pe langa astea, duhovnicul te ajuta si cu alte sfaturi, privind imbunatatirea vietii in general (sfaturi avand legatura cu mantuirea, bineinteles). La toate astea poti adauga si tu altele, dar cu stirea lui, a duhovnicului.
Nu am spus cele de mai sus ca si cand nu le-ai sti, am spus in general, vorbind, insa, la persoana a doua.
Doamne ajuta!
florinm
iulie 28, 2009 @ 7:23 pm
E frumos si bine sa amintim la rugaciune unii de altii. Plata ne-o da Domnul, fiecaruia dupa inima sa.
D
iulie 28, 2009 @ 7:25 pm
Am vrut doar sa nu ramana @euu (cam incomod nickname 🙂 ) cu impresia ca va face canonul (ca ceva exterior) si gata, va scapa.
cabira
iulie 28, 2009 @ 8:10 pm
Draga euu,
Nu am inteles prea bine daca ai un duhovnic la care te spovedesti in mod constant.
Atunci cand ai o ispita mare, cheia e ascultarea duhovnicului, asa cum bine a spus si florinm.
Este foarte important sa te spovedesti des, intrucat numai prin spovedanie si pocainta scapam de ispite.
Spovedania nu implica doar marturisirea pacatelor, ci si pocainta pentru pacatele savarsite si hotararea de a nu mai savarsi pacatul respectiv (iti recomand sa citesti o brosura „Cum sa ne spovedim si sa ne impartasim” care cuprinde invataturi ale Sfintilor Parinti si e editata de „Credinta stramoseasca” in 2007).
Cand ne luptam cu ispitele, lupta e mare, dar gandeste te ca nu esti singur, Dumnezeu iti e alaturi, si mai mult decat atat, si El te vrea alaturi si asteapta ca tu sa pui inceput bun vietii tale.
El asteapta cu rabdare intoarcerea fiecaruia dintre noi.
Nu te mai gandi ca vei cadea, gandeste te la Iisus Hristos, si la cat a suferit El, rastignit pe Cruce, tocmai pentru iertarea pacatelor noastre.
Cu fiecare pacat savarsit, nu facem altceva decat sa L rastignim din nou pe Cel care s a sacrificat pentru intreaga omenire.
Nu stiu daca ai citit „Tinerii si sexualitatea” a lui Danion Vasile. Are un capitol destinat acestui pacat.O gasesti si aici pe site, la „carti recomandate” – tu spui ca cititul nu ajuta, dar e bine sa citesti, pentru ca asta te intareste in lupta pe care o ai de dus.
Incearca sa ti reorientezi preocuparile zilnice, citeste zilnic doua capitole din Scriptura, din Vietile Sfintilor cand ai timp, si roaga te Sfantului Simeon cel nebun dupa Hristos, care este un sfant care ii ajuta pe cei ce se lupta cu patima desfranarii si alte patimi asemanatoare.
Ceea ce vreau sa intelegi este ca lupta trebuie dusa pe mai multe fronturi.
Si ai sa vezi ca in timp, si gandurile tale se vor schimba, nu te vei mai gandi la asta.
Si nu uita ce i mai important: SPOVEDANIA DEASA.
Domnul sa fie cu tine.
Ne vom ruga pentru tine.
Curaj, caci Domnul te va izbavi de patima asta, trebuie doar sa ti pui nadejdea in ajutorul Lui!
Dan2
iulie 28, 2009 @ 8:37 pm
Va multumesc pentru ca va rugati pentru mine! Da cabira , am duhovnic , ma spovedesc des ,carti teologice citesc pentru ca imi plac , cele de literatura hmm nu prea. Stiu versete , stiu ca nu e bine ceea ce fac , dar nu pot scapa de pacatul asta. Mai vorbim maine ; o seara placuta tuturora!
D
iulie 28, 2009 @ 8:40 pm
Sa inteleg ca esti fostul @euu ? Ai uitat sa te prezinti. 🙂
florinm
iulie 28, 2009 @ 8:41 pm
Draga Dan(2), la versete, la texte se pricep multi, dar la traire putini. Alege partea cea buna, care nu se va lua de la tine, caci la Judecata nu ni se va da note dupa stiinta noastra ca la scoala, ci dupa fapta.
Si diavolii l-au marturisit pe Hristos, recunoscandu-l, dar degeaba.
Doamne miluieste!
robert
iulie 28, 2009 @ 11:38 pm
Doamne ajuta!
Vreau sa va marturisesc ca si eu am fost stapanit de patima aceasta timp de aproape 15 ani. Constientizam ca nu este in regula ceea ce fac dar niciodata nu am reusit sa ma las. Pe vremea aceea nici credincios nu eram deci nu percepeam ca ceea ce fac este un pacat.
Probleme din aceasta cauza cu duiumul, s-au spus deja toate mai sus. La prima spovedanie de acum cativa ani evident ca am fost biruit de rusine si nu am spus pacatul. Dumnezeu a fost bland cu mine, dupa obicei, dar totusi a permis sa urmeze o perioada de cateva luni in care constiinta ma facut harcea-parcea… Am ajuns in situatii de genul ca ma masturbam si plangeam iar apoi cadeam la icoana si ma rugam Maicii Domnului si Sfantei Maria Egipteanca sa mijloceasca pentru mine…
Cu ajutorul Domnului am primit curaj si am spovedit pacatul. A trecut de atunci mai bine de un an si cu ajutorul lui Dumnezeu nu am mai cazut. Ispite au fost si sunt in continuare cu duiumul dar ma ajutat Dumnezeu si nu am cazut. Am in continuare vise erotice, i-mi poposesc ochii pe formele femeilor, am ganduri… ce mai, meniul complet. Nadajduiesc ca cu pocainta curata, canon si ajutor de la Domnul si de la sfintii sai sa ma mantuiasca si pe mine, pacatosul. Nu este usor sa cureti atatia amar de ani de vietuire in pacat, trupul si mintea este obijnuita deja cu fel de fel de anomalii. Precum spune Cuviosul Paisie, am dat drepturi diavolului si el are acum portite pe unde sa ma atace.
Nu deznadajduiti si iertati-ma
Dan2
iulie 29, 2009 @ 8:25 am
Da , eu sunt fostul euu. Stiu ca la judecata de apoi nu ma va intreba ce stiu , ci ce am facut . Eu incerc sa fac fapte bune dupa puteri , astfel incat sa compenseze cat de cat pacatul . Sa vedem ce-o sa urmeze ! Credeti oare ca din putina mandrie sa poate cadea in pacatul acesta ?
florinm
iulie 29, 2009 @ 9:37 am
Dan2, raspunsul este DA. Si mandria duce la pacatul asta. In mod sigur. De ex., atunci cand crezi ca ai scapat de pacatul asta (e o mare greseala sa gandesti vreodata ca gata, sunt imun, caci oricand pacatul iti este inainte si trebuie sa fim foarte atenti sa nu cadem), exact atunci primesti o palma, cazand din nou.
Nu trebuie sa te gandesti ca faci fapte bune ca sa compensezi pacatul asta, ci fapta buna care ti se cere in primul rand este renuntarea la pacatul asta. Si celelalte vin ca adaos, ca sa creasca bucuria.
Dan2
iulie 29, 2009 @ 9:42 am
Multumesc Florin , azi eram gata sa cad , dar mi-am adus aminte de sfaturile voastre si nu am mai cazut.
florinm
iulie 29, 2009 @ 9:44 am
Cand esti gata sa cazi, fa metanii. Multe. Impreuna cu rugaciunea inimii: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul! (asta daca nu ti-a spus duhovnicul tau altceva)
Dan2
iulie 29, 2009 @ 9:48 am
Multumesc pentru sfat , o sa incerc sa fac ce mi-ai zis sper sa dea roade .Sincer , nici nu stiu cum sa va multumesc pentru ca m-ati ajutat ! O zi buna !
admin
august 8, 2009 @ 10:52 am
@Mihai Patrascu si @Emil, intre credinciosi si necredinciosi este o prapastie imensa si mai ales fata de cei care-l mai si hulesc pe Dumnezeu. De aceea imi si vine greu sa va vorbesc. Nu o spun nici cu rautatea si nici cu mandrie. Dar o fac pentru ca imi pasa si de voi asa cum imi pasa si de altii. Prin aceste cuvinte nu vreau sa va magulesc, ci doar sa va pun in tema cu o trista situatie.
A stiut Domnul Hristos la cata nebunie si uraciune poate sa ajunga omul cand nu-l primeste pe El, si de aceea ne-a avertizat: „Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi hulele câte vor fi hulit; Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică.”
Fratilor daca nu credeti in Dumnezeu, fie dupa cum vreti, dar va rog mult nu mai huliti. Ajunge rautatea necredintei. Nu va mai puneti paie de foc in cap, ca nu stiti ce surprize va mai ofera viata si mai ales nu stiti ce surprize va ofera moartea. Lasati-va o portita de lumina in suflet ca sa nu umblati in intuneric de tot.
Mihai Patrascu
august 8, 2009 @ 1:35 pm
Din pacate, credinta si religia huleste ratiunea, ceea ce este un pacat de neiertat fata de ratiune
Mihai Patrascu
august 8, 2009 @ 1:42 pm
…inca ceva: ceea ce ai afirmat se numeste „Ad baculum”. S-ar putea ca dumneata dupa moarte sa aflii ca de fapt Allah este cel Adevarat si Mahomed este Profetul sau si sa ajungi tu surpriza. Sau ca poate Zeus este cel Adevarat si sa te trasneasca pentru ca nu ai crezut in „Legendele” Olimpului.. Etc.. Intelegi ideea
Adriana
august 8, 2009 @ 7:39 pm
Mihai,
Te rog sa ma ierti ca nu mie mi-ai vorbit, si totusi as dori sa iti propun ceva. Nu stiu cu ce ganduri ai intrat pe acest site, si ce probleme ai avut pana acum in viata, dar accepti din partea mea o mica provocare? Ai curajul sa ridici ochii spre cer si sa strigi: „Dumnezeule, daca existi, si oricine ai fi, si orice nume ai purta, fa-ma sa te cunosc!”? Si apoi sa astepti sa vezi ce se intampla in viata ta. Ai curajul sa faci doar atat?…
Mihai Patrascu
august 9, 2009 @ 10:57 am
Multumesc pentru sugestie, dar lucrul acesta l-am facut de nenumarate ori.
Candva am fost si eu credincios si ma incredeam din toata inima in Dumnezeu. Asa ca stiu ce inseamna credinta, postul („negru”, tinut in secret atunci, in sensul ca nu ma laudam ca postesc), rugaciunea (in camaruta mea). Dar cu timpul, in urma a mai multor lucruri am realizat ca de fapt totul era in mintea mea si in mintea celorlalti. A fost ca si o trezire din vis la realitate. Nu doresc sa scriu aici mai multe detalii despre cum o fost.
Adriana
august 9, 2009 @ 4:42 pm
Bine Mihai, acum inteleg mai bine ce ti se intampla. Multi crestini trec prin aceasta faza, poate nu asa de acuta ca la tine. Daca simti nevoia sa mai vorbesti, poate sa iti dea admin id-ul meu.
uyuy
august 18, 2009 @ 1:46 pm
am citit undeva ca acest pacat poate fi iertat atata timp cat este facut cu sufletul curat adica sa nu pacatuiesti cu sufletul dar eu am mai pacatuit si cu sufletul si imi pare rau si nu am stiut ca acest ;lucru e pacat. Prin taina spovedanie mai primesc iertare daca am pacatuit cu sufletul. imi pare rau si vreau scap de acest pacat pentru ca mie frica de dumnezeu si sunt credincios?
admin
august 18, 2009 @ 1:54 pm
Frate @uyuy din cele spuse de tine „am citit undeva ca acest pacat poate fi iertat atata timp cat este facut cu sufletul curat adica sa nu pacatuiesti cu sufletul” cred ca ai unele neclaritati in privinta acestui pacat. Malahia (masturbarea) este un pacat facut si cu sufletul si cu trupul, deopotriva, pentru ca este o forma de desfranare. Deci nimeni nu poate sa aibe sufletul curat facand asa ceva, si nici trupul. Daca iti pare rau pentru ceea ce ai facut, desigur ca vei primi iertare si dezlegare de odanda pacatului prin taina spovedaniei. De acest pacat se poate scapa, ca de orice alta patima, cu rabdare, ascultare de duhovnic si nadejde la Dumnezeu. Domnul sa te lumineze.
ionutz
august 18, 2009 @ 7:32 pm
Uyuy m-ai facut sa zambesc din cauza ideii contradictorii (care a observat-o si admin) ,dar admir curajul de a lupta cu acest pacat.Te-as ruga sa mai cercetezi in domeniul desfranarii.Ai chiar aici pe acest site informatii utile!Te imbratisez si admir curajul tau!Doamne ajuta!
uyuy
august 19, 2009 @ 8:46 am
multumesc. eu am mai scris pe siteul asta si sub numele de aaaaa si numele qwqw
ionutz
august 19, 2009 @ 9:03 am
Iti multumesc inca o data ca ai fost sincer si ai marturisit ca tu esti aaaa!Sincer cand ai m-ai scris sub numele de qwqw eu si talita ne-am dat seama ca tu esti.La uyuy ne-ai pacalit!:D
Bucurii multe intru Domnul aaaa si rabdare!
uyuy
august 20, 2009 @ 4:00 pm
scuzatima ca va intreb : si daca am injurat ajung in iad si cei ala adulter ? scz chiar daca aici e alta tema
D
august 20, 2009 @ 6:30 pm
adulter = atunci cand iti inseli sotia/sotul (in 2 cuvinte)
Daca nu iti pare rau pt. faptul ca ai injurat (si pentru orice alt pacat) si nu-l spovedesti, sunt „sanse” sa ajungi in iad. Dar cum nu noi hotaram asta, nu cred ca intrebi pe cine tebuie.
uyuy
august 21, 2009 @ 9:36 am
bine acuma toata lumea injura(depinde si cum injuri) mie numi plac oameni care injura de dumnezeu sau de dr*** pentru ca mi se pare foarte urat. si eu cand mai enervez tare injur . oricum o sa incerc sa mai raresc. daca esti credincios, mergi la biserica si te rogi si esti drept , cinstit in viata si ca ai mai injurat ai mai facut pacate mici nu cred ca pentru faptul ca ai injurat ajungi in iad. dumnezeu judeca omul si dupa alte fapte. cum zicea dan mai sus ca raiul e plin de pacatosi care au acceptat dragostea lui dumnezeu (nu mai stiu exact cu m a zis) si iadul e plin dd pacatosi care ….. multumesc multde sfaturi
florinm
august 21, 2009 @ 12:21 pm
Uyuy
Injuratura nu vine asa, singura, din senin.
Cand injuri, injuri pentru ca esti nervos, nervos ajungi din cauza altor pacate – de exemplu esti mandru si nu suporti sa fii contrazis, atunci te enervezi. Sau nu ai rabdare si cand nu-ti iese un lucru din prima, te enervezi iarasi. Cand te enervezi, ai tendinta, cel putin, sa spui vorbe rele. Majoritatea acestora sunt injuraturi, pentru ca nu cred ca atunci cand te enervezi dai Domnului pe cel ce te enerveaza (adica te rogi pentru binele aceluia), sau dai Domnului obiectul respectiv (in sensul de a recunoaste ca orice lucru sau faptura apartine Lui Dumnezeu). Cand ne enervam, uitam CUI apartin toate si la urma urmei, de ce ne enervam, atunci cand o facem? Nu din putina noastra credinta, din putina noastra minte, din putina luare-aminte la pacatele noastre?
De asemenea, cand injuri, iti arati iubirea fata de cel sau fata de obiectul pe care te superi? Nu cred ca iti arati iubirea, ba chiar din contra: iti arati URA. Ura este ceva diavolesc, mânia este o patima care duce la ucidere.
Ce urmaresti prin injuratura, indreptarea celuilalt? Nu cred… Mai degraba pieirea lui, pedepsirea lui. Cine suntem noi sa osandim pe altcineva? Nu e mai bine sa il dam Domnului, decat celui rau, sau sa-l injuram in alt fel, care tot asta inseamna?
De asemenea, prin injuraturi ne aducem aminte si de alte patimi: printre primele desfranarea sau preadesfranarea (dupa caz). De multe ori, cand cineva incearca sa se abtina de la un anume pacat (de ex. masturbarea), cand incepe sa injure este biciuit la propriu de acele cuvinte, care il aduc din nou in starea de a savarsi si celalalt pacat, abatandu-i atentia, risipindu-i mintea, uitand de Dumnezeu si de moarte.
Asadar, draga Uyuy, nu minimiza acest pacat al injuraturii, caci injuratura nu vine niciodata singura si urmarile ei sunt colaterale.
Doamne, ajuta!
D
august 21, 2009 @ 2:28 pm
@uyuy – @florinm a punctat bine; cred ca acum iti este mai clar.
Dan2
septembrie 15, 2009 @ 5:10 pm
Buna ziua ! Nu am mai scris de foarte mult timp , de la inceputul lunii.Am avut un mic progres prin faptul ca nu am mai cazut de pe la jumatetea lui iulie . Dar azi am cazut si nu stiu ce sa fac . Am o stare de bine dar totusi ma simt rau , si parintele care mi-a dat canonul mi-a zis ca daca voi mai cadea nu ma mai impartaseste . Voi ce ma sfatuiti ?
marturisitorul
septembrie 15, 2009 @ 6:00 pm
este mult spus „sfatuim” ..dar dan2 incearca sa te ridici din nou si nu care cumva sa cazi in deznadejde….roaga-L pe bunul DUMNEZEU SA TE AJUTE sa continui lupta cu acesta patima. o sa arunc la umila mea rugaciune un gand si pentru tine( CHIAR DACA POATE SUNT MAI PACATOS DECAT TINE). DOAMNE AJUTA !
D
septembrie 15, 2009 @ 6:21 pm
De cate ori vei cadea, ridica-te ! Asta este lupta pt. mantuire.
Viorel
septembrie 15, 2009 @ 9:48 pm
@ Dan2
Fiule, nu deznadajdui! Asta nu inseamna nicidecum sa fii linistit ca acest pacat e mic si neinsemnat. Asa cum am mai afirmat pe acest site, sunt unul din cei care duc aceasta lupta si iti spun ca nu e usor. Dar nici imposibil. Voi spune din nou un lucru- pe care deasemenea l-am mai spus pe aici si criticastrii de serviciu mi-au sarit in cap ca unii ce le stiu pe toate. Masturbarea se transforma foarte usor in patima. E suficient sa o faci prima data. Totodata este un pacat greu. Face parte din categoria „pacatelor de moarte”. Daca l-ai facut si mori nespovedit nu te scapa nimeni de iad oricate pomeniri s-ar face pentru tine. Prin spovedanie se iarta pacatul dar patima(boala) ramane daca pentru ea nu urmezi tratamentul corect. In acest caz tratamentul se numeste canon, pe care ti-l da duhovnicul si pe care trebuie sa-l urmezi cu strictete. Canonul la randul lui trebuie sa fie corect. In general el consta in primul rand intr-o perioada de timp mai lunga sau mai scurta de interdictie de a te impartasi cu Sfintele Taine. Acest lucru nu trebuie sa te sperie ci sa te bucure, pentru ca atunci cand te impartasesti trebuie sa fii vindecat de patimi. In caz contrar nu numai ca nu te vei vindeca dar s-ar putea sa fie si mai rau(de ex. vei cadea dupa un timp in acelasi pacat). Pe langa departarea de la Sf. Impartasanie, canonul mai cuprinde o serie de rugaciuni pe care trebuie sa le faci negresit. De ex. Rugaciunile de dimineata, cele de seara, de dinainte de masa si dupa masa. De fapt asta este randuiala MINIMALA a oricarui crestin. Mai poate cuprinde Paraclisul Maicii Domnului, ceva metanii, etc. Nu trebuie sa te intristeze oprirea de la impartasanie ci cauza care a determinat-o. Contrar a ceea ce sustin unii nu deasa impartasanie(fara vrednicie) e cheia succesului in lupta cu patimile. Ci lucrarea personala impreuna cu Hristos Domnul. Ca sa te convingi citeste viata Sf. Maria Egipteanca. Aceasta in toata viata ei s-a impartasit de trei ori:Prima data la botez, a doua oara la intrarea in pustia Iordanului a treia oara inainte de moarte. Asta nu a impiedicat-o sa ajunga la viata ingereasca inca in trup fiind! Dar cu ce eforturi! Deasemeni in cazul sihastrilor care vietuiesc departe de asezari omenesti. Pe de alta parte, acum cateva zile citeam despre un parinte aflat intr-o manastire si care a trait 20 de ani, NUMAI cu Sfanta Impartasanie pe care o lua zilnic. Evident insa ca el terminase lupta cu patimile.
D
septembrie 15, 2009 @ 9:56 pm
„Daca l-ai facut si mori nespovedit nu te scapa nimeni de iad oricate pomeniri s-ar face pentru tine ” – cred ca ar fi bine sa nu o luam noi inaintea lui Dumnezeu.
Si daca imi aduc eu bine aminte, nu sunt foarte sigur ca este trecut in randul pacatelor de moarte; doar daca o incadrezi la desfranare (stiu … desfranare cu mana; dar nu cred totusi ca este acelasi lucru ). Asta nu inseamna ca este un pacat neinsemnat.
„Contrar a ceea ce sustin unii nu deasa impartasanie(fara vrednicie) e cheia succesului in lupta cu patimile.” – imi poate spune fratia ta cand se impartaseste omul cu vrednicie ? Sa nu ne dam noi cu parerea despre lucruri ATAT de importante.
aaaaa
septembrie 29, 2009 @ 4:52 pm
vreau sa va pun o intrebare: dupa ce se spovedeste un om de pacatul acesta si nu primeste canon are ceva?
florinm
septembrie 29, 2009 @ 5:42 pm
nu are nimic.
dar intrebarile astea e bine sa i le pui si duhovnicului tau.
o sa te lamureasca mai bine 🙂
aaaaa
septembrie 29, 2009 @ 5:58 pm
multumesc
aaaaa
septembrie 29, 2009 @ 6:18 pm
eu voi merge cu clasa si acolo la spovedit si ne lasa sa stam cat vrem sa spunem pacatele. Dar dupa ce mam spovedit si iar cad in pacat ce fac? adevarul e ca si mam uitat la materiale urate pe internet si alea mau facut sa cad. trebuie neaparat sa nu ma mai uit si asa sper ca voi reusi sa scap si voi lupta. trebuie pur si simplu sa ma abtin. dami un sfat cu sa reusesc sa scap!!! mie frica ca nu voi mai apuca sa ajung la spovedit ca voi pati ceva. te rog frumos linistestema cu un sfat.
robert
septembrie 29, 2009 @ 6:38 pm
nu pot zice ca am scapat de patima aceasta, dar sunt dupa 35 de zile in care am stat cuminte. la inceput e usor sa te abtii, dar cu timpul e din ce in ce mai greu parca diavolul anume face de te ispiteste si mai tare. eu am ales o metoda nu stiu daca buna dar a dat roade pana acum sper ca si de acum incolo. mi am umplut timpul cu tot felul de treburi. de dimineata si pana seara ma vezi ca fac cate ceva ca asa nu ai timp liber de prostioare.poate nu e o solutie buna, dar am scris o ca la mine a inceput sa dea roade.
george
septembrie 29, 2009 @ 6:57 pm
Pentru inceput ca sa scapi de patima asta primordial este sa nu-l mai faci,nu te mai uita la asa ceva care-ti provoaca doar rau, te imbolnaveste mental si te impatimeste si mai mult, pentru ca cu cat il repeti cu atat va fi mai greu sa scapi de patima, e bine ca daca iti vin gandurile de la vrajmas sa fugi de ele si sa stii ca sunt de la el,sa faci altceva, ocupati-va timpul cu lucru, cu cititul, lasati internetul, marturisirea pacatului este foarte importanta si rugaciune multa, rabdare si nevointa cat mai multa si veti scapa fratilor.
mereu ne vom lupta cu patimile si pacatele noastre, de aceea sa ne pazim mintea.
Doamne ajuta!
ionutz
septembrie 29, 2009 @ 9:29 pm
E superba metoda ta robert!:-)E o metoda foarte buna!Uite vine la un pustnic un calugar foarte ispitit si calugarul il vede pe pustnic ca ,construieste un zid dimineata si se chinuie si seara il darama.Intrebat de ce?Raspunde:Ca sa nu stau,pentru ca altfel imi da diavolul de lucru!E minunat copilas mic!:-)
Viorel
septembrie 29, 2009 @ 9:43 pm
@aaaaa
Fiule, primordial este sa fugi mai ceva ca dracu de tamaie de informatiile care intra pe calea simturilor: vaz, auz si care te pot duce la orice fel de pacat. Deci fugi de orice imagine(poza, film, revista)obscena. La fel si cu auzul, nu vorbi si nu asculta despre aceste lucruri. Informatia se cuibareste in minte si se tranforma in ispita. Cu ajutorul ei, te lucreaza diavolul. Deja, cand te-ai uitat la o imagine obscena, te are la mana si capata putere asupra ta. Odata ce ai cazut, adica ai facut chestia aia trebuie, sa mergi la duhovnic sa te spovedesti cat mai curand. Mergi la biserica parohiei si gasesti preotul paroh, fara nici un fel de rusine ii spui ca trebuie sa te spovedesti. Daca te chiama in alta zi, faci cum iti spune. Apoi rugaciunea si mersul regulat la Sfanta Liturghie duminica, trebuie sa-ti fie ca respiratia, asa cum trebuie sa respiri ca sa traiesti tot asa trebuie sa-ti fie si mersul la slujba, nu formal ci obisnuindu-te de tanar sa traiesti crestineste. Daca nu-l vei chema pe Dumnezeu langa tine permenent, vei cadea in toate pacatele acestei lumi.
Ana
septembrie 30, 2009 @ 12:27 am
aaaa @
„Dar dupa ce m.am spovedit si iar cad in pacat ce fac?” Te spovedesti din nou. Sa te ridici mereu din pacat. Avem multe istorisiri in paternic, despre monahi care cadeau des si se ridicau la fel de des. Mereu sa te ridici.
Si cand iti vine gandul la asa ceva, sa faci metanii daca este posibil sau sa spui rugaciuniea inimii. Nu lasa ca „altcineva” sa-ti conduca trupul si apoi sufletul!
florinm
septembrie 30, 2009 @ 12:28 pm
Draga aaaaa,
Cu clasa mergi la spovedanie ca sa te obisnuiesti, ca sa vedeti ca preotul nu musca 🙂
Deci nu trebuie sa astepti sa mergi cu clasa ca sa te spovedesti.
La spovedanie e ca si la doctor: te duci si cu clasa la control, dar cand te simti rau, te duci si singur, nu?
In timp ce doctorul iti vindeca in primul rand trupul, preotul iti vindeca in primul rand sufletul.
Asa cum doctorul iti da medicamente ca sa te vindeci si iti mai spune si altele pe care sa le faci ca sa nu te mai imbolnavesti (sa te imbraci, sa nu bei foarte rece, sa dormi la timp, sa mananci la ore fixe etc.), tot asa si preotul iti spune ce sa faci ca sa scapi de pacate (nu doar de masturbare). Asa cum asculti de doctor si iei medicamentele ca sa scapi, tot asa trebuie sa asculti si de preotul tau duhovnic (ba chiar mai mult decat de doctor).
In afara de duhovnic, mai sunt si „prietenii” de la care trebuie sa culegi ce e bun (inclusiv cei de pe internet, ca noi). Sa fii atent la aceia binevoitori, zambitori, care-ti spun ca n-are nimic daca te uiti la o fata cu pofta, daca asculti o muzica ce te trimite cu mintea la lucruri pacatoase, daca vezi un film dur etc. – acestia nu stiu ce spun, ei sunt robi ai placerii. Unora ca acestia, daca le-ai spune ca ce fac ei e rau, te-ar cataloga probabil, imediat, ca incuiat. Daca ti se va intampla asa, sa nu deznadajduiesti. Caci din deznadejde se trag multe pacate si foarte grele.
Cu masturbarea trebuie sa lupti asa cum gasesti scris in articolele de pe site-ul acesta sau in comentarii. Cum spune si Ana, mai sus: cand iti vine gandul la asa ceva, sa faci metanii daca este posibil sau sa spui rugaciuniea inimii.
Deci IN MOMENTUL IN CARE ITI VINE GANDUL SA TE MASTURBEZI, in momentul ala (daca iti permit conditiile) sa faci metanii, cat de multe poti, si sa spui rugaciunea: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!” in timp ce faci metaniile. Sau „Iisuse, miluieste-ma!”.
Pacatul asta trebuie spovedit, normal. La spovedit mergi ca si la doctor – de cate ori ai nevoie. Ca si boala, si pacatul te poate doboara la pamant. Si normal, trebuie sa ne tratam si sa nu mai repetam pacatul.
robert
septembrie 30, 2009 @ 1:04 pm
ms Ionutz. pai eu unu asa am procedat si a dat roade. am zis sa o zic ca poate la cineva va functiona. eu cred ca daca iti faci de treaba si numai lenevesti e simplu sa scapi de aceasta patima. cineva mi a zis ca sta la bloc si face cat face treaba dar o sa o termina odata si odata si apoi ce va face? eu i am zis ca daca termin la tine nu i grav ii ajuti pe altii si tot iti ocupi timpul.
florinm
septembrie 30, 2009 @ 1:11 pm
Robert, lipsa de ocupatie este doar una din cauzele care duc la acest pacat.
In acelasi timp, a fi tot timpul ocupat cu ceva este una dintre metodele forte de a te tine departe de pacatul asta.
Deci iata cum lucreaza Domnul! Incercand sa elimini una dintre cauze, primesti leac pentru tot pacatul!
Doamne, ajuta!
Petru
septembrie 30, 2009 @ 2:49 pm
La această problemă îţi voi răspunde prin cuvintele părintelui Arsenie Boca. El spunea că atunci când îţi vin în minte tot felul de imagini care să te ispitească şi apoi să cazi în păcat să-ţi imaginezi că femeia aceea din mintea ta nu are un ochi, sau că dintr’o dată o poţi privi asemea unui cadavru intrat în putrefacţie, care să-ţi provoace scârbă în loc de alte senzaţii. Te sfătuiesc să priveşti filmuleţe cu disecţii umane şi vei vedea că omul după moarte este simplă materie şi incearcă atunci sa vezi dacă te mai ispiteşte vreo imagine. Dacă vezi o fată pe stradă cum umblă în ziua de azi foarte „îmbrăcate” încearcă s-o imaginezi fară o mâna sau fară cap, şi iti spun sigur ca uiţi de toate şi nu-ţi mai trebuiee nimic, sau macar încearcă. Ştii cei interesant,că diavolul te ispiteşte dar nu-ti ştie gândurile şi nu-ţi stăpâneşte voinţa. Doamne ajuta !
Viorel
septembrie 30, 2009 @ 3:29 pm
@ Petru
Din experienta proprie:foarte adevarat si foarte eficient!
robert
septembrie 30, 2009 @ 5:27 pm
ms florinm. si poti scapa de mai multe pacate asa…
aaaaa
septembrie 30, 2009 @ 6:27 pm
tot spovedanie e si cu clasa nu exista spovedanie pe care sa o faci degeaba ca merg singur sau cu clasa tot spovedanie e
Ana
septembrie 30, 2009 @ 8:11 pm
„Te sfătuiesc să priveşti filmuleţe cu disecţii umane „
e si de plans si de ras:-)
mariana
octombrie 5, 2009 @ 8:21 am
scrieti si voi ceva inpotiva filmelor porno
Ana
octombrie 5, 2009 @ 8:45 am
Mariana citeste asta: „http://www.scribd.com/doc/2979011/Ortodoxia-si-religia-viitorului-Ieromonah-Serafim-Rose”
Mai bine de atat nu se poate scrie. Ai sa intelegi cu ce ne confruntam.
Doamne ajuta
aaaaa
octombrie 10, 2009 @ 4:23 pm
buna mam intors cu vesti bune. tocmai am fost si mam spovedit si de astazi voi avea un duhovnic. ma simt bine si am reusit sa nu mai fac asta. tot ce vreau sa va spun ca va multumesc pt sfaturile pentru care mile ati dat pana acum. de acum cand am o problema voi merge la duhovnic pt ca cu siguranta poate sa imi de un sfat mai bun decat de pe un site de interenet. am mai scris pe acest sub numele de aaaaa, uyuy si qwqw. doamne ajuta
Viorel
octombrie 10, 2009 @ 5:01 pm
@aaaaa
Ne bucuram foarte mult ca ai inteles si ai pus in practica. Confirmarea ca ai facut ce trebuie, este faptul cate simti bine dupa cum tu spui. Si cred ca-ti dai seama ca te simti bine intr-un fel aparte, nu ca atunci cand faci ceva lumesc, placut. Daca ti-ai gasit duhovnic, tine-te de sfatul lui permanent, intreaba-l orice, nu doar la spovedanie, si fa ce-ti spune. Daca vei mai cadea, in orice alt pacat, scoala-te cat mai repede, nu lasa gandul de deznedejde sa te cuprinda, si cu incredere, alearga la spovedanie neintarzaiat. Asta sa-ti fie gandul: de cazi de 1000 de ori, de 1001 ori sa te rdici. Doamne ajuta!
P.S. Semneaza-te si tu cu numele de botez, ca nu cred ca ai fost botezar aaaaa!
natalia
octombrie 10, 2009 @ 11:10 pm
multumesc si eu acestui site ca am reusit sa inving o patima urata ce ma chinuia de muuulti ani.cum am reusit?intai lacrimi multe ,cainta sincera,apoi spovedanie,impartasanie,rugaciuni,matanii si muzica religioasa care sa-mi rasune in minte chiar si cand merg pe strada,apoi am renuntat o vreme indelungata la televizor si la tot ceea ce ar putea sa-l alunge pe Dumnezeu din sufletul meu.in fiecare moment il rugam pe Dumnezeu sa nu lase nici un gand necurat sa-mi treaca prin minte,sa nu lase sa fiu ispitita, am incercat sa evit in fiecare moment imaginile provocatoare.cand apar la tv scene cu sarut nici nu ma uit.E o minune.Am realizat ca daca alungi pacatul din minte, trupul se domoleste,nu te mai ispiteste cu ceea ce credeam eu ca sunt hormonii.iar cand am simtit oarece ganduri tulburi m-am spovedit din nou repede,gandind ca-mi voi reinoi puterile prin Iisus Hristos. scriu toate astea pentru a-i fi de folos cuiva.Eu n-am reusit sa ma las atatia ani,deoarece n-am smuls toate radacinile.
Chestia cu disectiile ma amuza,la asa ceva nu m-am gandit;-)
alin
noiembrie 5, 2009 @ 4:08 pm
In legatura cu acest subiect pot afirma ca Domnul Iisus Hristos m-a vindecat complet.E adevarat ca mi-am schimbat si viata pacatoasa. In acest sens trebuie sa te spovedesti, sa te impartasesti, sa te rogi sa nu mai cazi, sa respecti poruncile lasate de Dumnezeu(nici cu ochii sa nu doresti ce nu este al tau), sa iti schimbi alimentatia, sa te indepartezi de televizor si de orice altceva ce te poate rani, sa nu iti doresti slava desarta(sau orice iti poate aprinde dorintele).Daca te hotarasti sa faci aceste putine lucruri, Bunul Dumnezeu va face restul lucrarii. Multumesc Bunului Dumnezeu si Domnului nostru Iisus Hristos ca m-au salvat la timp caci acest pacat(caci este clar un pacat) poate afecta sanatatea(uneori cu consecinte grave). Pacea( mult dorita) pe care o veti dobandi nu se compara cu nimic altceva. Doamne Iisuse Hristoase ierta-ne si ajuta-ne pe toti.
george
noiembrie 10, 2009 @ 4:49 pm
ajuta foarte mult in despatimire si acatistu Sf Maria Egipteanca
mariana
noiembrie 18, 2009 @ 7:58 am
eu nu reusesc sa scap si vreau!!!!
Ion
decembrie 14, 2009 @ 7:10 pm
Un post foarte indelung comentat.
Pot sa spun ca si rugaciunea lui Iisus te ajuta foarte mult , nu stiu daca acest punct de vedere s-a spus mai sus .
La inceput e mai greu de savarsit dar cu timpul te obisnuiesti cu ea .
Ion
decembrie 14, 2009 @ 7:23 pm
Iar nu stiu daca s-a mentionat mai sus . Cine poate sa faca niste metanii seara . Mai domoleste imboldul trupesc .
Trebuie cumva sa incercam sa smerim trupul . Sa incercam cat de cat sa facem miscare.
cristi
decembrie 18, 2009 @ 1:38 pm
buna tutturor
am gasit acest site cu ajutorul Bunului Dumnezeu,,am citit despre acest pacat(masturbare)tot ce am gasit aici incluzand si toate comentariile si sfaturile date de toi de pe acet site.
Ii multumesc lui Dunmezeu pentru aceasta descoperire
am vazut pe acest site multe sfaturi pentru lupta cu acest pacat si mam gandit sa scriu si eu ceva si mai mult sa va cer celor care ati reusit sa lepadati acest pacat,sa ma sfatuiti un pic si p mine.
Eu am inceput acest pacat ca oricare alt tanar la 16 17 ani,lam continuat si pana azi constient fiind ca e pacat
Dupa cativa ani,pe la 19 20 lam spovedit pentru prima oara,a facut canonul mea dat duhovnicul Sf Impartasanie.Dar nu lam lasat.Am cazut mai deoparte in defranare tot cam in acelasi timp pe la 19 ani,si am continuat cu amandoua pacate pane azi.
Am vazut ca toti spune ti aceleasi lucruri la toti care vor sa se lasa de pacat,sa mearga la Biseica,sa se spovedeasca des, sa si faca canonul…dar pentru mine care fac toate astea(mai putin canonul)si pe deasupra mai sunt si dascal la Biserica..ce sfaturi imi dati in lupta cu acest pacat??
E prima oara cand vorbesc de acest pacat in afara de dohovnic dar vreau si va ror sa ma ajutati si voi,cu un sfat cat de mic nu tineti cont ca sunt dascal si ar trebui sa stiu ca nu e bine ce fac dati mi sfaturi ca la oricare om care are nevoie
vo rog din suflet
va multumesc si Dumnul sa ma ajute si p mine si pe toti si mai ales pe voi..
florinm
decembrie 18, 2009 @ 3:11 pm
Salut, Cristi!
Slava Domnului ca ai curajul sa intrebi acestea si ca ai vointa sa te lepezi de ele! Stii si tu ca asta este primul pas: sa vrei sa te lasi de pacat. Dar eu te intreb: chiar vrei?
Am avut si eu probleme cu acest pacat (al masturbarii), dar nu pot spune niciodata ca am scapat definitiv de el, pt ca de cate ori am spus sau am gandit ca am scapat, la scurt timp am cazut iarasi.
Pacatul facut cu buna stiinta este pacat foarte grav, te las pe tine sa-ti raspunzi la intrebarea „cat e de grav sa pacatuiesti cu buna stiinta?”. insa Domnul ne iarta chiar si asa, conditia fiind POCAINTA. Ce cuvant mare: PO-cainta. Pentru ca nu e de ajuns simpla parere de rau (cainta), ci trebuie sa abandonam pacatul, sa ii rezistam, sa refuzam sa-l mai comitem. Nu putem refuza altfel decat facand canonul! Oricat de mult ne-am amagi noi, daca nu facem canonul rezistam un timp, dupa care caderea este mult mai grea si pacatul e mult mai greu, pentru ca acum vine din neascultare, din mandrie, din lene. Am trecut si trec si eu prin asta – de-asta imi permit sa vorbesc atat de deschis. Daca nu facem canonul, spovedania devine doar un act banal, o obisnuinta, ca si cum am juca teatru, ca si cum am merge la psiholog, ceva rece, ca si cum am merge pentru ca TREBUIE, dar fara sa simtim intr-adevar dorinta de vindecare. In vindecarea sufleteasca, dorinta de vindecare implica si efort din partea noastra, nu este suficient doar sa vrei, pentru ca nu poate cineva sa spuna ca vrea fara sa faca nimic in sensul acela.
Canonul este sfant, canonul este esential, relatia cu duhovnicul este esentiala, trebuie sa ne rugam pentru duhovnicii nostri, sa ne rugam pentru noi, sa citim psalmul 50, sa-l invatam, sa-l simtim in inima noastra. La fel si celelalte rugaciuni de pocainta, prin care cerem Domnului acest mare dar, POcainta…
Despre celalalt pacat, ce sa-ti zic? Poate nu stii ca inca poti ajunge curat la casatorie, daca te pocaiesti sincer in fata Domnului si nu mai repeti acel pacat al desfranarii. Curvia (si masturbarea) duc la pierderea sufletului, pentru ca omul se adanceste intr-o placere care-l face rob. Ajunge sa numai judece normal, adica ajunge sa spuna raului bine si binelui rau, pentru ca raul asta il hraneste pe el, ii hraneste placerea pacatoasa! Cunosc multi crestini care merg la biserica dar fac sex (?!?) cu prietenul/prietena si nici nu vor sa auda ca acesta este un pacat, daca le spune cineva asta parca ii arde! E greu sa lasi pe unul sa-ti spuna ca e gresit ceea ce tie-ti place atat de mult si pentru faptul ca tu ceri ajutorul, te admir si te felicit!
Insa nu e de ajuns asta. Tot duhovnicul, respectarea canonului si abandonarea voii proprii te ajuta sa scapi si de pacatul asta! Vorbeste cu prietena ta, spune-i si ei ca vrei sa ajungi curat la casatorie – curat trupeste nu se mai poate, dar macar sufleteste – e MARE LUCRU, frate Cristi!
Iarta-ma daca ti se pare ca sfaturile se repeta, dar astea sunt metodele, retetele ortodoxiei pentru scaparea de patimi: abandonarea voii proprii, spovedania, pocainta sincera, canonul, umilinta. Si vom ajunge si noi, facand acestea, sa tinem capul sus – nu cu mandrie, dar pentru ca vom avea constiinta curata!
Doamne, ajuta!
Mariana
decembrie 18, 2009 @ 3:18 pm
Cristi, e important că tu conştientizezi păcatul şi că vrei să scapi. Cel ce te poate ajuta cu adevărat este Hristos, Mântuitorul!
Nu o să dau sfaturi! Dar o să pun nişte întrebări dure…dure şi pentru mine că le scriu:
Ai putea face asta în Biserică?…Nu uita că şi tu eşti templul Duhului Sfânt!
Ai putea face asta de faţă cu Hristos? Nu uita că El este omniprezent!…
,,Omorâţi în voi toate păcatele” spune Scriptura!
Memorează versetul din Galateni 2:20 ,,20. M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa de acum, în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine. „
Apreciez enorm spovedania ta publică! Prăbuşeşte-te la picioarele Mântuitorului şi cere-I să te izbăvească…Spune-I că nu te vei ridica pănâ nu te va vindeca…asta dacă vei simţi cu adevărat aşa…
Dumnezeu să îţi dea putere să ai biruinţă cu acest demon!
ionutz
decembrie 18, 2009 @ 3:31 pm
Nu iti voi da sfaturi ca sunt un necredincios cristi,ci doar atat iti spun:Curaj,ai nevoie de barbatie pentru a lupta impotriva acestor patimi care te stapanesc.Dumnezeu e alaturi!Nu lasa pe diavolul sa ti-l ia pe Domnul.E cea mai scumpa comoara….:-)
D
decembrie 18, 2009 @ 3:46 pm
Pe langa ce a spus Florin si ceilalti dinainte, este esential sa eviti din „fasa” orice tentatie, orice prilej (este valabil si pt.curvie si pt. masturbare). Vorba p.Savatie: stand cu iubita in brate si meditand la cat de rea e curvia,n-o sa scapi in veci de ea. Straduieste-te sa eviti orice prilej, de orice natura, fie si doar vizual,auditiv,tactil,etc. Fugi (chiar la propriu) de orice tentatie, chiar daca uneori vei fi privit ciudat de ceilalti.
Domnul sa te ajute!
cristi
decembrie 18, 2009 @ 4:35 pm
buna din nou
va multumesc ca ati sarit asa de repede in ajutorul meu cu multe sfaturi de folos.
Am scapat de ceva vreme de defranare,nu mam impartasit de 5 ani pana anu asta la pasti cand prin voia lui Dumnezeu mam despartit de fosta mea prietena pri februarie,si nam mai czut in pacatul defranarii(dar masturbarea nam lasato)mam spovedit la inceputul postului mare si am vorbit cu duhovnicul meu ca poate ma invredniceste bunul Dumnezeu ca la inviere sa iniez cu totul si cu trupul si cu sufletul.Dar am inceput ca si mai inainte cu canonul cu matanii o vreme dupa care mam lasat pe o ureche si nu numai ca mam lasat de canon dar cu asta mea revenit si pacatul defranarii.In post,de florii.Nu stiu daca va dati seama cata mahnire am avut cat de rau mea parut pentru ceea ce am facut.Repede la spovedit si ma invrednicit bunul Dumnezeu si mam impartasit…parca zburam eram alt om…dar cu toate astea nu mam lasat nici de un pacat.trece o vreme si iar cad si iar mam impartasit in postul Sf Marii.de atunci nam mai cazut in desfranare dar masturbarea a venit ca o furtuna in viata mea.NU era zi sa nu fac asta.Acum mam apucat serios de canon si dupa ce am mai si citit p acest site poate ma ajuta Dumnezeu sa ma last si de masturbare..
scuze ca am scris asa mult dar simteam nevoia sa vorbesc cu cineva
si sa va raspun si la intrebari…VREAU SA MA LAS DE ACESTE PACATE IMI DORESC DIN TOT SUFLETU SA MA LAS..NU MA MAI INTERESEAZA NIMIC VREAU DOAR SA SCAP DE ELE.
VA MULTUMESC INCAODATA PENTRU AJUTOR
DOAMNE AJUTA..
florinm
decembrie 18, 2009 @ 4:49 pm
Cristi, nu e nevoie sa ne raspunzi, sa te justifici, nu te-a judecat nimeni. Insa pacatul nu ne e necunoscut nici noua.
Raspunde-ti tie si daca tu chiar crezi acelea in inima ta, ca poti scapa cu ajutorul Domnului de acele pacate, asa sa fie! Sa dea Domnul, draga frate! Ai nadejde.
cristi
decembrie 18, 2009 @ 5:13 pm
pai tu mai intrebat daca eu vreau sa ma las…
imi doresc asta din toata inima de asta meam luat inima in dinti si am scris si aici
stiu ca nu e bine fac pacatul asta al defranarii cu constiinta ca e pacat ceea ce fac dar nu ma las de el
cand cad in acest pacat cad gandindu ma ca e pacat
dar il fac
si asta ma doare cel mai tare
ca vin duminica de la biserica si prima grija pe care o am e sa dau drumu la calculator si sa caut ceva xxx sa ma uit si sa cad in pact.
am un duhovnic foarte bun dar vreau sa vorbesc cu cineva care a avut aceeasi boala ca mine..
doamne ajuta
florinm
decembrie 18, 2009 @ 5:20 pm
Da Cristi, iarta-ma, eu te-am intrebat desi nu asteptam un raspuns. M-am exprimat gresit.
Ai zis ca vrei sa vb cu cineva, iti voi trimite un mail si daca vrei putem discuta pe tema asta. Nu am cu ce sa ma laud, dar stiu ca discutiile, prieteniile ajuta mult in cazurile astea.
Doamne, ajuta!
D
decembrie 18, 2009 @ 5:29 pm
Inca ceva: daca vei reusi sa te abtii o perioada, sa nu-ti spui – am scapat de patima asta. Sa fii MEREU in garda, pentru ca atunci cand te crezi mai in siguranta, atunci e mai usor de cazut.
Ar mai fi si o masura mai drastica,pentru a taia din prilejuri, a propos de ceea ce spui ca faci: renunta la internet ! Nu vei mai avea unde sa cauti xxx. Ai telefon care-ti permite sa navighezi, ia-ti unul mai simplu,care n-are facilitatea asta. O sa spui ca sunt prea drastice masurile astea. Da, dar daca spui ca nu te poti abtine,va fi f.greu altfel. Bineinteles, asta e doar primul pas.
cristi
decembrie 18, 2009 @ 6:03 pm
nu cred ca sunt asa de drastice masurile mie greu sa ma las da r o sa incer
sper sa ma mai ajutati si cu alte sfaturi
doamne ajuta
cineva
decembrie 18, 2009 @ 6:20 pm
Cristi si eu am cazut de nenumarate ori in pacatul asta.Asta vara cand m-am spovedit si mi-a zis parintele ca nu ma poate impartasi pentru ca este o patima de care trebuie sa ma las…mi s-au luminat ochii mintii.Dupa spovedanie eram tentata din nou sa cad in pacatul asta si ziceam : eee.. lasa ca ma spovedesc data viitoare(in mintea mea gandeam ca orice pacat spovedit e si iertat, insa nu ma gandiseam nicio clipa ca ori de cate ori il repet , desi l-am marturisit si nu ma las de el , fac un pacat si mai mare)si ma aprindeam.Insa, pentru ca acea spovedanie a fost profunda si pentru ca mi-am ales si duhovnciul tot asta vara, simteam cu adevarat(ma crezi??!!!))) ca Dumnezeu este cu mine.Nu imi era dor deloc de starea de neputinta si teama pe care o aveam dupa ce termina de facut….
De fiecare data cand ma lua pofta sa ma masturbez… saram in camera la mine in genunchi si ziceam Tatal Nostru.Imi era teama.Stiam ca daca nu ma voi opri nici macar atunci, imi va fi greu,imposibil sa ma als de el.Imi era rusine atunci cand ma voi duce din nou la spovedit , sa ii spun parintelui ca m-am masturbat si cum eu orice pacat il marturisesc fara retinere, am incercat sa nu il mai fac pe asta. de ce? dupa ce ma masturbez, ma apuc si de alte pacate. injur, nu mai tin post, ascult muzica…pentru ca oadata ce l-am facut pe ala mare mare…astea mi se par mici si nu mai vad rostul sa ma abtin de la ele.plus ca mi-e teama… daca mor imediat dupa ce ma masturbez, sau in timpul in care ma masturbez, eu stiu: fac infarct, comotie cerebrala sau..nu stiu orice e posibil…ma gandesc sa nu ma duc in iad.Imi e tare teama de flacari si de urataniile de pe acolo.Doamne ajuta-ma sa nu mai cad iar in pacatul asta!!!Curateste-ma Hristoase Dumnezeule Sfinte de patima asta si da-mi puterea sa il inving pe Satan. Intareste-ma in credinta Doamne! da-mi putere sa lupt! amin!
cristi
decembrie 18, 2009 @ 6:42 pm
iti multumesc si tie pentru sfaturi si incurajare
stiu si eu fac la fel cand a inceput postul o saptamana nam mai cazut in acest pacat dar mam gasit cu fosta mea prietena si mi sau aprins toate relele din mine..si iar am inceput sa cad in pacat
mam spovedit si iar am cazut
cateodata nici nu realizam ca eu am cazut in pacat il faceam si uitam
cred ca e foarte rau sa uiti asa ceva
si acum sper sa ma lupt mai bine il am si pe Dumnezeu cu mine
si va am si pe voi care prin ceea ce ati scris mai sun nu neaparat pentru mine imi dati curaj
sper sa reusesc
doamne ajuta ne noua sa ducem o viata curata
alinadamian27
decembrie 18, 2009 @ 6:57 pm
Doamne ajuta Cristi! unde e frica de Dumnezeu, e si vointa! ai grija de sufletelul tau! 🙂
alinadamian27
decembrie 18, 2009 @ 7:05 pm
stii care e partea nasoala? ca aveam 5 ani cand am inceput sa ma masturbez…ma ‘indragostisem’ de un actor din filme…si uite asa incepusem. nu stiam ce e , si normal ca atunci nici nu stiam ca e pacat. ma simteam bine. imi imaginam fel si fel de transai. la scoala ma frecam de banca. radeau copii d emine in pauza.. invatatoarea mi-a zis: daca mai faci asa ceva iti fac curu rosu! eu nu intelegeam : da ce rau fac dom’le?!! pana in calasa a 8 dupa aproape 10 ani. citeam intr- revista, o tipa facea acelasi lucru ca si mine si i-a raspuns psihologul care o indemna sa se masturbeze pt ca e normal si alte tampenii ,.atunci am aflat ca ceea ce fac eu e masturbare. acat pe care l-am marturist prima oara pe la 18-19 ani.pffff atatia ani in pacat.. iti dai seama? se spune ca faptele noastre pe lumea celalta se vor pune in baklanta…pai eu ma masturmab si de 4 ori pe zi… vai d emine si de mine!
cristi
decembrie 18, 2009 @ 7:57 pm
am trecut si eu prin asta alina
si ajunsesem la fel sa ma masturbez de 2 3 ori pe zi
nu ma sovedisem inca
ajunsesem sa nu mai dorm noaptea si daca ma masturbam adormeam imediat
dar am incredere ca intr o buna zi ma va ajuta Dumnezeu sa ma oresc si ma va si ierta
dupa cum zice si psalmul ,,pacatele tineretilor si ale nestiinte mele nu le pomeni doamne”
doamne ajutane sa ne lasam de aceste pacate
Regenerea Spirituala
decembrie 18, 2009 @ 10:30 pm
ma bucur ca am citit posturi sincere in care multi au recunoscut ca este in pacat mare, acesta al masturbarii… din pacate tinerii din ziua de azi nu vad nici un pacat in acest lucru, daca le spui frumos, spun ca noi nu stim… Dumnezeu sa le lumineze mintiile si celorlalti tineri si sa-i ajute sa se lase de acest pacat urat si sa-L urmeze pe singurul Dumnezeu! Fi-ti sincer, si rugati-va cu credinta si Dumnezeu va va ajuta in orice problema…!
lama
decembrie 18, 2009 @ 11:54 pm
insoara-te !
cristi
decembrie 19, 2009 @ 12:36 am
la mine te referi sa ma insor???
daca da iti zic ca mi doresc din tot sufletul acest lucru
dar vreau sa o fac doar odata in viata
nu caut femeie perfecta pt ca nu exista
caut ceva numai pt mine
si cu un interior in care este Dumnezeu si dupa aea si eu
iti multumesc oricum pt sfat
doamna ajuta
D
decembrie 19, 2009 @ 9:57 am
Cristi, am auzit lucrul asta la un batran de vreo 80-90 de ani. Mi-a spus ca se ruga in felul urmator :”Doamne,da-mi o sotie cu care sa traiesc cum iti place Tie !”
Si a „primit” o sotie cum nici nu se gandea ca ar putea gasi.
Mihai
ianuarie 4, 2010 @ 9:14 am
Sie u am cazut in patima despre care se doscuta aici, dar as dori sa aflu ceva: pot sa ma spovedesc la un alt preot decat duhovnicul meu de pana acum? Sunt student si am gasit un preot care m-a facut sa simt ceva aparte cand a vorbit cu mine. M-as duce sa ma spovedesc la el. E si aproape de locul in care stau eu la facultate.
E vreun pacat sa ma duc la alt preot decat la duhovnic si sa ma spovedesc?
As dori, daca se poate, sa primesc un raspuns pana maine. Miercuri as vrea sa ma spovedesc.
Va multumesc!
Saurian
ianuarie 4, 2010 @ 11:13 am
Spune-i asta duhovnicului şi cere-i binecuvântarea să te duci să îţi fie celălalt preot duhovnic şi n-ar trebui să apară probleme.
Mihai
ianuarie 4, 2010 @ 11:33 am
Dar la celalat o sa ma spovedesc probabil de vreo 2-3 ori cat sunt student. Apoi, daca o sa revin in oras ma voi spovedi tot la duhovnicul meu de acum. Bine, o sa discut cu preotul de aici ca ar trebui sa vina cu botezul si o sa ii povestesc eu cum sta treaba.
De fapt, o sa ii cer binecuvantarea sa ma spovedesc la Bucuresti la celalat preot. Dar la el o sa pot reveni? La cel de acum? De sarbatori sunt in general acasa, deci la duhovnicul prezent ar trebui sa ma spovedesc. Stiu ca suna alambicat rau de tot povestea mea, dar asta e.
Am cazut iar in pacatul onaniei si am o neincredere in mine si o teama de esec, de fapt am impresia ca o sa esuez in examene, mai mare decat aceea ca voi reusi, iar cand am fost la preotul din Bucuresti, mi-a vorbit cald si frumos si m-a uns la suflet cum s-ar spune. Deci, cum sa fac ? Merge sa ma spovedesc acolo sia poi aici ???
florinm
ianuarie 4, 2010 @ 11:50 am
Mihai, nu te complica atat… Cu cat gandesti/traiesti mai simplu, cu atat mai multa liniste vei avea.
Astfel, ca sfatuitor poti sa-l ai si pe parintele din Bucuresti. Si il poti ruga sa-ti si citeasca rugaciuni pt ajutor la examene, pentru intarire in ispite etc. Dar este neaparata nevoie si de efortul si rugaciunea ta.
In acelasi timp, de spovedit o poti face cand vii acasa, la duhovnicul tau.
Daca ai nevoie, putem vorbi si pe email.
Doamne, ajuta!
Mihai
ianuarie 4, 2010 @ 2:07 pm
Mul;tumesc florinm. Sper sa nu ma consider prea indiscret sau suspicios, dar esti preot? Oricum ideea ta mi-a deschis putin mintea.
Mihai
ianuarie 4, 2010 @ 2:08 pm
de fapt . . . putin mai mult .
D
ianuarie 4, 2010 @ 2:15 pm
Daca simti ca ai nevoie sa te spovedesti mai des, intreaba pe actualul duhovnic. Ca regula generala,n-ar trebui sa fie probleme. Cand esti acasa te spovedesti acasa, daca stai mai mult la facultate te spovedesti acolo.
Spoveditul in sine, adica marturisirea pacatelor, nu este problema daca este facut la doi preoti (cu binecuvantare insa). Sfatul duhovnicesc, indrumarea trebuie insa luate de la unul singur, pentru ca exista posibilitatea ca cei doi sa aiba metode diferite,sa vada diferit lucrurile.
Ca sa nu inteleaga cineva gresit; eu am vorbit de pacate; daca ele se transforma in patimi,daca se repeta,capata stapanire asupra ta – mergi si vorbeste cu duhovnicul care te indruma, de la care iei si sfat, care sa stabileasca si o „strategie de lupta” pentru patima respectiva.
D.
ianuarie 4, 2010 @ 4:04 pm
Dar daca duhovnicul nu imi da canon pentru acest pacat in care cad destul de des si ma spovedesc destul de des ce fac ? Pot apela si la alt preot ? E vreo problema daca ma spovedesc de fiecare data cand am facut pacatul acesta ?
D
ianuarie 4, 2010 @ 4:07 pm
Priete-ne,ia-ti si tu alt nick. Nu vezi ca suntem doi la fel ?
D
ianuarie 4, 2010 @ 4:08 pm
Sau esti Mihai si ai tastat gresit ?
D
ianuarie 4, 2010 @ 4:15 pm
pentru Mihai – in cazul in care nu am fost suficient de clar : prin sfatul duhovnicesc care trebuie luat doar de la duhovnicul „principal” (ca sa zic asa) m-am referit la directionarea in viata duhovniceasca,canon, atitudinea pe care ar trebui sa o ai, calauzire spre induhovnicire, etc.
Asa, un sfat pe o problema punctuala, bineinteles ca poti lua si de la alt preot. Roaga-te insa (si e valabil si pentru situatia cand te duci la duhovnic) ca Dumnezeu sa-i dea cuvant pentru tine, sa-i insufle sfatul de care ai nevoie. Caci daca mergi cu incredere si ascultare, prin parinte vorbeste Dumnezeu.
Mihai
ianuarie 4, 2010 @ 4:16 pm
Nu. Nu e Mihai!
Mihai
ianuarie 4, 2010 @ 4:19 pm
Bine! La mine e cam patima…Din nefericire!
cristi
ianuarie 4, 2010 @ 5:37 pm
buna
am revenit din nou…pentru mine a inceput anul tot la fel de prost cu lam terminat adica iar a revenit aceeasi patima
mam si impartasit de craciun a fost superrrr mam simtit usurat si parca alt om acum iar am inceput si meam pirdut un pic si increderea in mine ca o sa pot reusi sa ma las si acum innaite sa scriu am cazut
ce sa fac astept cateva sfaturi ca data trecuta mea folosit tare si acum iar vreau sa ma chinui
parintele duhovnic nu mea mai dat canon si eu cand nu am canon nu prea mai fac rugaciune
ce sa fac ???
ce rugaciuni sa fac numai sa ma las odata pentru totdeauna de aceasta patima
doamne ajuta si va urez si un binecuvantat la toti
florinm
ianuarie 4, 2010 @ 6:02 pm
Cristi,
probabil ca parintele tau nu ti-a mai dat canon ca sa te faca sa te descurci si singur. Normal ca-ti e mai greu la inceput, poate-ti va fi foarte greu tot timpul, nicio grija, parintele iti va da din nou canon, daca „boala” ta se va agrava. Problema este ca nu trebuie sa-ti doresti sa mai ajungi acolo, in starea in care vei fi cand vei mai primi canon. Trebuie sa te ridici ACUM, ca si atunci, de altfel – niciodata sa nu deznadajduiesti.
Nu exista o anume rugaciune care sa te faca sa SCAPI de patima asta, insa exista o serie de rugaciuni, ale unor sfinti, care s-au luptat si ei cu diavolul desfranarii – una este a Sfintei Iustina:
“O, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, uite vrăjmaşii mei cum s-au ridicat împotriva mea pregătind laţuri picioarelor mele! Sufletul mi-e greu dar numele Tău m-a uşurat în noapte. Când m-au împresurat am fugit la Tine, pentru ca vrajmaşii mei să nu se bucure de mine, pentru că Tu ştii, Doamne, că eu sunt roaba Ta. Pentru Tine am păstrat curăţia trupului meu şi sufletul meu l-am închinat Ţie; de aceea, miluieşte pe roaba ta, o bunule Păstor şi nu lăsa duşmanii să mă mănânce, ci ajută-mă să înving aceste rele ispite.”
Cea mai importanta, in afara de rugaciune si canon este HOTARAREA PROPRIE, de a nu mai pacatui, caci din cauza nehotararii se cade in acest pacat.
Doamne, ajuta!
D
ianuarie 4, 2010 @ 6:07 pm
Ca ti-ai pierdut increderea in tine, asta este bine . Sa-ti pui de acum increderea DOAR in Dumnezeu, nu in puterile tale.
Te scoli,lupti, si-ti pui nadejdea in Domnul.
freddy155
ianuarie 4, 2010 @ 6:56 pm
Dragi prieteni,
Legat de cele ce am citit mai sus, cum că trebuie să ne fie frică de iad, am şi eu câteva nelămuriri:
Din câte ştiu eu (foarte puţine) iadul nu mai există de vreo 1967 de ani, nu? Există o „poveste frumoasă” despre Învierea lui Hristos care a sfărâmat porţile iadului a rupt legăturile morţii şi chinurile iadului. Ba mai mult există nişte părinţi, Biserica îi numeşte Sfinţi Părinţi, cum ar fi Grigorie de Nyssa şi Grigorie Teologul, care spun că apocatastaza e posibilă ca rugăciune a noastră pentru diavol (citiţi Iubirea nebună a lui Dumnezeu a lui Paul Evdokimov). Cam până acolo poate ajunge iubirea de aproape. Pentru că aproape nu-mi este doar omul ci toată Creaţia lui Dumnezeu este aproapele meu şi sprijinul dat mie de către El pentru mântuire. Apropos de mântuire, mai spun unii Părinţi (Simeon Noul Teolog, Ioan Gură de Aur) că de la Hristos încoace nu se mai pune problema mântuirii (ea s-a făcut odată pentru totdeauna) ci problema iubirii pentru că cine Îl iubeşte ca un frate, ca un frate se va mântui, cine Îl iubeşte ca un prieten, ca un prieten îl va iubi.
Mai constat cu stupoare că mulţi dintre voi (majoritatea) l-aţi îndemnat pe acel copilaş să meargă la un preot ca acesta din urmă să-l ierte pe săracul copilaş, dar nimeni nu i-a amintit că Sfinţi Părinţi ca Vasile cel Mare(vezi epistolele sale, netraduse în română decât sporadic) şi Ioan Gură de Aur( Comentarii la Epistola I şi la Epistola a II a către Corinteni, există şi în română) spun că iertarea de păcate nu ţi-o dă preotul ci Euharistia: „Luaţi mâncaţi, Acesta este Trupul Meu care se frânge spre IERTAREA păcatelor” „Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu, al Legii (original grecesc preferă termenul de legământ) celei noi, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre IERTAREA păcatelor.
Să nu mai spun cât de „creştini” suntem unii din cei care dăm sfaturi pe acest site, atât de creştini încât participăm la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur dar nu ascultăm de mustrarea pe care el o făcea celor care veneau şi se împărtăşeau doar la sărbători (vezi acelaşi comentariu la epistola I către Corinteni), aceeaşi mustrare pe care el o face creştinilor care veneau să-i asculte cuvântările împotriva anomeilor pentru că nu rămâneau la Liturghie ca să se împărtăşească (vezi Cuvântări împotriva anomeilor).
La fiecare Liturghie, Duhul Sfânt mijloceşte prezenţa Fiului lui Dumnezeu pe masa Sfântului Altar, sub chipul pâinii şi al vinului, pentru ca noi, mâncându- L pe Domnul, să trăim bucuria împlinirii existenţei noastre. Domnul Hristos se oferă tuturor celor ce cred în El, spre vindecarea patimilor sufletului şi a slăbiciunilor trupului. Nevrednicia şi nepregătirea pentru Sfânta Împărtăşanie sunt motive nejustificate pentru a ne depărta de Domnul. Sfântul Ioan Gură de Aur îi numeşte lipsiţi de respect şi obraznici pe cei ce invocă astfel de motive sau cred că sunt mai pregătiţi şi mai vrednici de Sfânta Împărtăşanie o dată pe an, decât dacă s- ar pregăti să răspundă cu dragoste şi oricând chemării la ospăţul duhovnicesc al Stăpânului.
Şi închei cu un cuvânt al acestui minunat Sfânt Părinte: „De vreme ce ne-am învrednicit de atâta iubire si cinste de la Hristos, ca să ne împărtăşim cu Trupul si cu Sângele Lui, să nu ne lenevim a face acest lucru. Nu vedeţi pe copii cei mici cu câtă grabă apucă sânul mamei lor? Cu câtă repezeală pun buzele la sân? Cu aşa grabă ar trebui ca şi noi să ne apropiem de această Sfântă Masă si de acest sân al duhovnicescului Potir, ca să ne împărtăşim. Sau mai bine zis, cu mai mare grabă să ne alăptăm din Sfânta împărtăşanie, ca nişte prunci care se alăptează cu Harul Sfântului Duh, şi singura noastră mâhnire să fie neîmpărtăşirea cu aceasta hrană de viaţă făcătoare.
Iertaţi dacă v-am supărat cu ceva (felicitări Adrianei pentru mesajele îndrăzneţe şi pentru „retorică”. Eu îţi spun ca bărbat că în 98% dintre cazuri bărbaţii se masturbează pentru că doresc femei în mintea lor, în sufletul lor, în conştiinţa lor. Cum că ar fi o joacă sau o descărcare e doar chipul de început. După aceea încep să apară şi femeile în imaginaţie. Şi culmea, îţi vin în minte persoanele cele mai dragi de sex opus. De ce oare? Cred că atacă iubirea inconştient ca apoi să te stăpânească cu totul. Bărbaţii de care vorbeşti tu adică care să nu doarească femeia sunt cam 2%. Ştii cine sunt ăia? Sfinţii. Există un sfânt, Sfântul Andrei cel nebun după Hristos e numele lui, care intra în băile publice ale femeilor şi le atingea fără să le poftească. Îl întrebau oamenii cum se simte când le atinge şi spunea: „Ca un lemn”. Cam acesta e singurul tip de bărbat care ar face masturbarea cum o propui tu.(cred) Până şi Sfântul Vasile cel Mare spunea: „N-am cunoscut femeie şi totuşi fecior nu sunt” Cum poate dar să pretindă cineva că masturbându-se nu se gândeşte la ceea ce-l stârneşte?
freddy155
ianuarie 4, 2010 @ 6:59 pm
erată: Cine Îl iubeşte ca un prieten, ca un prieten se va mântui.
Saurian
ianuarie 4, 2010 @ 7:13 pm
@freddy155, sunt un adept al împărtăşanii dese dar hai să îţi spun două întâmplări reale.
Prima a spus-o păr. Ioan Şişmanian ce a fost martor la tot. Era un tânăr care a căzut în păcatul sodomiei. S-a spovedit la preot şi pur şi simplu hohotea de căinţă pentru păcatul făcut. Preotul văzând pocăinţa tânărului l-a lăsat să se împărtăşească. Imediat ce s-a împărtăşit spune păr. Ioan Şişmanian că a văzut o privire de satisfacţie drăcească pe chipul tânărului. Apoi omul, care era foarte atletic, a început să tremure din tot trupul şi a făcut treaba mare şi totul pe el ( l-a apucat o diaree puternică ). Nu a putut ieşi din biserică ci a fost ajutat de călugări de acolo. După chestia asta vorbind cu acel tânăr, acesta spunea că a fost sincer în căinţa lui. Şi concluzionează păr. Ioan Şişmanian că dracul i-a insuflat o căinţă părelnică la acel tânăr ca să se împărtăşească ( dădea şi exemple trăite şi de mine personal când îţi plângi păcatele şi peste 5 secunde cineva îţi spune ceva şi îţi vine să îl omori ).
A doua povestire e trăită de mine. Şi eu sunt un băiat biruit de patima aceasta. Fostul duhovnic ( preot de mir ) deşi cădeam în acest păcat mă împărtăşea şi o făceam săptămânal. Noul duhovnic ( ieromonah ) nu mi-a mai dat dezlegare deloc. S-au întâmplat mai multe chestii şi am stat la mănăstire la un moment dat o lună jumate, timp în care nu am mai căzut. M-am spovedit şi apoi părintele mi-a spus că îmi dezlegare la împărtăşit dar trebuie ca săptămâna respectivă să fiu foarte atent să nu cad în păcate că voi avea ispite mari şi să ţin post câteva zile. După săptămâna respectivă m-am spovedit iarăşi iar noapte am făcut puţină priveghere până pe la vreo 2-3 dimineaţa urmând ca la 7 să înceapă slujba. Şi m-am împărtăşit. Acum să fac o comparaţie. Când mă împărtăşeam la preotul de mir simţeam că ceea ce iau e ceva sfânt, e Hristos. Era un simţământ frumos. Ei bine, la mănăstire lucrurile au fost mult mai intense. Când îmi spuneam rugăciunile de mulţumire de împărtăşanie m-a apucat totul. Simţeam că nu mai pot vorbi din cauza Sfintelor Taine în sensul că mi-era frică că voi pierde tot ce am în mine în momentul în care aş fi deschis gura. Mă simţeam pur şi simplu electrocutat de sfinţenie. Nici nu pot descrie. Şi a ţinut starea asta vreo 30 de minute. Iar apoi pentru o perioadă destul de lungă n-am mai căzut în păcat.
Concluzia: sunt pentru împărtăşania deasă dar o împărtăşanie cu sufletul curat. Azi nu ştiu zău cine mai are sufletul atât de curat cum aveau creştinii din timpul acelor Sfinţi Părinţi. Hristos ţi se descoperă în împărtăşanie pe măsura curăţirii tale sufleteşti.
florinm
ianuarie 4, 2010 @ 7:17 pm
Freddy, nu stiu de unde-ai inteles dumneata ca nu mai exista iad de 1967 de ani (suntem in 2010, ai uitat sa adaugi 9 ani si vreo 9 luni, cate-au trecut de la Pastele anterior 😉 ), dar ai inteles FOARTE GRESIT.
Iata, in primul rand, ce spune Sf. Scriptura despre Iad:
In Evanghelia dupa Matei (cap. XXV) se reda invatatura Mantuitorului despre judecata viitoare. Elementul caracteristic al acestei judecati este impartirea in doua a celor prezenti, impartire motivata de faptele fiecaruia. Unii vor fi de-a dreapta, catre care Mantuitorul va zice: „Veniti binecuvantatii Tatalui Meu si mosteniti imparatia gatita voua de la facerea lumii”, iar catre cei de-a stanga va zice : „Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui”. Si incheie : „Si se vor duce acestia in munca vesnica, iar dreptii in viata vesnica” (Matei XXV, 46).
Despre fericirea din rai, Sfantul Apostol Pavel spune concluziv : „Ceea ce a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc, acelea ochiul inca nu le-a vazut, si urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit”(I Cor. II, 9).
Cei pacatosi vor suferi in foc vesnic (Matei XXV, 41 ; IX, 43, 45 ; Marcu IX, 44, 48 , Luca III, 17 ; XVI, 24), vor fi indepartati de la Domnul(Luca XIII, 27 ; II Tes. I, 8-9), vor fi aruncati intr-un loc unde va fi intuneric, plangere si scrasnire a dintilor (Matei VIII, 22 ; XXV, 30 ; XIII, 50, Luca XIII, 28), unde focul nu se va stinge si viermele care il va roade va fi neadormit (Marcu IX, 44).
Atat recompensele cat si pedepsele, desi vor fi vesnice, vor fi proportionate cu faptele din viata pamanteasca (Luca XII, 47-48 ,Matei XVI, 27 ; XXII, 11-14 ; Apoc. XVI, 6 ,XIII, 10).
Sfanta Scriptura prezinta texte cu totul clare, privitoare la starea credinciosilor de dupa judecata universala. In ceea ce priveste starea de dupa judecata particulara, parabola bogatului nemilostiv si a saracului Lazar (Luca XVI, 19-31) arata ca bogatul a coborat indata dupa moarte in iad, in timp ce Lazar s-a dus in sanul lui Avraam, intre aceste doua locuri fiind o prapastie de netrecut. Este destul de clar ca sufletele merg indata dupa judecata particulara in rai sau in iad, unde asteapta invierea si judecata universala.
La intrebarea daca dupa judecata particulara situatia celor trecuti dincolo se mai poate schimba, Sfanta Scriptura raspunde prin unele texte care sunt pasibile de interpretari in sensul schimbarii, ca spre exemplu Matei XII, 31-32 si I Petru III, 19-20 ; IV, 6. Sfintii Parinti si practica Bisericii vor da cele mai potrivite interpretari acestor texte, in sensul posibilitatii schimbarii prin rugaciunile Bisericii si prin jertfa liturgica.
Despre posibilitatea vreunei schimbari dupa judecata universala, Sfanta Scriptura nu da temeiuri. Judecata pecetluieste pentru vesnicie situatia celor supusi judecatii, si nu mai e posibila nici o schimbare.
freddy155
ianuarie 4, 2010 @ 7:44 pm
Adevărat, adevărat zic vouă: Cel ce ascultă cuvântul Meu şi crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă. Ioan 5, 24;
Să nu socotiţi că Eu vă voi învinui la Tatăl; Ioan 5, 45;
Şi aceasta este voia Celui ce M-a trimis, ca din toţi pe care Mi i-a dat Mie să nu pierd nici unul, ci să-i înviez pe ei în ziua cea de apoi. Ioan 6, 39
Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu. Ioan 6, 51
florinm
ianuarie 4, 2010 @ 8:37 pm
Freddy, fara copy paste se poate?
Adica pe romaneste, sa inteleaga si astia care stau la casa.
robert
ianuarie 4, 2010 @ 10:38 pm
(fostul D.)
Sunt si eu biruit de patima asta … inainte cadeam mai rar acum am inceput sa cad si de 2 ori pe zi :sad:( . Nu stiu ce sa fac ca sa scap de patima asta , dar totusi sper ca prin spovedanie deasa si impartasanie pe care o doresc voi scapa ;-)uhovnicul nu da dezlegare la mai mult de o luna . Eu unul ma spovedesc la mai multi preoti pentru ca acesta e pacatul mult repetat si il spovedesc cam la toti . Dar o sa incep sa ma spovedesc la duhovnicul actual cu toate ca nu imi da canon .
D iarta-ma daca te-am suparat cu D. Am observat ca esti cam suparat zilele astea din discutiile de pe alte subiecte :D.
D
ianuarie 4, 2010 @ 10:55 pm
a fi mai ferm nu inseamna a fi suparat 😉 nu m-ai suparat;n-oi fi vazut ca mai este unul cu acelasi nick.
Tu crezi ca daca ii iei la rand pe toti preotii si-ti spovedesti pacatul asta vei scapa mai usor de el ??? Ramai la un duhovnic care sa-ti stabileasca un plan de lupta, nu zbura „din floare-n floare”.
abar
ianuarie 4, 2010 @ 11:07 pm
salutare tuturor!!!!!!!
sunt un tanat,abolvent de seminar teologic.acum cativa ani,eram foarte credincios si cu frica mare de dumnezeu.cu timpul, viata mea s-a schimbat.m-am indepartat f mult de biserica,poate si de dumnezeu.Din nefericire,imi plac baietii,nu stiu daca e rau sau bine.foarte mult timp am fost tulburat din cauza acestui pacat.din acest motiv , am urmat si o alta facultate.am incercat de multe ori sa ma schimb,mergand la spovedit dar fiind foarte slab,pana seara pacatuiam iar. Acum poate sunt orbit de acest pacat si nu mai constientizez cat de mare este acest pacat.daca cineva mai duhovnicesc vrea sa ma ajute,id meu de mess abarabar48, yahoo
robert
ianuarie 4, 2010 @ 11:13 pm
D, nu e vorba ca zbor din floare in floare si nu cred ca voi scapa mai usor de el , pur si simplu nu cred ca e pacat si de asta .. dar voi incerca sa imi tin duhovnicul atunci ..!
D
ianuarie 4, 2010 @ 11:14 pm
la ce te referi prin „pacatuiam iar” ?
stand departe de Biserica, stii si tu, nu vei reusi sa scapi nici de acest pacat (care o fi el) nici de altele.
ai un duhovnic stabil ? i-ai spus si de faptul ca iti plac baietii ? (pana la urma in ce sens iti plac baietii de nu stii daca e rau sau bine ?)
D
ianuarie 4, 2010 @ 11:17 pm
Robert – duhovnicul nu ti-a spus ca este pacat ? sau pui la indoiala ce iti spune ? si daca nu crezi ca este pacat,cum ai de gand sa lupti cu el ?
ioana
ianuarie 11, 2010 @ 5:52 pm
Am tot citit intrebarile si sfaturile,dar ce sa faci cand preotul duhovnic iti cunoaste familia foarte bine si esti destul de cunoscuta in oras si ai jena la a marturisi acest pacat,pt ca am citit ca nu trebui nici sa smintesti duhovnicul,ce formulare sa alegi sa nu raman bietul om pe ganduri?va multumesc
Vlad
ianuarie 11, 2010 @ 8:22 pm
ioana…
duhovnicul isi pierde darul preotiei daca spune cuiva pacatele care le aude cand spovedeste…
jena trebuie sa iti fie cand faci pacatul…nu cand il spui…
si eu sufar de acest pacat si la spovedanie i`am spus simplu duhovnicului ca m`am masturbat…desi duhovnicul meu este calugar…nu s-a smintit ci mi-a dat sfat bun.
diavolul incearca tot felu de metode pentru a te opri sa marturisesti.si eu am trecut prin asta,dar dupa ce m-am spovedit am simtit o imensa usurare.
Doamne ajuta!
ioana
ianuarie 11, 2010 @ 8:27 pm
parca pentru un baiat e mai usor de confesat,zic eu..ce canon ai primit?multumesc pentru sfaturi!Doamne ajuta!
Vlad
ianuarie 11, 2010 @ 8:41 pm
Nu e mai usor nici pentru un baiat,dar ce rost are sa duci pacatul asta?Si oricum nu il zici preotului,ci lui Hristos.Oricum Hristos stie pacatele tale…asteapta doar sa le spui si ti le iarta.
Am primit canon 100 de metanii zilnice si alte rugaciuni gen acatiste,psaltire,randuiala Sf Serafim…dar cred ca fiecare sufera de o anumita boala si are nevoie de un anumit tratament.Deci canonul meu este pentru mine…tu o sa primesti un canon care sa vindece boala ta.
Tu daca vrei sa scapi de aceasta patima spune un simplu da…cum zice si in articol si un Doamne scapa-ma…si mergi cat mai repede si te spovedeste…
Doamne ajuta!
cip
ianuarie 11, 2010 @ 9:07 pm
Robert trebuie sa constientizezi ca ceea ce faci este un pacat. Si in Biblie (in Vechiul Testament, Geneza, cap. 38) este pomenit acest pacat. Si ai sa-ti dai seama dupa pedeapsa pe care a primit-o Onan de gravitatea acestui pacat.
Dar Dumnezeu este bun si a trimis pe Fiul Sau in lume sa rascumpere pacatele noastre. Iisus Hristos a venit in lume sa caute oaia cea pierduta- pe noi cei plini de pacate. Asa ca sa nu deznadajduim ci sa alergam la El cu inima infranta si smerita sa-I marturisim pacatele noastre si sa-I cerem iertare.
Citeste ce spun Sfintii Parinti despre acest pacat si ce sfaturi dau.
Referitor la canon, te intreb ceva Robert: Daca ai fi grav bolnav ai alege sa te duci la un doctor care stii ca nu-ti va da nici un tratament?
Trebuie sa-ti gasesti un duhovnic pe care sa-l pastrezi, sa mergi numai la el, astfel ca el sa aiba timp sa te trateze cum trebuie. Ai spus ca te-ai spovedit la mai multi preoti, gandeste-te bine a fost vreunul care ai simtit ca te-ar ajuta mai mult.
Admin daca gresesc undeva te rog sa ma corectezi..
Robert poate citind ce am scris te vei gandi: uite unul care s-a gasit sa-mi tina morala. Eu sper sa nu para asa.
Si pe mine aceasta patima m-a stapanit enorm de multi ani. Sunt 15 ani de cand incerc sa scap de aceasta. Inainte nici macar nu stiam ca ce fac este pacat. Si cand am aflat, am fost… nu stiu…socat. Si am ales calea gresita ca sa scap de aceasta patima-departe de Dumnezeu si fara ajutorul lui. Imi puneam nadejdea doar in mine, ca daca vreau voi reusi. Din mandrie gandeam asa. Nu reuseam decat pentru perioade foarte scurte de timp si cadeam in deznadejde, iar apoi ura o perioada lunga in care nu mai incercam deloc. Si am pierdut asa ani intregi stand in acest pacat.
Pana acum trei ani, cand Dumnezeu a vrut sa ma intorc din nou la el. M-am dus la duhovnicul meu sa ma spovedesc, si desi imi dadea canon nu-l faceam. Dar nici acum nu ieseam biruitor in lupta cu pacatul. Dupa aproape un an am inceput sa-mi fac canonul (la indemnul unui prieten ). Atunci… s-a schimbat ceva. Facandu-mi canonul il chemam pe Dumnezeu nu numai sa ma ierte ci sa ma si ajute sa scap de acest pacat. Am reusit vreo 6 luni sa stau departe de acest pacat. Si am cazut din nou datorita trandaviei mele (m-am crezut scapat si am lasat-o mai moale cu canonul) dar si a faptului ca nu am urmat alte sfaturi ale duhovnicului (sa nu ma uit la uit la filme erotice….). Si m-am ridicat si iar am cazut cad ( de cateva ori) .Si nu mai stau sa numar zilele cat am stat departe de acest pacat ca altadata, ci doar imi pun nadejdea in Dumnezeu ca nu mai voi cadea niciodata si ca ma va ajuta in aceasta lupta.
Acum, scriind aceste randuri, realizez ca atunci cand imi puneam nadejdea in mine vroiam sa adaug inca cate o zi in afara acestui pacat, dar cand imi pun nadejdea in Dumnezeu este ca si cum i-as cere Lui sa adauge tot restul vietii mele in afara acestui pacat.
Ultima data cand am cazut in acest pacat am avut un vis in noaptea de dupa. Am visat o rastignire, doar atat mi-am amintit. Si m-am trezit dimineata cu asta in minte intrebandu-ma ce inseamna acest vis. Mi-a venit si raspunsul: ca eu de fiecare data cand fac acest oribil pacat il rastignesc din nou pe Hristos.
Va rog sa ma iertati.
Dumnezeu sa ne ajute la toti cei mpovarati de acest pacat sa scapam.
ioana
ianuarie 12, 2010 @ 11:44 am
Iti multumesc pentru sfat ,Vlad,am sa merg sa ma spovedesc probabil la un preot calugar,ideea e ca nu mai practic acest oribil lucru de cand am fost la Prislop,la momrantul Parintelui Arsenie si m-am rugat sa ma lumineze,in ajunul Bobotezei am tinut post negru si am visat urat noaptea,un duh necurat ma apasa,am strigat dupa ajutor in somn,m-am trezit si m-am rugat..Doamne,ajuta-ne pe toti!
ioana
ianuarie 12, 2010 @ 12:03 pm
Cel ce a facut malahie (Onania), 40 de zile să mănânce hrană uscată si să facă câte o sută de mătănii pe zi, si cu mare căintă în suflet hotărându-se de a nu mai gresi; se poate împărtăsi cu Sfintele Taine. Dacă nu îndeplineste canonul arătat mai sus, 1 an să nu se împărtăsească.
Păcatele care opresc de la Sfânta Împărtăsanie si canonisirea lor după Sfîntele Canoane
(Molitfelnicul Mare de Chisinău, ed.1820, pag.501-527.)
Dar cele 100 de matanii s efac toate in celasi moment al zilei sau separat?..
admin
ianuarie 12, 2010 @ 12:17 pm
Pot fi impartite pe durata unei zile. Ex: 50 dimineata, 50 seara. Problema este insa alta. Numarul de matanii si timpul la care se fac, le da duhovnicul in functie de problemele fiecaruia. Mai intai spovedeste-te la duhovnicul tau Ioana, si apoi iti va spune daca e cazul sa faci matanii, cate anume si pentru cat timp. Doamne ajuta!
ioana
ianuarie 12, 2010 @ 12:52 pm
Multumesc!Doamne,ajuta!
robert
ianuarie 12, 2010 @ 3:34 pm
Iti multumesc mult cip pentru grija de a raspunde si da, ai dreptate mare aici: „Daca ai fi grav bolnav ai alege sa te duci la un doctor care stii ca nu-ti va da nici un tratament?” In sfarsit parintele meu duhovnic mi-a dat canon , si o sa-l fac cu ajutorul lui Dumnezeu ! Eu constientizez ca e pacat (probabil m-am exprimat gresit mai sus :D)si ma lupt cu el , am hotarat in fiecare saptamana sa ma spovedesc ! Inca o data iti multumesc cip ,asemenea si celorlalti
o fata
ianuarie 12, 2010 @ 7:32 pm
NATALIA daca cumva mai intri pe acest site si vezi mesajul meu lasami te rog idul tau, multumesc..si toti care ati vrea sa vorbim despre aceasta patima lasatimi idul vostru
Mircea
ianuarie 13, 2010 @ 10:46 am
Eu consider malahia unul dintre cele mai distrugatoare pacate. E una din cauzele marilor dureri sufletesti din tinerete, cauza marilor dezamagiri in dragoste. Si cum totul pleaca de la a iubi si a fi iubit, pot spune ca malahia loveste tocmai aici. Nu doar ca te face sa fi autosuficient, sa cauti placerea in tine insuti, dar te face sa cauti „placerea rapida” chiar si atunci cand vei avea pe cineva drag langa tine, pe care il/o iubesti. Ma refer ca, fara sa constientizezi, pacatul asta va continua sa te „viziteze” in taina. Dar nu va veni singur… El mai are niste „prieteni” care facandu-si loc in casnicia ta, (sau in alt tip de relatie care stim deasemenea ca nu e placuta lui Dumnezeu), obijnuit fiind cu satisfactia sexuala rapida, vor strica bucuria dragostei din cuplu (bucurie care nu poate exista curata si deplina decat in casatorie). Pentru ca a fi obisnuit sa ajungi repede la „rezultat” (in malahie asta fiind scopul), te va face sa urmaresti inconstient aceasta. Iar acest act al iubirii nu trebuie sa vizeze placerea personala ci a celuilalt, pentru ca asta inseamna DRAGOSTE – a traii unul prin celalalt. Pana la urma asta e diferenta majora intre actul numit „dragoste” intre doi soti si o relatie sexuala intre un el si o ea. Dar vreau sa spun ca aceasta goana a trupului dupa placere personala, pe care nu o mai poti tempera decat cu foarte mare dificultate si cu multa osteneala, poduce multa tensiune intre parteneri. Chiar daca celalat iti intelege neputinta si cu dragoste te accepta si te ajuta sa treci peste, daca in inima ta se cuibareste orgoliul, acesta va fi foarte ranit si va da nastere unor complexe si unor stari de continua nemultumire a ceea ce esti si poti, chinuindu-te la nesfarsit, pana ai sa accepti ca ai aceasta neputinta care se poate vindeca numai prin iubire.
Dar cazul despre care am spus mai sus, este cazul „fericit”. Nu pentru ca e placut sa treci prin asa ceva, dar mai rau e cand ambii parteneri deprind slabiciunea la acest pacat, si amandoi, ca niste impatimiti, accentueaza mult mai tare problema prin pervertirea mintii cu tot felul de fantezii, care mai de care. Unele din aceste fantezii, insuflate chiar de tatal minciunii, produc rani foarte profunde in sufletul omului si ferice de omul care doreste sa opreasca navalirea acestor ganduri perverse. Slava lui Dumnezeu ca ingaduie diferite suferinte in viata de cupl su, care sa ne facaa ne scarbim de aceste pacate, atunci cand descoperim efectele lor.
Si inca multe sunt efectele acestui pacat, dar nu vreau sa intru mai adanc, pentru ca le consider pe acestea, suficiente ca sa intelegem dimensiunea acestui pacat. Cred ca foarte putini tineri sunt care sa nu traca prin focul asta in vremea de acum.
Doamne ai mila! Asa cum pe mine m-ai purtat, m-ai pazit, si m-ai scos inca viu din acest foc dandu-mi tamaduire, si pe altii prin mila Ta si prin marea Ta iubire, sa-i ridici si sa-i aduci la cunoasterea Adevarului Tau! Amin!
o fata
ianuarie 13, 2010 @ 3:50 pm
Fratilor va spun ceva:
Faceti bine intrand pe acest site si citind sfaturi despre ce zic semenii in a ne ajuta sa scapam de patima..desi in primul rand trebuie la biserica la spovedanie, sa ne sfatuim cu preotul..pentru ca aceasta este cel mai important de ascultat si cel mai de folos..ce zice preotul
Uitati ce cred eu :
Cand vrem sa vorbim cu Dumnezeu cu cuvintele noastre..sa luam decizia de a vorbi indirect cu Dumnezeu dar mult mai de folos..adica :
Sa vorbim cu prietenii nostri cei mai de pret din Ceruri care sunt Maica Domnului si Ingerii, Sfintii..rugaciunile lor mai repede le asculta Dumnezeu decat ale noastre care suntem pacatosi, caci ei sunt mai aproape de El si sunt lipsiti de pata pacatului..sunt Sfinti
INCA UN SFAT: ce ma invatat un preot..cand vorbiti voi cu cuvintele voastre si luati decizia de a vorbi cu Ei, destul avem canoane de la preoti prin care cerem ajutor..cand vorbim cu Ei sa se roage Lui Dumnezeu pentru noi sa numai cerem sa ne ajute sa scapam de patima ci sa cerem IERTARE..sa se roage pentru noi sa ne ierte Dumnezeu caci asta e cel mai important sa primim iertare pentru aceasta urata patima si pentru toate celelante pacate ale noastre.
Nu zic sa nu ne facem canonul..nu!nil facem care nil da preotul..dar pe langa caest canon cand vorbim cu Ei sa cerem cu cainta sa se roage pentru iertarea noastra. Sa ne fie de folos aceasta!
Davion
ianuarie 19, 2010 @ 5:36 pm
La aceasta pagina :http://www.resurse-ortodoxe.ro/carti-ortodoxe/pravila-bisericeasca/malahia am gasit urmatorul fragment : „Daca nu poti sa te desfaci de deprinderea patimasa a curgerii de samanta din pricina obisnuintei indelungate, cum cutezi nenorocitule sa te apropii de cele pe care nici ingerii nu le ating? Deci sau tremura si stai de departe de aici inainte de slujba dumnezeiasca si asa vei castiga indurarea lui Dumnezeu, sau asteapta sa cazi in urgie, ca un nesimtit si neindreptat, in mainile-Dumnezeului celui viu, care nu te va cruta cu iubirea de oameni, ci te va pedepsi fara mila fiindca ai cutezat fara nerusinare sa intri la nunta imparateasca cu sufletul si cu haina intinata desi nu esti vrednic nici macar de intrare, dar inca de asezare”. (Matei 22, 11). -Filoc. IV, p. 267,54.
Sa intelg ca de folos ar fi pentru padima malahiei sa stau departe de sfintele slujbe ?? Ma poate ajuta cineva sa inteleg cum trebuie acest fragment ? Va rog.
Dan
ianuarie 19, 2010 @ 11:02 pm
Frate @Davion: Este ca un ultimatum pentru cei care fac pacatul acesta cu buna stiinta, dar se duc si la slujbe, zicand ca malahia nu-i pacat (la fel cum sunt destui care zic ca nici fumatul nu-i pacat). Sau pentru cei care savarsesc pacatul cu buna stiinta, adica stiind ca este pacat, dar totusi nu vor sa se indrepteze. In contextul acesta este. Este un fel de a ne determina sa alegem concret cui slujim: ori lui Dumnezeu, ori lui mamona. Ca amandoua la un loc nu se poate. Nu se poate sa fie cineva desfranat cu buna stiinta si sa spuna ca-l iubesti pe Dumnezeu. Pe Dumnezeu il iubeste cine asculta de El. Pentru cei care cad involuntar in patima asta(se intampla), sa se duca in continuare la sfintele slujbe si sa nu se descurajeze. Sf. Liturghie ajuta foarte mult pentru intarirea noastra sufleteasca.
Domnul sa te binecuvinteze!
alex
februarie 27, 2010 @ 8:20 pm
Buna seara ! Am si eu o intrebare , la care daca se poate astept un raspuns in seara aceasta !. As putea sa ma impartasesc maine daca eu in aproape toata saptamana si in seara aceasta am cazut in pacatul malahiei ? 🙁 . M-am impartasit si saptamana trecuta :D. Doamne ajuta!
Florian
februarie 27, 2010 @ 9:41 pm
intreaba ti constiinta si dupa aia intreaba ti si duhovnicul.Doamne, ajuta!
Lucia
februarie 27, 2010 @ 9:58 pm
Alex,
Depinde de ceea ce te sfătuieşte duhovnicul tău. E bine să faci ascultare de dânsul! Una dintre condiţiile necesare spre a te împărtăşi e dezlegarea primită la Spovedanie!!! Şi la Spovedanie trebuie să-i zici tu, din proprie iniţiativă, Părintelui, despre acest păcat şi nu doar să aştepţi să te întrebe dânsul şi dacă nu te-a întreabă înseamnă că n-ai săvârşit păcatul respectiv! E bine să fii sincer la Spovedanie! Aşa cum eşti pe site !
alex
februarie 27, 2010 @ 10:09 pm
Constiinta imi spune ca nu ar trebui , duhovnicul imi da dezlegare , nu ma oprit niciodata pentru asta, nu stiu ce sa fac nici despartit de Hristos nu vreau sa stau ! Va spun maine ce am facut !
ionutz
februarie 27, 2010 @ 10:41 pm
Alex,prietene,Impartasania e foc care curateste!Cum dorim noi oamenii sa ne apropiem de Izvorul vietii,daca nu stim sa ne infranam a mai face pacatele acestea MARI la care bunul Dumnezeu priveste….Sa iti urmezi constiinta: Acel NU sa rasune puternic ,sa ne fie frica si rusine sa ne apropiem….de Sangele Sau preacurat….care e PREACURAT.Aici nu are loc malahia,sodomia,curvia,preacurvia…etc.Doamne ajuta!
ionutz
februarie 27, 2010 @ 10:48 pm
Ar fi bine sa mergi la duhovnic maine inainte de Liturghie si sa te spovedesti din nou pentru acest pacat.Sa il intrebi daca ai voie sa iei Impartasanie!Doamne ajuta!:-)
pacatosul
martie 31, 2010 @ 8:31 am
cine vrea sa vb si cu mine despre acest pacat, va rog da-ti add la sava_yonutz
Iulian
august 3, 2010 @ 11:23 pm
Comentariu
Salut. Cum puteti sa scapati de acest pacat foarte periculos sunt doua carti care ne poate scapa de acest pacat blestemat si boala sufletului (Razboiu Nevazut) scrisă de Sfantu (Nicodim Aghioritu) aceasta carte ne învaţă sa ne curatim total de orce patima si an mod special de acest pacat cumplit sa nu lipseasca di casa nimanui(Paza Celor Cinci Simturi)scrisă de Sfantu (Nicodim Aghioritu) pazirea simturilor ieste foarte importante toti copii nostri au nevoie sa cunoasca (Sfinta Scriptura) foarte bine si aceste doua carti si va scapa de tot raul. Veti sti cum sa va rugati lui DMNEZEU cu adevarat si poti sa o (Sfata Inpartasire) mintala si apoi una duhoniceasca. Nu am gasit nici un duhovnic sa spuna tot ce am scris tot ieu leam zis lor si miau zi ca sa fac atât ce ziceti ? Bine su nu?
Saurian
septembrie 1, 2010 @ 8:07 am
Valfar, ce te face să crezi că nu-mi trăiesc viaţa cum îmi place? Am încercat în unele momente grele să trăiesc şi eu în păcat şi să uit de Dumnezeul ăsta crud dar întotdeauna simţeam că viaţa mea nu mai are nici un rost. Ai trăit vreodată în Hristos? Nu mă referi să respecţi nişte reguli sau să trăieşti o viaţă morală ci să trăieşti în iubirea lui Hristos. Când ajungi acolo nici să vrei nu vei mai putea să mai cazi în astfel de păcate că ţi se va face greaţă de cât de grosolane sunt faţă de gingăşia iubirii Lui. Aşa că eu fac ce-mi place.
P.S.: Să fiu sincer: nu fac ce-mi place. Am nişte patimi de care nu pot scăpa nicicum şi simt cum mă consumă şi mă ucide încetul cu încetul. Şi aşa de mult aş vrea să trăiesc o viaţă curată, fără patimi dar firea asta a mea e slăbită. Dar cum îmi spunea cineva: luptă acum şi nu te mai gândi la viitor şi la tot felul de scuze. 🙂
Admin
septembrie 1, 2010 @ 8:12 am
Daniel, am sters comentariul lui Valfar pentru ca este doar o parere neargumentata cu nimic, dar am sters si celelalte comentarii care faceau referire la Valfar pentru ca ar fi ramas fara suport si nu ar fi fost intelese de ceilalti cititori noi.
Din pacate sunt destui semeni care nu au urechi de auzit si ochi de vazut, dar nu te intrista caci Dumnezeu nu se impiedica de nimeni.
Doamne ajuta!
Guest
septembrie 5, 2010 @ 10:19 am
Cei care sunt incercati de aceasta patima ar trebui sa poarte mereu o cruciulita la gat, deoarece asa diavolul ar mai avea o piedica.
Nicolae
octombrie 11, 2010 @ 1:48 pm
Doamne ajuta, fratilor!
Oare se scapa intr-adevar de acest pacat? Am citit si urmaresc acest topic intens, credeam k sunt eliberat de aceasta patima, dar iata k sunt stapanit mai mult decat credeam. Am 28 de ani, nu sunt casatorit inca, spovedesc si mi-e ffff greu la spovedania, dar km o data la 3-4 luni mai scap iarasi (inainte se intampla mult mai des, desigur). Nu ma uit la filme sau reviste deochiate, de mancat ceva excitant (gen ciocolata si toate kre sunt descrise ma pazesc), am avut diverse canoane, kt timp le urmez nu cad in pacat, dar apoi….ma pot abtine si jumatate de an, dar apoi este o energie sexuala kre se cere…descatusata…si cu prietenele pe care le-am avut, este o problema, daca ne sarutam mai multisor, ma ia cu…focuri si negresit ma masturbez in seara cu pricina. Cat este duhovniceste sa te saruti, cand se trece in exagerare? Am mai cerut parerea, dar sunt tanar si knt te ia valul, e greu sa mai pui frana.. sunt ingrozit k voi cadea in alte pacate mai grele, realizez ca nu mai sunt deloc cum ar trebui…..cu parintele meu duhovnic am o relatie ff buna, insa nush cum as putea sa birui definitiv aceasta patima. Dumnealui ma incurajeaza zikndu-mi k dk am cazut si-am alergat grabnic la iertare, Hristos ma va lumina! Este greu, chiar f greu, kd in dejnadejde si…multumesc ca m-ati lasat sa scriu aici si mai astept povete!
Ori de cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui!
Admin
octombrie 11, 2010 @ 3:12 pm
Salut Nicolae. In primul rand, asa cum ai spus, principalul motiv pentru care recidivezi in aceasta patima este neglijarea canonului. Canonul este medicamentul sufletului pe care il primim spre vindecare. Daca nu ne tinem de el pana la capat, si asa cum ni l-a dat duhovnicul…atunci vindecarea intarzie pana facem ascultare deplina.
Cat suntem in curs de vindecare (deci patima inca are tentacule adanci infipte in sufletul si vointa noastra), este bine sa ne ferim de toate prilejurile care duc direct, sau indirect, la reactivarea si intretinerea patimii de care suferim.
De aceea, saruturile sunt si ele o problema in cazul tau, mai ales cand vine vorba de aceasta patima…caci o intensifica…Asa ca ai mare grija la iubirea exprimata trupeste. Incearca sa nu te mai grabesti cu partea aceasta. Toate la timpul lor.
Despre sarut, importanta si influienta lui (mai ales pe termen lung), poti citi aici:
https://www.ortodoxiatinerilor.ro/iubirea/iubirea-indragostitilor/6172-cum-se-saruta.html
https://www.ortodoxiatinerilor.ro/iubirea/iubirea-indragostitilor/9026-sarutarea-dumnezeiasca.html
https://www.ortodoxiatinerilor.ro/iubirea/iubirea-indragostitilor/6173-sarutul-nu-e-pacat-ci-act-liturgic-act-de-iubire-in-si-cu-dumnezeu.html
Asteptam oricand sa ne spui ce nelamuriri mai ai, si cum te putem ajuta.
Ai incredere in Dumnezeu ca nu esti nici primul si nici ultimul tanar care poate sa fie vindecat de patima aceasta. Important este sa vrei sa te lasi si sa faci ascultare in continuare, dar cu multa rabdare.
Doamne ajuta Nicolae!
Ana
octombrie 11, 2010 @ 4:01 pm
3 metanii
De cate ori te prinde patima, fa 3 metanii cu rugaciunea inimii „Doamne Iisuse Hristoase fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.
Dumnezeu sa-ti ajute
Guest
octombrie 11, 2010 @ 5:06 pm
Draga Nicolae, la 28 de ani ai tai, n-ar fi cazul sa te insori? Si scapi, iak, de necaz, k sa ai femeia ta, buna sau rea, dar sa ti-o dea Dumnezeu pe cea buna, cere la Dumnezeu perechea ta, si apoi mergeti inainte crestineste.
Ca stii ceva: „ori te insori, ori nu te insori, tot vine vremea sa-ti para rau: daca te-ai insurat ca de ce te-ai insurat, daca nu te-ai insurat ca de ce nu te-ai insurat, deci la varsta ta, cred ca e deja urgenta, daca nu sunt probleme grave care sa impiedice aceasta. Daca nu, calugareste-te, ca acolo in nevointa si rugaciune permanenta nu mai este asa ispitit.
Domnul sa te indrume !
Ionutz
octombrie 11, 2010 @ 7:34 pm
Anonim,
NU cred ca e o urgenta in a te casatori!Nu asta e urgenta!Si crede-ma nu renunti asa usor la patima masturbarii nici daca te-ai casatori!!Si asta fii sigur!Caci radacinile raman undeva in inima si nesmulse,tot la patima aceasta duc.Draga Nicolae,fii cat se poate de sincer cu tine precum esti si acum.Fa-ti o prietena dintre cele crestine si explica ca sarutul te tulbura trupeste(nu neaparat sa explici ca tu cazi si in masturbare).Daca e crestina te va intelege si va renunta la sarut,daca nu,nu te iubeste!Iertare,am o atitudine cam strica din cauza faptului ca mai inainte am trimis niste explicatii la niste intrebari unor frati intru Hristos Domnul!
Ionutz
octombrie 11, 2010 @ 7:35 pm
stricta,scuzati 🙂
somebody
octombrie 11, 2010 @ 8:34 pm
De multe ori pacatul asta se poate vindeca mult mai usor daca e vorba numai de o ispita pur trupeasca,de o aprindere a simturilor.In cazul asta ajuta enorm postul aspru (fara exagerari,dar oricum,un post care sa vlaguiasca un pic trupul) sau cel putin renuntarea la anumite alimente cum ar fi carnea si grasimile in exces,dulciurile si orice fel de excitante ale sistemului nervos. Citim in Vietile Sfintilor ca ei isi oboseau trupul pana la epuizare prin munca (de ex,carau pietre)si rugandu-se,Dumnezeu vedea nevointa lor si ii ajuta.Daca poti,atunci cand esti pe punctul de a ceda, apuca-te si fa metanii pana cand te simti istovit.
Pe de alta parte,patima asta de multe ori nu este numai a trupului,ci are implicatii mult mai adanci. Si aici ne este f greu sa discernem.
E extrem de important sa ne dam seama DE CE ANUME pacatuim in felul acesta – nu pt a ne indreptati,ci pt a eradica pricinile pentru care cadem. Uneori tot ceea ce cauta omul este un refugiu, o refulare a unor sentimente pe care nu le doreste si de care fuge,o cufundare intr-o stare anume pe care o obtine prin intermediul trupului. Multi alcoolici nu beau fiindca le place neaparat gustul alcoolului,ci mai ales pt starea aceea de frenezie si uitare de sine pe care o traiesc dupa. Exista si multe suferinte launtrice care „ies” la suprafata printr-o patima de genul asta.
[u]Pt Nicolae[/u]:
Iarta-ma ca indraznesc sa-ti dau sfaturi, sunt ultimul om care ar merita sa faca asta…dar poate totusi ceva iti va fi de folos.Scrie in Pateric ca un batran a fost intrebat de un frate cum sa scape de patima desfranarii care il chinuia,iar batranul i-a raspuns: [b]”Arunca inaintea Domnului neputinta ta si vei afla odihna!”[/b]In aparenta pare simplu de implinit,insa in realitate…e cumplit de greu in acele clipe sa te arunci in genunchi inaintea lui Dumnezeu si sa-I spui: DOamne,priveste la mine, uita-Te cum ma chinuie patima asta si eu nu am nicio putere sa ma impotrivesc!” De ce e greu? Tocmai pt ca in clipele acelea…cam uitam de DUmnezeu.
Incearca sa nu te mai concentrezi atat pe propriul tau autocontrol,cat pe Hristos,pe chemarea Numelui Sau si pe un sentiment cat mai adanc al propriei nimicnicii si neputinte.Apoi,sa nu incerci niciodata sa (crezi ca) faci ceva cu puterea ta. Roaga-l pe parintele tau duhovnic sa se roage pt tine,iar tu,la randul tau,spune cat mai des: Doamne, Iisuse Hristos,pt rugaciunile parintelui meu duhovnic,miluieste-ma si izbaveste-ma!
Fii atent si cerceteaza in sufletul tau,ca nu cumva pricina acestei dependente sa fie o suferinta crezuta „ingropata”.
In privinta fetelor si a saruturilor/imbratisarilor,chiar si a strangerilor de mana,eu as fi categorica. In mod normal,lucrurile astea sunt perfect normale,daca se respecta buna cuviinta,sunt firesti si pline de un fior minunat,de o emotie unica. Dar ce facem cand fiorul acesta pur nu mai e chiar asa de curat si ne impingere sa cadem in desfranare? Tocmai pt ca suntem pacatosi,patimasi si slabi nu ne putem permite intotdeauna sa facem astfel de gesturi. Eu ti-as recomanda acelasi lucru pe care ti l-a recomadat si Ionutz in relatia cu fetele. N-ar strica sa fii mai distant fata de ele macar o perioada,pana cand te vei vindeca de pacat. Cei care au piciorul in ghips oare se forteaza sa alerge sau se odihnesc pana cand corpul lor se reface si devine sanatos si intreg din nou? Asa si tu: atata timp cat simti ca trupul tau se infierbanta si cedeaza,departeaza-te de focul care il aprinde!
Inca ceva:Patima asta nu se vindeca prin casatorie! (dovada este ca multi din cei care o practica sunt casatoriti) In plus,exista riscul de a-l distruge pe cel de langa tine si de a crea o noua suferinta cumplita care se va rasfrange si asupra copiilor.
Iar acum,o incurajare:-)
DA,SE VINDECA ACEASTA PATIMA! Domnul poate sterge pana si amintirea chinuitoare pe care ea o lasa in urma. Harul Lui este nemasurat,lucrarea Lui asemenea.Si sa nu crezi ca El se uita la tine cu scarba si dispret; dimpotriva,asteapta cu nerabdare sa te vindece si sa-ti daruiasca Bucuria negraita de a fi cu El! Curaj! Nu esti singur!
Iertare.
Guest
octombrie 11, 2010 @ 9:41 pm
Curaj fratilor si nu uitati sa va ridicati de fiecare data cand cadeti in pacat si sa va rugati Domnului sa va ierte si sa va dea putere sa rezistati mai bine ispitei data viitoare cand va veni.Si incercati sa aveti mereu o ocupatie, sa impletiti munca cu rugaciunea pentru ca totul porneste de la un gand pe care-l primim in minte si-l lasam sa incolteasca, atunci cand nu avem nimic altceva de facut.
Dumnezeu sa ne ajute!
Octavian
noiembrie 9, 2010 @ 9:12 pm
Trebuie sa controlezi tu corpul , nu sa fii scalvul lui
Nico
noiembrie 9, 2010 @ 11:14 pm
@Costinel
Fara suparare dar nu cred ca e potrivit comentariul tau aici, unde oamenii vor sa SCAPE de masturbare, nu sa-si faca impresia gresita ca este bine sa se masturbeze. Ai dat copy-paste la articole scrise de altii care nici macar nu trateaza masturbarea din punct de vedere ortodox. Iti recomand sa citesti si urmatorul articol: http://www.ortodoxia.md/frmantrile-sufleteti-ale-tinerilor/2801-despre-pcatul-malahiei-masturbrii-i-onaniei-pazei-de-a-nu-avea-copii
Iar celor care citesc comentariile vreau sa le transmit urmatoarele cuvinte:
Nu va lasati inselati de cei care spun ca masturbarea este sanatoasa, iar daca ati inceput sa faceti acest pacat, opriti-va, pentru ca provoaca dependenta. Daca credeti in Dumnezeu si in Cuvantul Lui, Biblia, atunci ascultati-L pentru ca Dumnezeu ne invata cum sa traim sanatos pe aceasta lume si sa avem si viata dupa moartea noastra fizica.
Iata ce scrie in Biblie:
I Corinteni 6,9-10: „Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrînaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii, nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu."
Doamne ajuta-ne si deschide-ne ochii!
Tiberiu
decembrie 11, 2010 @ 11:45 pm
o intrebare
Daca sunt "pocait" toata familia e pocaita si eu ma confrunt cu acest pacat oare pot sa merg la duhovnic???Unde ii gasesc? ma conrunt cu acest pacat de peste 10 ani si am mers si la pastori si m-am marturisit si nu am reusit sa ma las,am citit cateva articole si cu canoanele aveti mare dreptate ,rugandu-te prinzi putere,si are legatura acest pacat cu alte pacate, vreau sa cumpar Biblia Ortodoxa sa studiez.Vreau sa cunosc adevarul.ce imi recomandati???
Claudiu
decembrie 12, 2010 @ 7:39 am
Salut Tiberiu,
Poti sa mergi la un duhovnic si te va primi cu drag. Explica-i toata situatia ta si te va intelege. El va sti sa te sfatuiasca frumos si-ti va spune ce pasi sa faci ca sa scapi de masturbare si sa te simti eliberat sufleteste.
Tiberiu, primul pas ca sa cunosti adevarul este sa incepi cu carti mai simple. Sfanta Scriptura are intelesuri adanci si complicate, si e bine ca cineva sa ti-o talcuiasca.
Pentru inceput iti recomand volumele de carti: "Ne vorbeste Parintele Cleopa", de la 1 la 13.
Eu le-am citit la 19 ani cand m-am apropiat de biserica. Mi-au schimbat viata.
O sa le port in suflet mereu.
Saurian
decembrie 12, 2010 @ 10:15 am
Tiberiu, de unde eşti?
Claudiu, nu ar fi de preferat ca să-i recomande cineva lui Tiberiu un duhovnic cât de cât bun mai ales că el nu este ortodox şi să nu se smintească? Mă gândesc că vizitează foarte mulţi site-ul acesta şi dacă ne-ar spune Tiberiu în ce oraş e atunci poate unul din vizitatorii de aici din acelaşi oraş cu el i-ar putea recomanda un preot bun de acolo.
cristina111
ianuarie 18, 2011 @ 3:10 pm
Buna.Cat de curand am ajuns sa inteleg si eu cat cat de grav este sa ma masturbez. Asa ca doresc sa ma las de acest viciu.Insa mi-e frica sa mg la preot, sa marturisesc in fata lui Dumnezeu.La mine totul a inceput cu un viol,ce s-a repetat pe o durata mai indelungata.In timp violatorul a ajuns sa ma masturbeze,pt a ma determina sa continui in mod voluntar actiunea…Partial a reusit.
Insa dupa ce mi-am dat seama cu adevarat ce pot am inceput sa il evit,sa fug de el si totul s-a terminat brusc.Toate evenimentele astea s-au intamplat acum 8-9 ani(acum am 19 ani).Sufletul mi-e prea intunecat ,ma simt vinovata pt tot si am cazut si in depresie la un moment dat. Vreau sa marturisesc totul lui Dumnezeu ,insa am o oarecare ezitare,mi-e frica sa merg,mi-e frica sa spun totul si aman la nesfarsit.Nici macar la psiholog nu am avut curaj sa merg,ca sa pot sa fiu ajutata. Pur si simplu ma simt prea vinovata.Consider ca merit sa fiu pedepsita si merit sa sufar in continuare pt greselile mele.
Stiu ca de fapt realitatea se prezinta altfel,dar sunt prinsa inca in trecutul meu indepartat.De aceea va rog sa ma ajutati cu niste sfaturi!
marcel
februarie 9, 2011 @ 1:54 pm
Cristina, trebuie sa mergi la duhovnic si sai spui iati inima in dinti si spuneo dar pana atunci cauta te rog cartea:"Sparge tacerea: de maica siluana este foarte buna pt aceasta patima si iti dau si siteu ei dupa ce citesti cartea ar trebui sa treci pe acolo sai scrii sunt multe povesti ca ale tale, doamne ajute sa te intareasca domnul
marcel
februarie 9, 2011 @ 2:06 pm
http://sfintiiarhangheli.ro/node szc pt cristina si cine mai vrea 😀
marcel
februarie 9, 2011 @ 2:39 pm
as vrea sa mai vorbesc cu persoane din bacau care ma pot ajuta si as vrea sa mai primesc si pe mail ,mess articole , conferinte sfaturi uitatti id: marcel_barajos@yahoo.com
Claudiu2
februarie 12, 2011 @ 11:32 pm
Buna seara…sunt foarte disperat;nu reusesc sa scap de acest pacat,de aceasta patima in care am cazut…de pacatul masturbarii…chiar si astazi l-am facut…problema e ca de fiecare data cand am fost la preot sa ma spovedesc,n-a trecut mult timp dupa si tot am cazut in pacat,stiind in mintea mea ca e pacat;-)eci stiam ca e pacat iar eu tot il faceam…nu reusesc sa ma opun,n-am puterea,firea mea e prea slaba,natura mea e prea pacatoasa! Vreau sa va spun ca la spovedanie am fost aproape in toate posturile din an dar nu m-am mai impartasit de multi ani…Vreau sa stiu daca Sfanta impartasanie va sterge acest pacat.
Claudiu2
februarie 12, 2011 @ 11:49 pm
Am uitat sa precizez ca sunt in aceasi situatie cu Nicolae Steinhardt 🙂 cand fiind aprope de moarte in drum spre Bucuresti ii spune parintelui care era cu el : Tare ma supara niste ganduri, ca nu m-a iertat Dumnezeu de pacatele tineretii mele; ma intreb acelasi lucru si eu…ma rog desi primise botezul in inchisoare si urmase o viata intru Hristos nu cred k avea rost sa se intrebe lucrul asta…Dar daca..el nu era sigur in sitatia aia,va dati seama eu sunt mult sub el.
Ionut
martie 5, 2011 @ 9:58 am
Incredibil!
Am stat si am citit unele commenturi si ma minunez, imi dau seama pe zi ce trece ca lumea asta este plina de retarzi,nebuni si oameni indoctrinati cu acest venin numit religie. Voi nu intelegeti ca asta e natura umana? Voi nu intelegeti ca masturbarea nu are efecte negative??? La fel si sex-ul… S-a dovedit stiintific domnilor! Cauta,descopera,convinge-te!stiinta este totul…treziti-va! Cercetati inainte sa credeti…atata stiti sa demisionati din responsabilitate,sa spune-ti "satana a fost" sau dumnezeu m-a ajutat,oameni buni nu a fost satana si nici dumnezeu ci voi!voi singuri va "pavati"-)rumul in viata prin fiecare decizie ,vorba , alegere pe care o faceti. Sunteti(em) singurii responsabili pentru ceea ce se intampla cu noi…suntem oameni cu un instinct animalic,nu va mai deziceti de ceea ce sunteti…
Claudiu
martie 5, 2011 @ 10:08 am
Salut Ionut,
E inutil sa facem teorie.
Vorbim pe fapte.
Intra aici si citeste ce spun tinerii despre efectele masturbarii:
Mărturii despre patima masturbării ([url]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/masturbarea/12233-marturii-despre-patima-masturbarii.html[/url])
Considera ca religia nu exista, dar te rog sa iei in considerarea experientele acestor oameni. Poate noi suntem retarzi, dar acei oameni spun ca masturbarea le-a distrus cativa ani din viata.
Anonim
martie 5, 2011 @ 10:11 am
Este o patima este ingrozitoare nu stie ce vorbeste Ionut sau poate stie dar e las si nu vrea sa recunoasca !!!
Ionut
martie 5, 2011 @ 10:57 pm
Mda
Pai ii pune cineva sa o faca in exces? Orce exces pe care il facem ne dauneaza…e f bine nu? cand bei o bere sau altceva cu prietenii dar daca bei prea mult iti faci rau…e gustoasa o prajitura nu? Ei bine daca mananci a prost s-ar putea sa vomiti si sa te simti rau toata ziua…important este sa fim ponderati in tot ceea ce facem , inclusiv atunci cand ne masturbam…pe mine ma socheaza faptul ca oamenii care acceseaza acest site le este tare frica de faptul ca vor ajunge in iad daca se masturbeaza si nu se spovedesc…(cei care o fac in exces si traiesc in lumea lor asa cum am citit in acele marturii clar au nevoie de un psiholog,nu de un preot) mai este un tip aaaa pe nume care saracul abia a cunoscut aceasta *taina* nu se poate stapanii fara sa stie ca asta ne este natura,saracutul se minte singur…pentru a incheia va mai dau un argument pentru a vs demonstra paranoia in care sunteti legat de biserica,preoti,sfinti ssmd…(am vaz ca si aici s-a spus acelasi lucru) Pentru voi as putea devenii sfant daca: toata viata am facut numai rau celor din jur,am ucis,violat iar pe patul de moarte imi marturisesc pacatele in fata preotului iar Dumnezeu ma iarta…sau daca toata viata am fost ponderat,n-am facut rau nimenui iar pe cine am putut sa ajut am ajutat insa nu m-am spovedit si nici nu cred in Isus,sfinti etc.. Dumnezeu ma agreaza?ma iarta?? (din cate am inteles de la prof de religie si preoti la prima varianta imi asigur locul in rai iar la a doua ma duc in iad,interesant nu???
Dan
martie 5, 2011 @ 11:25 pm
Salut Ionut!
Desi nu stiu la ora la care scriu daca se merita sa ma obosesc cu explicatii, totusi am sa incerc…ca sa nu spui ca nu ti-a explicat nimeni ce si cum stau lucrurile a caror evidenta refuzi sa o accepti deoarece te simti cu musca pe caciula.
In primul rand faci o analogie total eronata ca si cum bautul unei beri sau mancatul fac parte din aceeasi categorie cu desfranatul.
Mancarea si bautul sunt o necesitate a firii iar desfranarea, ca si lacomia, ca si ura…nu sunt o necesitate a firii ci o deraiere de la firescul lucrurilor.
In desfranare, ca in orice alta patima nu exista "sa fim ponderati". A fi ponderat inseamna a fi in afara patimilor. Ori masturbarea este o forma de perversiune deoarece:
a) te epuizezi psihic si fizic cu niste imaginatii, transformand femeia din imaginatia ta in obiect si sursa de placere proprie, desi orice femeie are menirea de a fi sotie si mama a unui singur barbat.
b) placerea masturbarii este egoism pur, deoarece placerea sexuala este data sa se desfasoare numai in doi (barbat si femeie) si numai responsabil, adica sub taina cununiei caci actul sexual implica si efectul sau: nasterea de copii. Ori, prin masturbare se triseaza si viciaza insasi natura aceasta fireasca a omului.
c) ca masturbarea este o forma de perversiune iti poti da seama usor facand un exercitiu de imaginatie simplu: ce-ti spune constiinta la gandul ca poate viitoarea ta sotie (pe care nu o cunosti inca) se masturbeaza gandindu-se la x barbati si y imaginatii perverse ca sa obtina si ea placerea ca dehh…"asta ne este natura":-? Nu e nicio problema aici?
Apoi draga Ionut tu ai dreptate cand spui ca "asta ne este natura", dar nu decupat din context precum interpretezi ca sa-ti astupi constiinta.
Practicand masturbarea, ca orice pacat repetat, lucrul acesta devine o a doua natura a noastra. De asta la un moment dat ti se pare atat de natural sa te masturbezi: ca a intrat in natura ta sa faci perversiunea asta. Dar natura omului nu este asta ci cea initiala: starea de nepatimire, pace si bucurie permanenta. Natura omului initiala este cea dinainte de caderea in pacat. Noi spre aceea trebuie sa tindem, nu spre instincte necontrolate.
Si avem mijloace prin care sa facem asta: infranare, post, rugaciune, paza gandurilor. Dar nu le putem face pe acestea daca nu apelam la ajutorul lui Hristos. Ca fara El doar orbecaim in bezna pacatului si numim cu cea mai mare naturalete intunericul lumina si lumina drept intuneric.
Si pentru ultimele intrebari raspunsul e cat se poate de simplu si de bun simt: Dumnezeu nu iarta pe cine nu vrea sa fie iertat. Dragoste cu de-a sila nu face Dumnezeu fata de nimeni.
Ionut
martie 6, 2011 @ 12:08 am
…..
Nu ma simt cu musca pe caciula, am o iubita,un job bun si o familie la fel de bune si implicit o stare de bine generala…am intrat pe site total intamplator si nu m-a deranjat faptul ca voi spuneti ca masturbarea este jn pacat ci am intrat pe diversele topicuri,subiecte pe care le dezbateti si am vszut ca numai inpetii spune-ti…folosirea prez pacat??? A face sex cu iubita inainte de casatorie pacat??? Trebuie sa ramai virgina pana la casatorie? Adica sa stai sa rabzi dupa ce ca viata este atat de grea cu foarte putine clipe frumoasr… la casataorie parca iti garanteaza cineva ca vei avea parte de o casnicie fericita pana la moarte cu cel ales??? La fel si cu raspunsul pe care l-ai dat*dragoste cu forta nu se poate*….mai bine virgin si apoi divort dupa casatorie decat sa faci dragoste inainte si sa afli daca exista compatibilitate nu? Mai bine sa ucizi,sa faci rau si sa te spovedesti pe patul de moarte decat sa fi un om bun ,model dar totusi sa nu crezi in blblie etc…nu??? Mai bine sa stai sa te rugi sa-ti pice din cer si sa urmezi niste legi absurde scrise de oameni nu de Dumnezeu,nu din glasul Lui si nu pentru a ajuta omenirea ci doar pentru a controla masele,a prostii multimea si in ai opri din evolutie…nu vedeteti ca stiinta,medicina cu fiecare descoperire va demonstreaza ca in x nu este demon ci o boala psihica,ca o boala se poate vindeca printr-un tratament si nu prin rugaciune,ca tehnologia ne ajuta in viata de zi cu zi(confort,comunicare) inca un exemplu: acum cateva sute de ani oamenii mureau de la o banala raceala ,preotii spuneau da sunt demoni in oameni pana s-a dscoperit banala aspirina…la fel si cu wc-urile improvizate unde faceau treaba mare diversi insi care se stergeau cu un singur burete lasand bacterii si astfel imbolnavindu-se po***tia lumea crezand ca e satana cand defapt se transmiteau boli prin acel burete…bucurati-va de progresul tehnologic,bucurati-va de stiinta,medicina,munciti si nu mai astepti sa pice din cer pentru ca doar asa ne putem ajuta ca societate,doar asa putem evolua…si ca un paradox ce v-ati fi facut daca in zilele noastre nu ar fi existat internetul? Aaaa stiu…lumea nu s-ar mai destepta,nu s-ar mai descoperii marile adevaruri ascunse de marile minciuni ale religiei,indoctrinarii ssmd… Numai bine!
Ionut
martie 6, 2011 @ 12:10 am
🙂
Scz ptr greseli,scriu dp ipad si pe deasupra sunt f obosit…(traiasca progresul tehnologic):d
Dan
martie 6, 2011 @ 1:22 am
Draga Ionut, eu te cred ca ai intrat total intamplator pe site, dar asta nu-ti scuza faptul ca vii si arunci cu ineptii si sofisme de doua parale pe care le-ai invatat papagaliceste de pe diferitele forumuri de atei. Sa citam doar cateva:
a)"legi absurde" …doar pentru ca nu vrei sa le intelegi folosul. Apropo, si matematica e absurda pentru cine nu vrea sa o invete.
b)"a controla masele si a prosti multimea" …doar pentru ca tie nu-ti place de Dumnezeu. Apropo si comunistii aveau exact aceleasi sloganuri ca si tine. Ups…coincidenta.
c) "x nu este demon ci o boala psihica" …da asta sa o spui posedatilor care au renuntat de mult la psihologii depasiti de situatie si acum stau prin manastiri. Cred ca ar fi bine sa te duci cel putin la Man. Frasinei si sa le spui celor care sunt "alergici" doar cand vad sfanta cruce ca au o boala psihica si se poate trata cu pastile. Cine stie…poate "-)escopera" stiinta ca este si asta o boala naturala…"alergia la cele sfinte"
d) "banala raceala" si faptul ca preotii "spuneau" ca sunt demoni este o afirmatie penibila….sofism ieftin de tip ateu ignorant.
e) "sa pice din cer" …este alt sofism ieftin ca si cum noi chiar asteptam sa pice ceva din cer. O vorba simpla din popor spune "-)umnezeu iti da dar nu-ti baga in traista".
f) "ce v-ati fi facut daca in zilele noastre nu ar fi existat internetul" …alt sofism ca si cum internetul este marele depozitar al adevarului, nu doar un mijloc de informare. Dar ce fel de informare cautam pe internet? Depinde de fiecare ce cauta. Unii cauta adevarul iar altii cauta sa-si indreptateasca patimile…ca de exemplu masturbarea, caci despre ea era vorba in articolul la care vorbim. Dar dumneata ai intors subiectul la 180 cu acuzatii diverse si neargumentate doar pentru ca nu ai argumente la ce se discuta in articol si la ceea ce ti-am argumentat un comentariu mai sus. Strategia asta se numeste "hai sa facem fum ca sa nu se vada…musca". Disciplina dialogului iti spune ceva?
Ionut, crede-ma te rog ca nu am timp de pierdut cu discutii inutile, contradictorii…neconstructive. Daca vrei sa fii sincer cu tine insuti si sa discutam serios pe tema articolului ma ofer cu drag. Dar numai sa fii si tu dispus pentru asta.
Anesti
martie 6, 2011 @ 6:19 am
___A face sex cu iubita inainte de casatorie pacat??? Trebuie sa ramai virgina pana la casatorie? Adica sa stai sa rabzi dupa ce ca viata este atat de grea cu foarte putine clipe frumoasr… la casataorie parca iti garanteaza cineva ca vei avea parte de o casnicie fericita pana la moarte cu cel ales??? La fel si cu raspunsul pe care l-ai dat*dragoste cu forta nu se poate*….mai bine virgin si apoi divort dupa casatorie decat sa faci dragoste inainte si sa afli daca exista compatibilitate nu? Mai bine sa ucizi,sa faci rau si sa te spovedesti pe patul de moarte decat sa fi un om bun ,model dar totusi sa nu crezi in blblie etc…nu???___
….subscriu lui Dan, desi Dane cuvintele dure pot sa ne tulbure incepand chiar cu tine si nu vad rostul duhovnicesc.
Am sa aduc in atentie una din cantarile de la slujba sfintei Cununii, si anume:
"Sfinţilor mucenici, care bine v-aţi nevoit şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre."
Aceasta cantare nu este straina mirilor, ci face referire exact la ei, voi, mirilor, care mai inainte de a ajunge la bucuria de a zamisli copii, ati patimit muceniceste cele din aceasta lume fiind incredintati de rostul si fericirea daruita de Cel nascut din pantecele Fecioarei, deci Hristos GARANTEAZA casnicia fericita in Dumnezeu, caci inainte de aceasta cantare se canta: "Isaie, dănţuieşte; Fecioara a avut în pântece şi a născut Fiu pe Emanuel, pe Dumnezeu şi Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim."
Fericirea fecioarei este fericirea Evei celei noi, de asta data mama celor vii duhovniceste, este ericirea celor vii in Hristos, fericire ce este garantata daca pazim urmatorul dreptar: Mirele sa-si iubeasca Mireasa dupa modelul lui Hristos, Mirele Bisericii.
Ceea ce incadreaza patimirea, in sensul de lupta cu ispitele, cu nevointele, deci in acelasi sens cu patimile Domnului, care nu sunt pacate, este la inceput vestea cea buna, Evangelia lui Hristos, mantuirea a toata lumea, si apoi la sfarsit a 3-a cantare: "Slavă Ţie, Hristoase Dumnezeule; lauda apostolilor şi bucuria mucenicilor, a căror propovăduire este Treimea cea de o fiinţă."
Adica toate cele traite de noi, aceste "constrangeri", si limitari, care si dupa Ionut, dar si dupa multi, nu le vad semnificatia, incununarea, care este slavirea lui Dumnezeu prin casnicia noastra, in cazul casatoriei, Caci "Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică." nicidecum dupa parerile zvonurile si apucaturile fiecaruia, care se multumesc cu "o stare de bine generala", care chiar nu cred k garanteaza fericirea.
Noi, crestinii patimim muceniceste, atat inainte de casatorie cat s in timpul casatoriei, Cununia fiind o cale ce duce la mantuire daca in mintea si inima noastra rasuna cu lumina in suflet cantarea: "Sfinţilor mucenici, care bine v-aţi nevoit şi v-aţi încununat, rugaţi-vă Domnului să se mântuiască sufletele noastre."
Iertati lungimea comentariului, insa avem atat de multe modele, atat de multe jaloane care ne indruma exact, fara sa avem motive de tulurare si semne de intrebare care se pot lamuri prin participarea la viata Bisericii.
Hristos, Domnul nostru, sa ne daruiasca Har, Mila si Pace sa avem inimile pline de Bucurie!
Ionut
martie 6, 2011 @ 9:51 am
Multumesc dan pentru raspuns, totusi nu ai venit cu nici un argument…totusi consider ca mai uman este sa ai o iubita sa faci drqgoste inainte si dupa casatorie, sa urmezi un job,sa fi ok cu cei din jur ,tolerant iar daca nu vei putea ajuta macar rau sa nu faci fara sa urmezi aceste docne,obiceiuri ssmd. Legat de Dumnezeu,poate ca exista ceva,undeva dar cred ca nu intervine aici,nu vad motivul pentru care sa o faca de vreme ce exista religii,de vreme ce lumea ucide in numele domnului doar pentru ca au impresia ca ii astespte cele *n*virgine…de vreme ce lumea se duce la biserica si in drum spre casa se opreste la vecina sa barfeasca,de vreme ce s-a ucis doar pentru ca lumea nu credea in isus(cruciadele) si exempele pot continua…Nu stiu ce este Dumnezeu dar stiu sigur ce nu este…
Un posibil motiv pentru toate povestile astea din punctul meu de vedere este frica de moarte…va este frica de moarte si asa desi *pacatuiti* e foarte comod sa crezi ca orice ai face in viata pe patul de moarte vei fi iertat si tot vei ajunge intr-un loc in care va curge lapte si miere..
Inca ceva, daca a existat intr-adevar Isus nu era mai uman,mai dumnezeiesc ca el sa aibe o viata normala,o familie pentru ca mi-e greu sa cred ca a putut sta 33 de ani daca nu ma insel asa…n-ar fi fost intr-ddevar de urmat,un exemplu pentru noi?
P.S, exista documente care atrsta faptul ca povestea,mitul acests legat de nasterea Domnului,cei 12 care il urmau,crucificarea si invierea este o poveste rescrisa odata la cateva mii de ani in care intamplarile sunt aceleasi dar sunt schimbate personajele(numele) si aici Soarele ar avea un rol fiind idolatizat de multime unde pe 24 decembrie soarele ajungand in cel mai jos punct posibil iar pe 25 el incepe sa se ridice(ziua incepe sa creasca prevestind primavara,recoltele ssmd…)
Claudiu
martie 6, 2011 @ 10:20 am
Salut Ionut,
Da Ionut, totul e poveste. Biserica, Dumnezeu, Iisus, minunile, sutele de mii de biserici din toata lumea, miliardele de crestini de-alungul istoriei…arta crestina, muzica crestina, literatura crestina, totul e poveste.
Stai linistit, nu-ti fa griji.
Poate existenta lui Dumnezeu te deranjeaza si ai nevoie sa crezi ca nu exista.
Esti liber sa crezi si sa faci ce vrei.
Va veni o vreme cand nu vei avea catre cine sa strigi si oamenii din jur nu vor avea solutii la probleme tale. Atunci o sa-ti zboare mintea catre Dumnezeu. Atunci, daca-i vei cere ajutorul, vei vedea daca exista si daca poate face ceva in lumea asta.
Danis
martie 6, 2011 @ 10:38 am
E destul de ciudat cum crestinismul considera sexualitatea un pacat in sine.Sexualitatea apartine naturii umane si nu este ceva diabolic, rusinos..sau "pacatos" in sine. Tot ceea ce trece insa de normalitate devine "pacat".
Nu consider masturbarea ceva normal, dar sa fim seriosi si sa nu ne mai mintim singuri- oare ce altceva poti face daca nu ai voie sa ai relatii sexuale inainte de casatorie (Biserica le condamna) ..iar pana la casataorie ce faci..? post, matanii..asta nu rezolva complet "problema"
Sexualitatea nu este ceva care poate fi reprimat asa usor..e cea mai puternica energie de care dispunem
Pt Denis
martie 6, 2011 @ 10:42 am
daca il gasesti cu adevarat pe Hristos totul se schimba nu iti mai pui intrebarea .iar pana la casataorie ce faci..?
Dan
martie 6, 2011 @ 11:01 am
Danis, arata-mi te rog o singura scriere a unui sfant parinte, sau un singur text evanghelic, sau ma rog…o invatatura a bisericii din care sa rezulte faptul ca: "crestinismul considera sexualitatea un pacat"
Pai tocmai ca sexualitatea nu este considerata un pacat…ci gresita intelegere si intrebuintare a sexualitatii este pacat (toate formele desfranarii)
Mai mult decat atat Biserica, prin invatatura de credinta pe care o da niciodata nu reprima sexualitatea (pentru ca altfel ar fi o ingradire de libertate a omului), ci o dirijeaza si o mentine in limitele firescului: apropierea dintre soti si nasterea de prunci.
Ionut
martie 6, 2011 @ 11:14 am
Exact ,poveste mit,obicei nimic adevarat….
Foarte bine a punctat Denis! Pur si simplu va contraziceti singuri…crede si nu cerceta! Uite ca eu vreau sa cecetez inainte sa cred…ups se pare ca cercetarile releva faptul ca totul este ce am spus mai sus:-)
Cati dintre voi si-au urmat convingerile acestea?(cred ca nici unul)
Cati dintre voi nu a facut sex pana la casatorie si nici nu s-au masturbat? (idem)
Cati dintre voi n-ar face dragoste cu o femeie frumoasa? (….)
Cati dintre voi au sarutat pentru prima data data la casatorie?
Offf fatarnicia asta…
Claudiu
martie 6, 2011 @ 11:29 am
Salut Ionut,
Ca sa vezi ca noi crestinii mai si facem din ceea ce zicem, te invit sa citesti marturiile acestor oameni care vor sa-si pastreze fecioria pana la casatorie:
Mii de tineri isi pastreza fecioria pana la casatorie ([url]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/relatii-intime-inaintea-casatoriei/17556-mii-de-tineri-isi-pastreaza-fecioria-pana-la-casatorie.html[/url])
Danis
martie 6, 2011 @ 11:47 am
Ar fi mai util de gasit alternative cu adevarat viabile in cazul masturbarii..
Deocamdata versiunea oficiala a Bisericii nu ofera solutii realiste..ci procedeaza ca strutul care evita pericolul ascunzandu-si capul in nisip.
"problema" asta cu masturbarea o au si calugarii desi duc o viata curata, rugaciuni, post si tot ce se mai recomanda…
Claudiu
martie 6, 2011 @ 11:56 am
Salut Danis,
Aici poti citi un articol care aduce solutii realiste la problema masturbarii:
Cum scap de patima masturbarii ([url]https://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/masturbarea/6995-cum-scap-de-patima-masturbarii.html[/url])
Cat priveste alternativa la masturbare e un non-sens. Ca si cum ai spune care e alternativa violului?
Alternativa masturbarii este sa duci o viata curata pana la casatorie, iar atunci alaturi de sotia ta poti sa bucuri de relatiile intime asa cum le-a lasat Dumnezeu, nu in mod egoist si distorsionat prin masturbare.
Saurian
martie 6, 2011 @ 12:26 pm
Claudiu, aici sunt de acord cu Danis. Ar fi mare nevoie să se facă locuri unde oamenii care au astfel de probleme să fie ajutaţi cum se întâmplă la neoprotestanţi. Mulţi care cad în aceste păcate au nevoie de înţelegere şi de obicei aceşti oameni sunt cam singuri având ca prietenii ortodoxe doar cei de pe internet. Trebuie să fim realişti: în lumea de azi apar probleme tot mai mari şi din păcate ierarhii şi creştinii Bisericii Ortodoxe se mişcă cam greu pentru a contracara aceste atacuri puternice ce se fac asupra Bisericii. Cine nu ar vrea clinici pentru cei bolnavi de alcoolizare, pornografie, masturbare şi tot felul de patimi; clinici în care să se afle oameni înduhovniciţi şi plini de har. În ziua de azi mai găseşti câte un călugăr sau stareţ la vreo mănăstire ce e gata să ajute astfel de oameni dar apar acolo unii călugăraşi care fac nişte faze la săracii oameni că pleacă din acele oaze de refacere. Dumnezeu să aibă milă de noi toţi!
Anca
martie 6, 2011 @ 1:11 pm
E plina lumea de onanisti:d
Anesti
martie 6, 2011 @ 1:20 pm
Eu nu va inteleg frustrarile si nevole de a primi laude pentru presupunerile fiecaruia(ionut, danis si saurian) nu mai insist ca vad ca nu are rost, insa inkei cu fraza ce poate sa aduca putina lumina in premise: Crestinii nu sunt pesoane care afirma ca nu au pacate, ci sunt persoanele care isi marturisesc pacatele, pacate ce sunt spalate cu insasi Sangele lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, spre deosebire de cei care isi motiveaza si scuza pacatele aidoma primilor oameni…dand vina pealtii sau institutii, sau invocand greseli umane, marturisite aidoma cruciadelor..
Sunteti penibili….dar nu imi pare rau ca am….aruncat margaritare, am incredere in Hristos, El este nadejdea tuturor!
Si ma tem ca daca nu ar fi caderi precum masturbarea, multi nu s-ar trezi din moartea si tupeul acesta specific unui suflet desfranat, nicidecum trup chinuit.
Ceea ce faceti voi acum este desfranare sufleteasca, cu nimic mai prejos de slabiciunile trupesti, care nici ele nu-s normale, ci arata caderi pacatoase, dar care intotdeauna isi au solutia in Hristos, …macar de ar vrea omul sa se intoarca si Dumnezeu in marea Sa iubire de oameni l-ar salva.
Bucurie!
Danis
martie 6, 2011 @ 3:43 pm
Hai sa vedem de ce apare totusi aceasta deviere-masturbarea..
Sa rezumam pozitita Bisericii:
– a privi o fata = deja curvie daca o poftesti in inima ta..(care o fi solutia? sa-si acopere fetzele cu un voalca la musulmani..?)
– a avea o iubita(fara a fi casatorit) = curvie
– a avea relatii sexuale fara prezervativ= interzis , de asemenea
– masturbare = pacat
Avand in vedere ca majoritatea tinerilor s-ar casatori aproxim. dupa 25 ani(dupa ce termina facultatea si au o slujba pt. a se intretine pe ai si viitoarea famile)..ce face un barbat adevarat pana atunci? Si nu ma refer la cei care au vocatie monastica sau cu un libido scazut-.aia nu, asta nu, cealalta e pacat..deci..are nici o solutie..decat un pacat mai mic.. Atat timp cat traieste cu o persoana pe care o iubeste, consider ca e ok- chiar daca nu-s "cositoriti"!
Si se stie si ca metaniile, postul, rugile de orice fel nu elimina pornirile sexuale cu desavarsire..
oameni buni
martie 6, 2011 @ 4:08 pm
oameni buni nu va mai certati atata cu ionut daca el crede asa si nu vrea sa creada in biserica treaba lui are Dumnezeu cu fiecare un plan nu va mai certati degeaba va rog
Saurian
martie 6, 2011 @ 4:30 pm
Anesti, eu ce am spus aşa de rău? Că faptul că e nevoie să se facă unele clinici sau locuri în care oamenii împătimiţi ce nu pot scăpa de patimile lor să fie ajutaţi?
Αποκαλυψ
martie 6, 2011 @ 5:09 pm
@Danis
Începutul tuturor patimilor sunt gândurile noastre.Dacă nu te gândești la nici o fată și nici nu o poftești toate aceste patimi pot dispărea și nici nu pot să te cuprindă.Până la căsătorie tânărul trebuie să lupte cu patimile și să nu cadă în ele.Să cunoască cu adevărat să iubească.Nu trebuie să se căsătorească din cauza pofta trupului.Fiind că soția trebuie să fie o comoară pentru el,care în fiecare zi să se înbogățește alături de ea.La rândul său,soțul trebuie să fie un izvor nensecat de iubire,făgăduit soției doar în Taina Cununiei.De aceaia fiind numai doar sub ascultarea poruncilor lui Dumnezeu,omul poate să cunoască cu adevărat iubirea.Și aceste porunci omul trebuie să le îmbrățișeze cu multă fericire,fiind că sunt spre binele lui.
Αποκαλυψ
martie 6, 2011 @ 5:39 pm
Ti se pare cumva ca dand dreptate lui danis, sau judecand pe x sau y a construit ceva?
prietene, multe lucruri se pot face cu scopuri diferite. daca tu aderezi la o teorie de-a cuiva omitand scopul aceluia, imi pare si mai rau pt tine. unul propune o solutie ca e buna, altul ca Biserca nu-i in stare, iar tu propunand aceeasi solutie sa zicem, aprobi scopul altcuiva care lasa de dorit…dar esti liber…
In ce priveste observata ta, inseamna ca nu ai habar de cate cazuri sociale in care se incadreaza si masturbarea se ocupa latura teologiei-asistenta sociala si ma intristez ca ai avut timp sa observi modelul altora si nicidecum aveea din gradina ta. Ceea ce vorbesc spun din perspectiva Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, avand colegi care se ocupa direct cu astfel de cazuri…
oricum…ma astept sa nu recunosti nimic…
Anesti
martie 6, 2011 @ 5:40 pm
comentariul de mai sus imi apartine, nu stiu de ce s-a setat automat ultimul autor
Aποκαλυψ
martie 6, 2011 @ 5:55 pm
@Anesti
De fapt,n-am judecat pe nimeni și nu am dat dreptate nimănui.Cuvintele pe care le-am spus izvorăsc din trăirea mea.
Ionut
martie 6, 2011 @ 6:10 pm
Hehe, nu aveti nici un argumenti ,spuneti * o sa…speram ca …fie voia … Voi astia care vs milogiti atat si care desi nu stit cum arata Dumnezeu il pictati incalcand astfel porunca Domnului cati dintre voi a urmat intocmai ceea ce admiteti ca trebuie facut?? Apoi iar va contraziceti singuri…*tanarul admitem ca desi iubeste sincer trebuie sa se lupte cu patimile…daca de la Dumnezeu vine iubirea asta pura si neconditionata de ce trebuie sa astepte 2-3 ani cel putin pana se casatoreste pentru a face dragoste???cine ii garanteaza succesul ulterior??? Evident trebuie sa – si intemeieze o familie,pentru asta nu trebuie un statut financiar bun??? Pentru asta un job bun(pentru job bun o facultate nu?) ajungi sa te casatoresti dupa 25-26 de ani se duce naiba dragostea…doamne in de lumed traiti? Chiar aveti impresia ca mai pacaliti cu povestile astea? Fricosilor de moarte,oameni care nu vor sa accepte realitatea,care se dezic de ceea ce sunt…fatarnici…exact ca la post,tineti post va spovediti si practic vs stergeti pe maini pentru ca apoi sa o luati de la capat pacatuind pentru ca nu? Vine anul viitor si iar tinem post si iar dumnezeu ne iarta…am mai citit o ineptie de-o voastra contrara teoriei evolutionismului pfffff ce convingeri preistorice aveti…acceptati ideea ca lumea se desteapta si nu mai crede toate povestile astea iar singura cale spre mai bine este evolutionismul…o seara buna!
cineva
martie 6, 2011 @ 6:40 pm
uite ionut sper ca te va ajuta cumva http://www.viatavesnica.ro/vezi-marturie/marturii-video/55/barnutiu-gavril-dupa-13-ore-in-morga-inapoi-la-viata
Anesti
martie 6, 2011 @ 7:05 pm
Aποκαλυψ, imi cer iertare dar comentul era pt Saurian, nu i-am zis direct sa fiu mai subtil dar acum sunt nevoit….se vede asta…multa Bucurie in continuare;-)
Aποκαλυψ
martie 6, 2011 @ 7:37 pm
@Anesti
"Să ne iertăm unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos să o dăm."
Pace și bucurie în suflet.
Danis
martie 6, 2011 @ 8:37 pm
O discutie este cu atat mai vie si interesanta cu cat opiniile exprimate sunt mai diverse si variate.
Hai sa analizam si alte aspecte…
In primul rand constiinta omenirii a evoluat considerabil in ultimii 2000 ani, capacitatea de intelegere a oamenilor in general a crescut vizibil. Invataturile pe care le gasim in Biblie sau la Sf. Parinti ar trebui sa tinem cont ca au fost date pt. oamenii din perioada respectiva, mai exact au fost special adaptate pt. a fi intelese de indivizii din acea vreme. Daca Iisus ar fi trait astazi mesajul Sau ar fi de aceea diferit ( ca forma si nu ca fond-evident) pt. ca s-ar adresa unui alt tip de oameni, din alt tip de societate, cu un alt nivel de constiinta!
Nietzsche reprosa crestinismului ca are ca ideal un om slab, lipsit de vointza..Intr-un fel avea dreptate..prea tare se bate moneda cu smerenia asta exagerata…Si noi romanii, -ca niste mioritici autentici- ne mai laudam ca nu am fost popor cuceritor..Na- e mai bine ca altii si-au facut de cap pe la noi..A fi smerit nu inseamna a fi si lipsit insa de demnitate, tot asa cum a fi puternic nu inseamna ca trebuie sa nu ai pic de sensibilitate…Si in mistica ortodoxa se vorbeste de calea de mijloc- deci extremismele, de orice fel nu sunt bune.
Biserica, ca institutie insa a fost interesata in primul rand de controlul turmei de credinciosi. Cum citeam undeva "esentza oricarei tehnici de mani***re consta in inocularea fricii".
Si aici intervine pacatul- crestinismul e o religie obsedata de pacat si de diavol. Se induce intai constiinta vinovatiei( nimeni nu poate trai fara sa pacatuiasca..nu-i asa?)si a chinurilor vesnice, a viermelui neadormit din iadul in care ajungem daca suntem pacatosi..
S-a declarat pacat orice act sexual in afara casatoriei..oricum sexul in sine este in Crestinism ceva mai degraba tolerat( doar in cadrul casatoriei, doar pt. reproducere, doar in anumite perioade,..alte interdictii caraghioase..ce mai!)….Asta nu e de mirara daca avem in vedere ca preceptele au fost redactate in special de calugari…si erau adresate mai degraba comunitatilor monastice si nu laicilor…Sa nu mai amintesc si
Dupa ce otravesti mintea oamenilor ca sexul e un pacat care te duce in iadul cel vesnic…e simplu sa-i ai la degetul mic. E un cerc vicios:
Nimeni nu poate trai fara sex..te simti vinovat de fiecare data cand se intampla "ispita" in care te-a adus "cel rau" te duci la duhovnic sa iei "iertare"..si tot asa…
Unde e Iubire nu poate exista insa Frica! Iar "-)umnezeu este Iubire"!
Ar fi cazul ca Biserica sa elimine unele conceptii obscurantiste care apartin mentalitatii de tip Dark Age- Ev Mediu Intunecat..Aici ar fi cazul sa vedem acel aspect dinamic al Traditiei care sa ofere niste solutii realiste unei societati moderne ca cea de azi. Deci repetarile mecanice ale unor idei vechi de 1500-2000 ani nu ajuta la nimic. "Litera omoara , Duhul face viu"
Sunt de acord ca sunt si persoane care au intr-adevar vocatie monahala sau altele cu o redusa atractie pt. celalalt sex…Dar a decreta asceza drept cale cea buna pt. toata lumea asta suna clar a masochism…!
Oh, nu cuvantul de mai sus nu e dur..doar in toate cartile crestine sunt laudati cei care "biruie placerile"..nu-i asa?
Ionut
martie 6, 2011 @ 9:30 pm
Subscriu la ceea ce a relatat Danis! Respect.
andrei
martie 6, 2011 @ 10:38 pm
Doamne ajuta tuturor!
Fratilor, mi-e si frica sa va spun…….,dar voi proceda precum au facuto multi dintre cei ce primeau si primesc ajutor de la Domnul nostru Iisus Hristos,voi vesti si voi marturisi pe Domnul. ……..AM SCAPAT DE MASTURBARE!!!!!!!!!!!
[b]Domnul[/b] ma ajutat,na-m avut nevoie de tratamente sau de clinici speciale cum a scris cineva mai sus.Nu vreau sa ma laud,caci mie si frica sa nu cad din nou. Au trecut deja cateva luni decand nu mai privesc nici o spurcaciune si nici nustiu cat timp decand nu mai repet obiceiul de candva,nu stiu… lupta parca e din ce in ce mai usoara…..da, ati auzit bine "usoara" nu "grea",caci cu Hristos si Maicuta Sa nimic nui greu.Sunt foarte fericit,SLAVA DOMNULUI PENTRU TOATE!!!nu sunt vrednic de nimic.
Iata de miine sau de acum incepe postul,avem o noua sansa de-a ne ridica din pacatele mari si mici,de miine pentru toti noi incepe o viata noua,sa nu ratam aceasta sansa, sa ne pocaim!.
Ma iertati ca ma abat de la subect dar am o intrebare foarte urgenta:va scriu din Italia,tatal meu vrea sa mearga saptamina aceasta la Consulatul Romaniei din Milano pentru a-si "face" pasaport romanesc,este riscul de-ai face pasaport biometric?sau e chiar obligatoriu?
Va rog,scrieti-mi cei care stiti! (raspundeti aici la comentarii sau oriunde vreti voi).
Doamne ajutane!!!
Admin
martie 7, 2011 @ 6:58 am
Ionut, inainte de a-ti raspunde la intrebari avem rugamintea la tine sa ai disciplina dialogului si sa nu mai deviezi de la subietul discutat: deci fara "popii manipuleaza", evolutionismul e viitorul, dovezi preistorice si alte subiecte terte in dinscutiile despre subiectul articolului de fata. Daca vrei sa vorbesti despre evolutionism, atunci exista o categorie de credinta si stiinta pe acest site unde poti alege un subiect de discutii, din cele tratate, si sa explici pe subiectul de acolo ce si cum.
Apoi, nu iti va mai fi publicat niciun comentariu de acum incolo daca vei mai aduce acuze gen "fricosilor", "fanaticilor", "fatarnicilor", "convingeri preistorice", acuze total nevondate. Aici oamenii discuta serios, adica nu jignesc, nu sunt nesimtiti…si aduc argumente.
Deci, ori discutam serios, ori te intorci pe site-urile in care lumea are rabdare sa-ti asculte frustrarile legate de "popi" si incurajeaza terfelirea constiintei si batjocura de semeni.
Sa trecem la subiect acum:
Spui ca nu avem niciun argument impotriva patimei masturbarii, dar undeva mai sus ti-au fost date trei argumente pe care le-ai trecut cu vederea sau nu ai vrut sa contra-argumentezi daca esti de alta parere:
"a) te epuizezi psihic si fizic cu niste imaginatii, transformand femeia din imaginatia ta in obiect si sursa de placere proprie, desi orice femeie are menirea de a fi sotie si mama a unui singur barbat.
b) placerea masturbarii este egoism pur, deoarece placerea sexuala este data sa se desfasoare numai in doi (barbat si femeie) si numai responsabil, adica sub taina cununiei caci actul sexual implica si efectul sau: nasterea de copii. Ori, prin masturbare se triseaza si viciaza insasi natura aceasta fireasca a omului.
c) ca masturbarea este o forma de perversiune iti poti da seama usor facand un exercitiu de imaginatie simplu: ce-ti spune constiinta la gandul ca poate viitoarea ta sotie (pe care nu o cunosti inca) se masturbeaza gandindu-se la x barbati si y imaginatii perverse ca sa obtina si ea placerea ca dehh…"asta ne este natura":-? Nu e nicio problema aici?"
Spui ca "-)esi nu stit cum arata Dumnezeu il pictati incalcand astfel porunca Domnului". Lucrul acesta nu reprezinta decat un sofism ieftin deoarece:
a) Desi nu crezi in Dumnezeu totusi invoci poruncile Sale, ca avand valoare de adevar, insa desigur ca pentru altii, nu pentru tine. Deci porunca cu "sa nu-ti faci chip cioplit" ori este adevarata si pentru tine, deci adevarat este si cel care a rostit-o, ori nu este adevarata pentru ca cel care a spus-o consideri ca nu exista. Este un non-sens sa te folosesti de anumite cuvinte spuse de o persoana a carei existenta o contesti.
b) Cu toate acestea stim cum arata Dumnezeu intrupat, adica Mantuitorul Iisus Hristos. Icoane cu chipul Mantuitorului s-au facut inca de la inceputurile crestinismului.
PS: Desi ti-am argumentat de ce "problema" pictatului pe care ai ridicat-o se descalifica de la sine, tinem sa precizam ca la acest articol nu mai dam curs decat la subiectul care se discuta: cum scap de patima masturbarii.
Daca vrei sa contesti faptul ca masturbarea este o patima, o poti face aici:
https://www.ortodoxiatinerilor.ro/sexualitate/masturbarea/6312-masturbarea-boala-tinerilor-de-astazi.html ([url][/url])
Guest
mai 4, 2011 @ 6:44 pm
ispita e pacat iar pacatu e ispita daca il iubesti pe dumnezeu cel viu nu trebuie sa te temi pentru nimic, caci daca il iubesti pe dumnezeu cu adevarat stii ca el te iarta ca nu e om fara de pacate in fata domnului. munca si ocupatia timpului iti piere de orce gand negru daca nu stii ce sa facii ca-sa iti ocumpi timpu inventeaza ceva placut die si domnului fa cat mia des lucruriile astea(munca in esces e cel mia bun remediu pentru scaparea pacatelor)(orcum asata se intampla) cei care nu stiu sa incerece si o sa vada rezultatuu doamne ajuta
Ionutz
mai 4, 2011 @ 9:13 pm
Offf mai offf. Dragii mei,
Simt in inima mea intristare cand vad ca multi nu au habar nici de minimul cunostintelor despre Dumnezeu, dar indraznesc sa acuze Biserica, "popii" si altele….Dumnezeu sa va ierte!
Eu va spun atat: Cat timp judecam si aruncam cu cutite unii in altii, nu vom cunoaste bucuria Domnului, din care suntem chemati sa gustam!
Hristos a inviat!
Denisa
iunie 18, 2011 @ 3:56 pm
Ma aflu in situatia a multor tineri care au fost chinuiti de aceasta patima ingrozitoare. Am aflat recent ,multumita acestui site,cat de grav este pacatul masturbarii,iar de atunci m-am rugat bunului Dumnzeu sa-mi dea puterea de a-l marturisii,sa trec peste rusine , si sa-i spun duhovnicului meu tot ce am pe suflet. Azi,insfarsit,am reusit sa marturisesc acest pacat! Dumnezeu m-a ajutat,si ma rog Lui si Fecioarei Maria sa ma scape de aceasta patima ingrozitoare! Azi m-am simtit cea mai fericita persoana din lume,libera,constienta ca am scapat de acea greutate sufleteasca care niciodata nu-mi dadea pace. La spovedanie am plans,fiindca regret nespus de mult ca m-am lasat prada acestei patimi,ma simteam necurata,plina de vina si de durere. Insa acum,stiind ca i-am adus duhovnicului mei la cunostiinta acest lucru,ma simt extrem de rusinata fata de el,banuiesc ca este normal .. insa gandul ca poate era mai bine sa nu marturisesc ma chinuie desi stiu ca e trimis de cel rau. Ajutati-ma va rog,rusinea va disparea treptat? Voi mai avea curajul sa vorbesc cu duhovnicul meu la fel de deschis precum vorbeam pana in momentul respectiv? Este normal sa mi se intample acest lucru?
Provin dintr-o familie crestina,cu frica de Dumnezeu,sunt bucuroasa ca am reusit sa ma eliberez,insa ma simt si extrem de rusinata.
Ajutati-ma va rog. Bunul Dumnezeu fie cu voi!
marcel
iunie 18, 2011 @ 4:13 pm
denisa cred ca rusinea este normala uneori cred ca la toti ne este rusine cand ne spovedim de acest pacat sau altele, e bine ca ai rusine daca nu aveai inseamna ca nu simteai gravitatea pacatului si cadeai in nesimtire 🙂 daca e prima data can il spovedestei sa nu crezi ca ai scapat de el aici e nevoie de lupta ( neincetat ) stiu ca si eu trec prin asa ceva de 3 ani ma lupt dar inca n-am scapat , tias putea recomanda niste carti :
Razboiul nevazut – Nicodim Aghioritul
Paza celor 5 simturi- Nicodim Aghioritul
In lupta cu gandurile – Evagrie Ponticul
Pornografia maladia sec 21 – Virgiliu Gheorghe
nu stiu ce sfaturi tias mai putea da, dar mai uitate la comenturile articolului
Sa-ti ajute Dumnezeu, Doamne ajuta!
Denisa
iunie 18, 2011 @ 4:46 pm
Marcel,sunt constienta de faptul ca inca nu am scapat cu totul de aceasta patima,insa ma simt bine deoarece am reusit sa marturisesc,si sunt convinsa ca bunul Dumnezeu ma va ajuta in continuare! iti multulesc pentru sfaturi,sa-ti ajute Dumnezeu si tie sa treci peste acest pacat. Doamne ajuta!
Mysterious
iulie 29, 2011 @ 6:33 pm
salutare tuturor si Doamne Ajuta! Incep prin a va spune ca am neaparat nevoie de niste sfaturi de la voi. masturbarea am descoperit-o la adolescenta din joaca asa… pe atunci nu prea dadeam importanta unor lucruri,am facut si niste greseli teribile. ceea ce vreau sa spun e ca atunci cand am inceput sa ma masturbez nu stiam ca e pacat ,dar nici atunci cand am aflat ca este nu m-am oprit din pacate… dupa spovedanie cel mai mult am rezistat 8 luni…era totul asa de bine,dar intr-o seara am fost orbit de ispita si aia mi-a fost.ar putea fi mai multe motive pt care o fac ,dar nici unul nu ma scuza de acest pacat care este oribil. ceea ce vreau de la voi e sa imi recomandati cativa pasi cu care treptat treptat ma va elibera de aceasta patima care este uraciune in fata Lui Dumnezeu..va rog frumos,ceva sfaturi!!!!
Dan Tudorache
iulie 29, 2011 @ 6:40 pm
Salutare Mysterious!
Stiu ca vrei niste sfaturi „personalizate” oarecum, dar te asigur ca toate sfaturile de care ai nevoie sunt expuse in articolul la care tocmai discutam.
Parcurge toate sfaturile cu atentie, analizeaza bine motivele/cauzele care te-au incitat inspre caderea in pacat si vezi ce ai de indreptat.
Atat mai tin sa spun: dai vointa iei putere!!! Da-ti vointa de a lupta cu patima si Dumnezeu iti va da harul de care ai nevoie ca sa invingi patima.
Curaj, ai incredere in Dumnezeu! Nimeni nu a ramas rusinat ca si-a pus nadejdea in Dumnezeu.
Mysterious
iulie 29, 2011 @ 6:47 pm
salut Dan ,stiu ca dak ai vointa poti face multe in viata,intr-adevar toate sfaturile sunt expuse in acest articol ,am sa le citesc si am sa incerc sa le parcurg cu atentie,problema este ca nu stiu ,oricat de mult as vrea sa am aceasta vointa sau ambitie park ceva ma impiedica tot timpul,si lupt asa sa ma descopar pe mine ,sau sa descopar acel ceva care ma impiedica ,nu stiu cum sa iti explic: am atatea planuri si idei si toate sunt frumoase,insa cand sa le pun in aplicare parca am asa un blocaj.intelegi ce vreau sa spun? parca nici comunicarea cu Dumnezeu prin rugaciune nu mai e asa de intensa cum era alta data,parca as recita poezii. e chiar asa ciudat: eu cred din tot sufletul in Dumnezeu,in Mantuitorul Iisus Hristos si in Invierea Lui ,precum si in toate cele Sfinte,deci care ar fi problema mea ? cat despre masturbare stiu ca va fi greu,dar nu IMPOSIBIL!!!! DOAMNE AJUTA!
Sorin
iulie 29, 2011 @ 8:03 pm
@Mysterious: În legătură cu această patimă cred că ar trebui stabilit întâi motivul pentru care o faci: este doar o dependenţă sau mai există un substrat? La ce mă refer când zic că ar mai fi un anumit substrat? Ce fel de om eşti? Eşti comunicativ? Ai mulţi prieteni? Ai motive pentru care să ai o părere proastră despre tine? Ai vreo lipsă de respect pentru cine eşti? Cum e viaţa ta? Iar dacă există un anumit substrat emoţional şi psihologic pentru patima asta atunci acolo ar trebui să-ţi îndrepţi atenţia. Iar după ce ai ce rezolvat respectiva problemă poţi să începi şi lupta cu patima asta. Iar în legătură cu această luptă iarăşi ar mai fi nişte întrebări şi sfaturi dar sunt destul de smintitoare. Te uiţi la pornografii? Dacă da atunci în primul rând renunţă la asta. Şi ar mai fi întrebări dar după cum am spus sunt foarte smintitoare. Dincolo de asta e destul de greu de dat sfaturi generale. Fiecare persoană e particulară şi de aceea nu prea merg sfaturile generale. Ar fi nevoie de un duhovnic lângă tine şi care ar fi de preferat să fie şi un foarte bun psiholog ( nu e vorba neapărat de studii ci de înţelegerea omului în toate adâncimile lui ). Spunea păr. Constantin Necula că masturbarea e aşa frecventă azi din două motive: ne simţim mai singuri ca oricând şi ni s-a impus o educaţie sexuală prost făcută. Dumnezeu să te ajute!
Raluca
iulie 30, 2011 @ 7:42 am
Neaparat sa va spovediti acest pacat.Si mie mi-a fost si inca mai imi e rusine,dar fara sfatul duhovnicului si fara dezlegare cum credeti ca veti reusi singuri?Rugati-va la Maicuta Domnului si va veti vindeca.Trebuie doar sa depuneti si voi niste efort,ca Dumnezeu ne da,dar in traista nu ne baga.Doamne ajuta!Si nu va culcati pe o ureche daca din fericire va vindecati.Sa nu credeti ca va veni odihna.Din contra,veti avea de luptat cu alte patimi,dar veti fi mai increzatori in ajutorul Domnului.
Mysterious
iulie 30, 2011 @ 8:46 am
Saurian,am citit ce ai scris si in mare parte ma cam regasesc pe acolo. adevarul este ca poate inca nu m-am descoperit ca om . am si calitati,dar si defecte. kiar dak am multi prieteni,cateodata ma simt kiar mai singur decat oricand si asta pt ca am avut multe relatii de iubire care s-au sfarsit prost. am suferit mult din cauza lor,si de fiecare data dramatizam,si de cateva luni mi-am pierdut asa interesul,park mi s-a scarbit asa de mentalitatea fetelor din ziua de azi: bani ,masini luxoase,petreceri … dc omul nu poate trai o poveste de dragoste ca in filme? stiu ca generalizez pt ca sunt convins ca mai sunt si exceptii. totusi exista frica asta a mea de a ma mai implica intr-o relatie de iubire in prezent..si in septembrie fac 23 de ani…interesant ,nu?poate ar trebui sa lucrez la maturizarea mea in gandire mai mult.Doamne Ajuta!
dinulescu
iulie 30, 2011 @ 8:47 am
Doamne ajuta! Caut de ceva timp topicuri care sa abordeze subiectul asta deoarece si eu ca si multi altii sunt dependent de aceasta patima pierzatoare de suflet. Am 24 de ani deci o practic de mai mult de 10 ani si nu mi-am dat seama de gravitatea acestui lucru decat de cateva luni de cand tot incerc cu disperare sa ma las si nu am reusit, mai mult de 5 6 zile nu am reusit sa stau fara . De mentionat ca sunt dependent si de filme pornografice. Pur si simplu parca nu mai am control asupra corpului in anumite momente, parca nu sunt eu cel care se repede la calculator sa caute porcariile alea pe toate siteurile. De fiecare data dupa ce cad in pacat spun : De acum incolo o sa ma las! dar dupa 2 3 zile iar slabesc si parca imi pierd controlu asupra corpului.
Sunt atat de disperat ca am incercat prin farmacii si pe la doctori pastile tratamente care sa reduca din functiile astea ale corpului sau chiar tratament care sa induca impotenta ( la urma urmei va spun cu toata sinceritatea decat in halu in care sunt mai bine de 1000 de ori sa fiu IMPOTENT.) Imi plac mult copiii dar sunt de parere ca sunt atat de nenorocit incat nu merit darul asta de a ma reproduce deci tocmai si de aia accept cu cea mai mare bucurie IMPOTENTA. Dar culmea! Nimeni nu stie nimic in privinta asta. Nici farmacisti nici medici. Ma trimit la psiholog!.
dinulescu
iulie 30, 2011 @ 8:47 am
La ultima spovedanie acum 6 luni aproximativ duhovnicul meu mi-a spus sa nu fac prostia asta cu IMPOTENTA si sa aplic metodele ortodoxe care sunt si expuse pe site. post , rugaciune, smerenie, metanii. In proportie de aprox 90% am reusit sa respect canonul impus si parca totusi a mai slabit patima un pic dar cateodata simt ca nicidoata nu am sa reusesc sa ma eliberez de tot. Mai mare efect a avut asupra minti acest canon, cateodata simt ca nu e pedeapsa prea mare pt acesti 10 ani de desfrau.
Cel mai grav e ca de fiecare data cand zic ca vreau sa ma duc sa ma spovedesc din nou ( si imi propun de multe ori ) spun > si de fiecare data o dau in bara si imi crapa obrazul de rusine sa ma prezint in fata preotului pe care il admir si il respect extrem de mult.
Mult succes in a va elibera de acest chin tuturor celor ce sunteti stapaniti, si sper sa aveti ambitie mai mare ca a mea si cand veti reusi sa biruiti pacatul sa faceti o rugaciune si pentru mine lenesul si neambitiosul si pentru toti cei slabi care isi doresc ,dar din cauza vointei slabe nu reusesc sa scape.
marcel
iulie 30, 2011 @ 8:55 am
Mysterious poate vrei sa citesti cartea asta
http://www.scribd.com/doc/32113714/LABIRINTUL-CODEPENDENTEI-format-A5
daca masturbarea e o obsesie la tine sa stii ca e ceva in neregula o sa te ajute cartea eu de exemplu ma duc la un grup de suport al-teen/al-non adica alcoliicii anonimi si am descoperit niste chestii care le credeam „normale” ai sa intelegi cartea sa o iei cu rabdare 😀 > Doamne ajuta!
Mysterious
iulie 30, 2011 @ 8:58 am
marc3l nu stiu dak este o obsesie ,sa spunem ca nu sunt asa disperat ,dar cand nu mai pot tine frant ispitei cedez,cel mai mult am rezistat 8 luni.oricum iti multumesc pt carte.Doamne Ajuta!
marcel
iulie 30, 2011 @ 9:00 am
si tie iti recomand cartea asta dinulescu care iam recomandato lui mysterious si va mai recomand cartile astea
http://www.librariasophia.ro/carti-Razboiul-nevazut-Nicodim-Aghioritul-sf.-so-420.html
http://www.librariasophia.ro/carti-Paza-celor-5-simturi-Nicodim-Aghioritul-sf.-so-397.html
http://www.librariasophia.ro/carti-Pornografia-maladia-secolului-XXI-Gheorghe-Virgiliu–so-6285.html
http://www.librariasophia.ro/carti-In-lupta-cu-gandurile.-Despre-cele-opt-ganduri-ale-rautatii-si-Replici-impotriva-lor-Evagrie-Ponticul-avva-so-2332.html
rugati-va si pt mn lenesul fratilor 😀
Sorin
iulie 30, 2011 @ 10:17 am
@Mysterios şi dinulesc: În primul rând cred că ar trebui să vă rezolvaţi problemele sufleteşti. Probabil vă simţiţi singuri şi nu aveţi nici un pic de respect pentru voi înşivă. Iar aici e o problemă. E greu de dat un sfat pentru a ieşi din astfel de stări. De obicei problema e în noi. Ori de câte ori suntem răniţi ne închidem mai tare iar Hristos are probleme mai mari să ajungă la noi. Ideea cred că ar fi ca să încercăm să iubim fără să aşteptăm să fim iubiţi. Nu e de ajuns să ai amici ci trebuie să te apropii de unii oameni, să te simţi special, să te simţi unic. O soluţie ar fi de stat la mănăstire pentru o perioadă îndelungată. Cred că ar fi de preferat să căutaţi un duhovnic bun şi să rămâneţi o perioadă îndelungată la acea mănăstire. În acelaşi timp e foarte folositor o spovedanie în care să spui toate păcatele pe care le-ai făcut de când te ştii, toate durerile, toate momentele grele. Şi o astfel de spovedanie ar fi de folos să o faci măcar odată pe an. Noi în viaţa noastră tot timpul acumulăm monştri în noi ( mai ales dacă nu trăim în Hristos ) iar printr-o astfel de spovedanie scoatem la suprafaţă acei monştri. În acelaşi timp e nevoie de cât de multă rugăciune ( mai ales rugăciunea lui Iisus ) şi puţină ascultare. Ascultarea te ajută să spargi aceste ziduri din jurul tău şi să te eliberezi puţin. În plus, la mănăstire nu este această murdărie cum e în lume. Mănăstire ce aş recomanda ar fi mănăstirea Căşiel de lângă Dej unde se află şi un mare duhovnic. E o mănăstire de maici iar maicile sunt sporite. Aş recomanda şi mănăstirea de călugări Petru Vodă din judeţul Neamţ dar acolo dacă nu cunoşti unii oameni s-ar putea să ai parte de anumite sminteli ( sunt acolo câţiva duhovnici buni printre care din cunoştinţele mele aş enumera: păr. Spiridon, păr. Xenofont, Păr. Ioan ). E greu de dat un sfat în astfel de probleme. E nevoie ca cineva să cunoască personal pe respectivul om şi să vadă unde e durerea, unde e problema şi acolo să lovească.
Sorin
iulie 30, 2011 @ 10:20 am
Pe mine de exemplu m-a ajutat foarte mult să mă deschid statul la un cămin ( sunt student în Bucureşti la Politehnică ) deoarece stând în cameră cu 3 colegi a trebuit vrând-nevrând să mă deschid puţin. Cred că ar fi de mare folos pentru cunoscători să dea nume de duhovnici buni şi mănăstiri unde s-ar putea sta pe vară deoarece oamenii stau din ce în ce mai prost din punct de vedere psihic ( ce să mai zic de duhovnicesc? ) cu lumea asta bolnavă. O altă mănăstire ce am înţeles că ar fi sporită e Mănăstirea Oaşa de lângă Sebeş. Oricum e de preferat pentru a lupta cu această patimă să renunţăm la pornografie ( chiar dacă te masturbezi dar să nu te uiţi la pornografii ) iar când cazi în acest păcat să nu-ţi imaginezi tot felul de perversiuni deoarece acestea provoacă o dependenţă destul de mare. De asta spuneam că şi dacă faci acest păcat să fie apropiat de normalitatea şi gândul să-ţi fie la ceva cât de cât normal ( un act sexual normal ) şi iarăşi te mai ajută să scapi de dependenţă. Dependenţa nu e atât de mult în plăcerea făcută de actul fizic cât în toate acele perversiuni şi pornografii şi apare în primul rând datorită faptului că noi nu ne vedem ca persoare, ca şi chip al lui Dumnezeu ci ne vedem ca nişte obiecte. Dacă un om de acum 100 de ani ar vedea ce se consideră acum normal în cele trupeşti cred că ar considera că a ajuns în iad. Citisem şi într-o carte, recent, că aceste pofte trupeşti de nestăpânit era şi la Uriaşi care au făcut toate acele lucruri groaznice oamenilor şi mai târziu au fost ucişi de Dumnezeu prin potop. Uriaşii avea pofte trupeşti de neimaginat ( spunea Sfântul care a scris Hronograful ) iar copiii născuţi de ei erau flămânzi de sânge şi foarte cruzi. Admin, dacă consideri că am spus ceva smintitor poţi să ştergi. Am zis câte ceva din puţina mea experienţă din lupta cu această patimă. N-am mai spus de posturi, rugăciuni, slujbe şi toate celelalte pentru că acestea se subînţeleg că trebuie făcute.
Iulia
iulie 31, 2011 @ 7:52 am
Masturbarea inseamna curvie cu diavolul!Dupa cum a zis RalucaM,obligatoriu spovedanie si rugaciune.Spovedania e ca un bisturiu care scoate tumorile,polipii si toate relele din suflet.Daca operatia e facuta bine,cu cainta,nu recidiveaza acestea.Asa e si cu patimile.Si canonul,daca e mai greu,poate ajuta mult.Si eu am fost in situatia de a ma afla in aceasta groaznica deprindere.Stiu ca mi-a fost tare rusine la Spovedanie cand am marturisit si am inceput sa plang.Deci,ideea e sa iti para rau,altfel,nu prea ai cum sa te desprinzi de patimi si caderi.Dupa Spovedanie,am mai avut cel mult 2 caderi,apoi m-am lecuit definitiv si nu am mai simtit nevoia.Daca o sa va lecuiti,probabil ca mai mult timp dupa aceasta desprindere de masturbare o sa va vina sa incercati din nou si va veti aduce aminte de acele momente pacatoase.A trecut un an de cand m-am lasat,cu ajutorul lui Dumnezeu,si chiar si acum imi mai vin astfel de ganduri.Vrajmasul incearca sa va convinga iar sa faceti,dar nu va lasati prostiti,ci rugati-va.Va recomand un articol care m-a pus pe ganduri pe vremuri cand faceam masturbare:
http://www.razboiulnevazut.org/articol/93/Un-grupaj-de-articole-despre-desfr%C3%A2nare-si-masturbare
Sa va ajute Dumnezeu sa va feriti de desfranare.
GeoAlena
iunie 22, 2012 @ 7:20 am
Si eu am intrat in randurile celor care savarsesc acest pacat de cateva luni… Ma gandesc ca singurul mod de a scapa de asta si de starea sufleteasca tragica e suicidul. Imi doresc f tare sa ma sinucid, dar ma urasc ca nu pot sa fac nimic momentan in directia asta. Am citit si alte articole pe site despre acest pacat… Viata mi se pare plictisitoare, fara reper… sau daca exista ceva ce trebuie sa fac ma deprima stiind ca nu voi reusi sa implinesc nimic. In permanenta sunt furioasa pe mine sau pe Dumnezeu ca m-a creat sau pe parinti ca n-au avut minte cand m-au procreat… Mi se intampla frecvent sa plang in hohote pt ca exist si ca nu pot sa cred ca Dzeu m-a aruncat in viata, ca mai bine ma lipseam de tot raiul si binele decat sa trec prin asa ceva… uneori acceptam acest pacat ca fiind si el.. ma gandesc ca daca dracu’ vrea ca eu sa ma sinucid/ sa ma piarda avem acelasi gand insa nu ma ajuta sa fac si asta=)) nu am vorbit cu nimeni despre asta…mai pe larg.. dar m-am spovedit si tot ce mi s-a spus e: baga-ti mintile in cap! care m-a intrigat… e trist.. cineva imi prezenta solutii cu atata usurinta, dar nu intelege ca de fapt e f urata situatia.. 🙁
mihaela G
iunie 22, 2012 @ 7:55 am
Pt GeoAlena
Timp de cateva luni am trecut printr-o depresie ingrozitoare…parintii mei m-au sprijinit, au incercat sa ma scoata din acea stare, dar incercarile lor nu au avut succes.Ma intrebam si eu atunci de ce traiesc, ce rost are viata mea.Mi-am dat seama ca daca nu incerc eu sa ies din acea stare, nimeni nu ma va putea ajuta, asa ca, treptat mi-am revenit, Dumnezeu avand un rol major in iesirea mea din depresie.Inainte nu priveam viata cum o privesc acum,nu stiam cat de frumos este tot ceea ce ne inconjoara pentru ca pur si simplu eram prea indiferenta la lucrurile din jurul meu.Daca alegi sinuciderea nu scapi de depresie.Este foarte greu sa te lupti cu acest gand, cu starea ta sufleteasca, dar incearca sa gasesti ceva care sa te scoata din starea aceasta.Descarca-te prin scris, prin desen…trebuie sa ai si tu niste talanti, niste abilitati pe care Dumnezeu ti le-a dat.Vorbeste cu un alt duhovnic, sau vorbeste cu Dumnezeu chiar daca esti furioasa pe El, spune-I durerea ta si te va ajuta negresit.Am scris si la inceput, dar ma repet din nou…cunosc ce inseamna depresia, stiu ce inseamna sa nu gasesti nici un rost vietii.Dumnezeu si Maica Domnului sa te ajute sa treci de aceasta stare!
GeoAlena
iunie 22, 2012 @ 8:06 am
Multumesc. nici nu astept sa ma ajute cineva pt DA stiu ca eu trb sa ma ajut, dar.. nu gasesc un motiv suficient de bun.. ms pt ganduri
Lilii
iunie 22, 2012 @ 8:20 am
GeoAlena,
Motivul „suficient de bun” esti tu. Trebuie sa o faci pentru tine,pentru sufletul tau,umnezeu vrea sa ne ajute, sa ne salveze, insa depinde si de vointa noastra. Trebuie sa lupti din tot sufletul sa iesi din starea asta.
GeoAlena
iunie 22, 2012 @ 8:30 am
N am vointa! N am vointa! credeam ca am specificat asta.. ms pt ganduri
crysty
iunie 22, 2012 @ 8:40 am
pt GeoAlena
Cred ca masturbarea,tristetea,deprimarea si intr-un final deznadejdea,sunt pasi care te duc incet si sigur la moartea sufletului inainte de cea a trupului.Ce poti face?Practic doar sa rabzi si sa zici si tu cum poti ” Doamne miluieste-ma”!
Facand chestia asta,probabil de mult timp,ai dat niste drepturi celui viclean si atunci esti foarte usor de manipulat,aproape imposibil sa te opui,nu-i asa?Te sfatuiesc sa mergi si sa te spovedesti de aceasta patima pt ca singura fara ajutorul duhovnicului si implicit al Lui Hristos,nu vei reusi mare lucru.Sau incerca sa constientizezi cum se insinueaza aceasta pofta,de unde vine ea,poate te uiti la imagini care te duc acolo,sau cine stie,important e sa vezi cauza ca sa opresti efectul.Fara ajutorul Lui Dumnezeu nu putem face nimic.Ce iti pot spune e ca atunci cand simti ca te ravaseste sa stai pur si simplu cu ochii intr-o icoana a Mantuitorului sau a Maicii Domnului si vei vedea ca te vei linisti,dar trebuie sa rabzi un pic si tu.Cu totii ne luptam cu poftele astea trupesti mai mult sau mai putin,dar daca nu am rabda unde am ajunge?De fapt totul porneste de la gand si de la imaginatie,poate acolo trebuie sa lucrezi.Dumnezeu sa te ajute sa treci peste aceasta incercare,numai bine.
Lilii
iunie 22, 2012 @ 8:42 am
Geo,
De ce nu ai vointa ? Unde exista dorinta de a iesi dintr-o stare,dintr-o greseala,dintr-un pacat exista si vointa,sau mai bine zis trebuie sa existe si vointa.
GeoAlena
iunie 22, 2012 @ 9:01 am
Multumesc crysty… la mine porneste de la ganduri… si imagini cand ma uit, dar nu prea le mai suport si ma abtin cand am chef sa vizionez[incerc]… parintele mi-a zis sa mi bag mintile in cap…dar nu inteleg ce inseamna… si ma lasa rece..
Multumesc Lilii… n am vointa mereu, in permanenta… si cand am am ma tine o scurta perioada pt ca ma deceptionez f repede…
Albinuta
iunie 22, 2012 @ 9:44 am
O sa mai scriu aici cateva randuri pentru GeoAlena :Faptul ca ai reusit sa scrii ceea ce te framanta este un inceput bun ,tin miunte ca in tinetrete a fost o vreme cand si eu credeam ca nu mai merita sa traiesc cand doream sa mor ,pe atunci nici nu aveam duhovnic insa stiam ca nu este bine ,ca nu este o rezolvare la problemele mele ,deoarece nici rugaciuni nu prea stiam ,,ori de cate ori venea acel gand spuneam ,nu este bine ,ajuta-ma Doamne sa nu fac aceasta ,trimite pe cineva (sau ceva)in calea mea sa ma ajute sa nu duc la indeplinire acest gand .Chir daca a trecut un timp mai lung ,chiar daca am fost nevoita sa spun aceste cuvinte si de 20 de ori pe zii ,Dumnezeu nu m-a lasat ,mi-a trimis ajutor ,acum gandesc cu totul alfel deci se poate ,cu ajutor de la Dumnezeu , rabdare si muuulta voita ,stiu poate pare cam de ras ceea ce scriu insa cam asa a fost in cazul meu ,iertare daca te-am suparat si Dumnezeu sa-ti daruiasca tot ce iti este de folos pentru a reusi sa iesi din aceasta stare
GeoAlena
iunie 22, 2012 @ 10:05 am
nu e nimic de ras. multumesc pt ganduri..
Albinuta
iunie 22, 2012 @ 10:22 am
Un alt obicei de al meu ,nu stiu bun rau este de a asculta un acatist sau o conferinta in timp ce fac treburile prin casa (fiind singura ),asta ma ajuta sa uit pentru cateva minute de gandurile mele si sa fiu cu mintea la ceea ce ascult,ma gandeam ca poate te ajuta si pe tine intr-un fel Geo ,iertare daca am scris cam mult azi ,ditre toate indemnurile care le-ai primit alege doar ceea cese potriveste ce nu uita ,insa fa ceva orice asfel incat sa reusesti sa ai o stare mai buna si sa uiti de tristete pentru o perioada (chiar si cateva ore )
GeoAlena
iunie 22, 2012 @ 10:26 am
da, si eu mai ascult..acatist sau muzica.. nu ati vorbit mult
Teodora
iunie 22, 2012 @ 6:44 pm
[quote name=”GeoAlena”]da, si eu mai ascult..acatist sau muzica.. nu ati vorbit mult[/quote]
Draga mea, am urmărit ceea ce ai scris și ceea ce ți s-a răspuns. Ai primit multe sfaturi bune pe care le poți urma sau îți poți dezvolta și descoperi propriile „strategii” de luptă cu păcatul.
Ceea ce aș vrea să mai adaug ar fi faptul că, în opinia mea, este extrem de important să vindeci depresia care îți mânăncă zilele, la propriu. Știu din experiență pt că și eu am trecut prin depresie, 2 ani m-am chinuit, am luat și medicamente…se poate spune că și acum mă mai atacă în anumite perioade, dar de fiecare dată când cad mă sforțez până când mă ridic și o iau de la capăt, cu gândul că încep o altă viață sau o nouă etapă din viață. Depresia duce foarte des la astfel de comportamente. Păcatul masturbării, ca și dependența de mâncare, alcool, tutun, droguri, muzică violentă/rebelă etc își au „sediul” de multe ori în [b]nevoia de A FUGI [/b] de propria persoană, de realitatea care ne doare și care a devenit prea greu de suportat pt noi. Și, într-adevăr, în momentele acelea în care păcătuim, uităm de noi pe moment, însă din nefericire nici problemele nu ni se rezolvă și pe deasupra ajungem să ne simțim apoi și mai rău, mai josnic, mai murdari…este practic un cerc vicios, care duce la repetarea păcatului tot mai des, la slujirea patimii cu și mai mult „devotament”.
Caută pe cineva cu care să vorbești, poate chiar un alt părinte/duhovnic – nu te plafona într-o singură persoană pt că atunci când vine vorba de sufletul nostru, de fericirea și sănătatea sufletească, trebuie să facem ca atunci când avem o boală somatică (trupească) și anume mergem dacă e nevoie și la mai mulți doctori până îl găsim pe cel care să ne ajute să ne vindecăm. Vorbește de asemenea și cu o persoană apropiată. Nu trupul tău e de vină, nu-l învinui pt asta…el săracul poate nici nu a tânjit vreodată să simtă așa ceva. Suferința ta lăuntrică este cauza.
Cunosc de asemenea și faptul că depresia îți taie orice elan de a trăi, de a lupta, îți taie inclusiv dorința de a te vindeca. Încearcă să cauți ajutor, fiindcă PRIMUL PAS este să îți redobândești dorința de a LUPTA și de a te VINDECA!
Andreea17
iunie 22, 2012 @ 5:32 pm
Draga mea GeoAlena sa nu deznadajduiesti nici macar o clipa, Domnul e prea bun si milostiv ca sa te lase. Roaga-te la Maicuta Domnului in clipa cand ispita vine si nu te lasa! De-am sti noi cate lacrimi varsa Stapana lumii pentru noi, cat suspina si cat sufera ea cand ne vede in groapa pacatului. Parintele Cleopa spunea ca Maica Domnului se supara pe cei care nu-i cer ajutor, e de datoria noastra sa cerem sa fim salvati.
Ai un suflet, un suflet ce pretuieste mai mult decat lumea intreaga, un suflet pe care Domnul il asteapta sa se intoarca ca sa poata sa iti spuna:[i] Copilul meu iubit ce mult te-am asteptat.[/i] Si va fi mare bucurie in cer pentru TINE! Intelegi tu oare cat pret ai in ochii Lui Dumnezeu? Intelegi tu oare ca Iisus a stat pe cruce pentru tine? Ca bratele Lui pline de rani erau intinse pentru ca asteptau sa vii la El ca sa te ia in brate si sa nu iti mai dea drumul niciodata…
Iisus a fost om pentru noi si intelege foarte bine neputinta ta de aceea te astepta cu lacrimi in ochi sa te intorci ACASA.
Ce zici draga mea,ne intoarcem impreuna la Domnul? Ca si eu sunt om pacatos, mai mare ca toti, dar nadejdea e la Domnul!
Ovidiu
iunie 22, 2012 @ 5:55 pm
Pe aceeasi tema recomand sa cititi si
http://savatie.trei.ro/savatie/scrisoare_catre_un_prieten_cazut_in_ispita.htm
La sfarsitul lecturii o Rugaciune de milostivire si de multumire catre Dumnezeu
a celui de curând cazut în pacat, care ajuta…trebuie doar sa crezi
Doamne ajuta!
GeoAlena
iunie 23, 2012 @ 10:40 am
Teodora, iti multumesc pt ganduri… depresia a dus si la pierdere in greutate, pierderea concentrarii, refugiul intr o lume proprie ireala, instrainare de sine, scaderea randamentului la facultate…etc… sa nu faci sa para usor sa o iau de la inceput pt ca numai eu stiu cum m am simtit in ultimul an din viata… dar nu-mi pasa..asta e..
Ms Andreea17 si ovidas03 pt ganduri…
Teodora
iunie 23, 2012 @ 11:56 am
[quote name=”GeoAlena”]Teodora, iti multumesc pt ganduri… depresia a dus si la pierdere in greutate, pierderea concentrarii, refugiul intr o lume proprie ireala, instrainare de sine, scaderea randamentului la facultate…etc… sa nu faci sa para usor sa o iau de la inceput pt ca numai eu stiu cum m am simtit in ultimul an din viata… dar nu-mi pasa..asta e.. [/quote]
Exact prin asta am trecut și eu…foarte greu am făcut față. La mine nu a fost pierdere în greutate, ci câștig în greutate, pt ca mâncam aproape non-stop pt a fugi de durerea sufletească pe care o simțeam.Mâncam numai prostii, nici vorbă de mâncare sănătoasă, și pe măsură ce se puneau si kilogramele, mă simțeam tot mai rău, tot mai apatică, tot mai vlăguită, tot mai greoaie…și mă refugiam tot în mâncare.De asemenea, stima mea de sine deja coborâse sub nivelul zero. Mă uitam la mine cum peste noapte aveam vreo 20 de kg în plus, nu mă mai suportam, nu mai ieșeam din casă, mi-era rușine cu mine, nu mai priveam oamenii în ochi. Sistemul imunitar mi l-am făcut PRAF, m-am îmbolnăvit. Cu somnul era altă problemă : când era puțin sau deloc, când exagerat de mult, uneori și 14 ore pe zi (dormeam ca să uit de probleme).
Trăiam, ca și tine, în altă lume…ascultam într-o perioadă și 6-7 h de muzică pe zi…muzică deprimantă, tristă și melancolică, alteori rebelă și violentă. De multe ori pierdeam atât de rău contactul cu realitatea încât făceam atacuri de panică în mod constant din cauza faptului că nu mă mai puteam „întoarce” în lumea reală, nu mă mai puteam conecta la realitate. Vorbeau oamenii cu mine, îmi dădeam seama că zic ceva, dar nu înțelegeam ce mi se spune. Atacurile de panică se declanșau uneori și pt că vedeam că nu mă puteam concentra la învățat, primeam reproșuri permanente din partea familiei, care nu mă înțelegea deloc, și pt că nu aveam pe nimeni cu care să vorbesc sincer și măcar să mă descarc.
Devenisem violentă față de mine însămi, îmi făceam rău (fizic, psihic…mă torturam în fel și chip). Am făcut fel de fel de păcate, am căzut în nenumărate patimi tot din dorința nebună de a-mi face rău, de a mă răzbuna pe mine însămi…păcate ale căror ponoase le trag și acum.
Nu zic că e deloc ușor să o iei de la capăt. Eu încerc să o iau de la capăt în fiecare zi și tot nu am reușit să o fac în mod deplin. Mai am MULT până la vindecarea completă. Mai am încă perioade în care mânânc exagerat, pe fond emoțional, nu mă mai rog, lipsesc de la slujbe și sunt într-o letargie totală. Dar aceste perioade tind să devină din ce în ce mai scurte, iar eu tot mai puternică, reușind să mă ridic din ce în ce mai repede după cădere.Am făcut și psihoterapie și asta m-a ajutat să înțeleg de ce am procedat într-un anume fel de-a lungul timpului, mi-a dat curaj să dau piept cu propria persoană și cu toate lucrurile de care fugeam în disperare… În ultimul an și jumătate am reușit să pierd vreo 13-14 kg, să-mi restabilesc sănătatea printr-un stil de viață mai responsabil și mai sănătos, să-mi revin cu notele la facultate, să restabilesc o altă legătură cu familia mea, mai apropiată și mai sinceră, să reîncep să mă rog . Cum spuneam, mai e destul de lucrat, dar cred că e important să facem PAȘI MICI, să nu ne așteptăm la minuni și schimbări peste noapte.
Acum lupt pt că îmi doresc să fiu fericită și știu că asta nu se poate obține decât printr-o viață trăită alături de Hristos, o viață cât mai simplă, cu bucurii simple și frumoase, cu echilibru emoțional, fizic, sufletesc, mental, duhovnicesc. După acest echilibru tânjesc. Iar mai mult decât orice, tânjesc după DUMNEZEU și după DRAGOSTEA Lui, singura în măsură să-mi vindece traumele sufletești trecute și prezente, rănile trecute, prezente și viitoare. Motive pt a cădea în depresie s-au mai ivit și se vor mai ivi, dar a mă lăsa în voia depresiei ar echivala cu a-mi semna condamnarea la nefericire, la suferință, la paralizia puterilor sufletești. ȘI NU MAI VREAU ASTA!
Cel mai complicat pt mine a fost și este să înțeleg că Dumnezeu ÎNCĂ mă mai iubește, chiar și după ce am săvârșit atâtea păcate îngrozitoare și m-am tăvălit atâta timp în mocirla patimilor.
Încă mi-e greu să-L simt aproape, dar undeva în mine e o lumină. O nădejde. Ceva care mă împinge să merg înainte, să strâng din dinți și să mă forțez atunci când e cazul, să mă zbat și să urlu din adâncul inimii. Nu reușesc să mă iert deocamdată, mi-e imposibil…dar știi ce minune mi s-a întâmplat acum puțin timp?
Am avut de curând de suferit destul de mult…Într-una din nopțile acelea în care lacrimile mă sufocau îngrozitor și aproape că îmi pierdusem orice putere de a îndura plânsul, am coborât din pat, m-am așezat pe podea în fața oglinzii și în semiîntuneric am început să privesc la mine. Am privit la mine așa cum poate nu am făcut-o niciodată. Continuând să plâng, m-am privit adânc în ochi. M-am privit aproape o oră și am vorbit cu mine însămi. În noaptea aceea am avut cea mai impresionantă întâlnire din ultimii ani: m-am întâlnit cu mine însămi! Cu ființa aceea din mine care nu trebuie confundată cu păcatul, cum spune și maica Siluana, cu acea ființă însetată de iubire curată, însetată de Dumnezeu, de mântuire, de Bucuria adevărată. Cu acea ființă pe care am urât-o, am disprețuit-o, de care mi-am bătut joc și am îngăduit ca și alții să-și bată joc. Un suflet înveșmentat într-un trup pe care l-am urât încă și mai mult pt motive stupide, pe care l-am înjosit prin patimi, dar pe care l-am descoperit, privind atent, a fi templu al Duhului Sfânt, la fel de însetat de curăție, de echilibru, însetat de a fi GHIDAT și SUPUS sufletului…! Iar dincolo de acel trup, am găsit însuși sufletul meu, un suflet care lui Hristos i-a fost atât de drag încât i-a arătat calea către El încă de acum mulți ani și pt care El Însuși a murit.
M-am reîntâlnit cu mine într-o durere de nedescris și am încheiat această revedere în aceeași suferință, dar totuși zâmbind și cu o doză mare de încredere și liniște. Am fost mult timp scindată…dar știu că Hristos mă poate reîntregi. Și știu că modul în care m-am perceput în acea noapte, tot ceea ce am putut vedea privindu-mă în ochi și dincolo de ei, a fost doar privirea Lui oglindită în mine.
…prin urmare, înainte de adormi, am privit către icoană și I-am mulțumit din suflet că m-a făcut să înțeleg ce însemn pt El și că mă vrea vindecată.
Teodora
iunie 23, 2012 @ 12:04 pm
Iartă-mă că am scris atât de mult, sper ca măcar ceva să te ajute și să te mai întărească. Dacă nu, cine știe, poate alții se vor folosi și vor căpăta puțină nădejde…
Doamne,ajută!
GeoAlena
iunie 23, 2012 @ 12:05 pm
da.. nu ma pot privi..
Sorin
iunie 23, 2012 @ 12:23 pm
@GeoAlena: pe mine m-a ajutat foarte mult să mă pun pe picioare statul la cămin și statul la mănăstire, ca frate de mănăstire, timp de mai multe săptămâni. Stând ca frate de mănăstire, făcând ascultare de duhovnic ( duhovnicul meu era ieromonah acolo și tocmai de aceea mi-a cerut să rămân la mănăstire și să îmi dea diferite ascultări la care eram destul de varză fiind orășean – îmi amintesc că o perioadă m-a pus duhovnicul să sap un șanț ca să-și tragă apă și mai mulți călugări râdeau de mine când vedeau ce varză eram la săpat șanțul :)) ) am primit prezența lui Hristos în inima mea iar statul la cămin mi-a adus o anumită deschidere față de ceilalți. Nu spun că a fost ușor. Mi-a fost uneori foarte greu la mănăstire, uneori neîndemânarea mea iar alteori naivitatea și simplitatea mea l-a făcut pe duhovnic și pe alți călugări și maici să mă certe ceea ce m-a durut foarte tare. La cămin iarăși am avut în primul an niște colegi de cameră destul de sensibili și din cauza faptului că eram neexperimentat în a sta cu alții în aceiași cameră iarăși mi-a adus niște probleme ce m-a făcut să sufăr. Totuși aceste lucruri m-au schimbat foarte mult și m-au ajutat să mă pun pe picioare.
marcel
iunie 23, 2012 @ 12:25 pm
Vai Teodora super am citit ultimul tau sfat si tare as vrea sa te rog, daca mi-ai putea lasa id tau ce zici?:D
Teodora
iunie 23, 2012 @ 6:43 pm
[quote name=”marc3l”]Vai Teodora super am citit ultimul tau sfat si tare as vrea sa te rog, daca mi-ai putea lasa id tau ce zici?:D[/quote]
Am rezolvat 🙂
Teodora
iunie 23, 2012 @ 8:41 pm
@Saurian
Am descoperit și eu cu greu o realitate pe care maica Siluana o spunea, și anume că trupul nostru este nevinovat și curat, iar patimile și păcatele vin din inima și din mintea noastră.
Și dacă tot suntem la un asemenea articol, vreau să menționez că NU trupul este cel care ne cere, ne împinge sau ne obligă să păcătuim,ci NOI suntem cei care ÎL SILIM să simtă diverse plăceri pt a ne procura anumite stări psihologice!
Oare degeaba există acea vorbă din popor : „cutare bea până uită de el”? Păi tocmai asta e idee, că el bea ca să uite, dacă nu de el, cel puțin de problemele, necazurile pe care le are sau de realitatea lui interioară.
Bulimia, în limbaj duhovnicesc patima lăcomiei pântecelui sau îmbuibarea, este iarăși f des legată de stări psihologice. Mulți oameni fac abuz de mâncare, mai ales alimente care conțin mult zahăr și grăsimi, atunci când au decepții, când sunt triști, deprimați, supărați, plictisiți, nervoși, când au eșecuri și nereușite.
O altă cauză ar fi faptul că…așa au fost învățați. Noi, tinerii de astăzi, am avut șansa de a ne naște (majoritatea dintre noi) după 1989, cu alte cuvinte într-o lume liberă. Părinții noștri, știind cât au îndurat ei înșiși din cauza lipsurilor, au avut grijă să nu ne lipsească absolut nimic și au muncit până la epuizare uneori, numai să nu trecem prin calvarul prin care au trecut ei. Dar asta, din nefericire, a adus și consecințe negative. Eu sunt una dintre persoanele pe care bunicii au îndopat-o (la propriu) cu ceea ce ei considerau a fi mâncare bună (dar care de fapt era nesănătoasă: multă carne, mai ales mezeluri, multe dulciuri etc). Recompensele mele constau adesea în mâncare, mai ales ciocolată, chipsuri etc. Astfel că încă de mică am învățat să-mi înăbuș sentimentele negative, stările de singurătate prin mâncare…iar lupta a continuat și la pubertate, și în adolecență…abia acum am început să mă vindec și să lupt în mod corect și conștient cu această dependență. Înainte, reușeam să mă controlez pe anumite perioade în ceea ce privește mâncatul compulsiv, dar înlocuiam mereu dependența asta cu o alta…
Cât despre patima curviei,în orice mod s-ar manifesta ea, este cu mult mai gravă decât celelalte. S-ar putea spune că în manifestarea sexualității este reunit cel mai mare spectru de stări, atât afective, cât și psihologice, sufletești, trupești. Păcatele curviei lasă urm adânci în ființa umană, mai mari decât oricare alte păcate. Unii le săvârșesc de bunăvoie, crezând că sunt normale sau eventual din curiozitate. Alții le fac pt că le consideră a fi o împlinire a iubirii cu persoana pe care consideră că le iubesc. Alții cad în diverse forme de desfânare din depresii, suferințe pe care nu știu cum să le mai gestioneze și își găsesc „alinarea” în plăcerea momentană pe care o aduce păcatul. Motivele, cauzele sunt multe…
se
aprilie 1, 2013 @ 8:36 am
Ma bucur nespus de mult sa vad acesasta deschidere spre acest subiect. Bravo tuturor. Va astept pe messenger unde ,noi tinerii care suferim de aceasta problema ne intarim prin rugaciune si apropiere duhovniceasca. Va astept pe mesenger. id: se.poate@yahoo.com. multumesc tuturor ptr indrazneala de care dati dovada. Multa bucurie in sufletele voastre.
Tomescu Lucian Ioan
septembrie 22, 2013 @ 8:58 pm
Ca om tanar sanatos sa nu faci asta e mare lucru si rar intalnit , corespunde unui nivel serios, profund de spiritualizare ,maturizare duhovniceasca si faptul ca inca nu suntem acolo nu e un motiv de deznadejde in nici un caz ( chestia cu sinuciderea e prea de tot )
Faptul ca ne intristam pentru pacat , regretam si dorim mantuirea e foarte bine si cine cauta va gasi. Cel care cere va primi .Numai prin spovedanie si impartasanie altfel nu se poate cu rugaciune la Domnul si Maica Domnului urmand invataturile Bisericii.
Nivelul la care se are stapanire peste trup este acela la care se are stapanire si peste cuvant , cel ce isi stapaneste limba isi infraneaza tot trupul, spune si Scriptura.Trebuie sa ajungem sa facem ce ne invata sfintii parinti , atat timp cat mai vorbim in desert, judecam nu ne invinuim pentru orice exclusiv pe noi , nu ne intelegem cu parintii , suduim , ironizam etc nu ne rugam neincetat pentru orice lucru chiar si pentru cele mai marunte adica nu avem atentie la toate detaliile vietii, inca vom avea pierderi de energie , vom fi vampirizati ca asta face duhul curviei ne goleste de energii si resurse cu care multe fapte bune trebuia sa facem si astfel suntem slabi si realizarile mai putine.
Lupta cu duhul curviei e crancena se vede din vietile sfintilor toti au spus asta ca e un crunt razboi care nu se sfarseste decat la ultima suflare dar se poate primi de la Domnul si Maica Domnului linistire si vremuri de pace.Ne trebuie viata de rugaciune neincetata si impartasanie cu pocainta sincera, adica pe scurt sa ne asemanam cu monahii ca ei au viata curata. Chiar daca suntem in lume totusi ei sunt modelul de viata si lumina in lume.Si pe mine a inceput sa ma chinuie patima asta ca pe toata lumea la adolescenta imediat cu inceperea pubertatii si mi s-a parut ca un blestem de care parea sa nu mai scap vreodata.Zic unii ca inceperea vietii intime rezolva , e o gluma , si cei casatoriti o fac daca sunt privati mai mult de partener .Doar induhovnicirea rezolva problema.Intre 22-25 ani am reusit prima perioada de vietuire curata voind sa ma calugaresc dar pana la urma mi sa spus ca am o misiune in lume si sa traiesc calugareste acolo daca pot.Nu am reusit si am recazut in acest pacat ani buni pana cand m-am pocait mai profund la maturitate spre 35 de ani si de atunci energiile interioare sunt utilizate in tot lucrul bun , puterea de munca creste foarte mult.Ispite am si vrajmasul ma vaneaza permanent dar cu rugaciune neincetata lipit de Maica Domnului reuesc sa ma marturisesc si sa ma impartasesc cu folos caci asta e singura cale ( in care cel putin eu am incredere ) de mantuire din acest pacat trupesc, trupul si sangele Cuvantului luat cum se cuvine , nu des , nu rar ci la vremea cuvenita cand o putem face cu toata grija ,cercetarea de sine, impacati cu toata lumea ca daca ai ceva pricina cu careva degeaba te duci ( ne impacam si venim apoi linistit ), cu credinta , frica buna, nu rea si dragoste de Hristos si Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu care ne invata prin duhovnici si sfintii parinti ai Bisericii .Merita luptat pentru eliberarea din aceeasta „hemoragie” spirituala, caci se dobandeste o viata de mare sensibilitate, intensa ,cu multe impliniri .Insa totul vine din Sfantul Potir , nu magic , dam pe gat si gata ci in masura in care ne hotaram sa traim dupa Filocalie atat lucreaza Impartasania in noi altfel mancam paine si bem vin ( sau mai rau osanda daca suntem obraznici ) , degeaba ne impartaseste preotul daca nu ne impartaseste in chip nevazut Hristos.Trebuie un duhovnic cu adevarat bun si potrivit pentru sine asta se gaseste tot cu rugaciune si rabdare.Neintelegerile cu parintii trupesti sunt catastrofale nu se poate sa te infranezi si sa te certi cu mama sau tata sa-i judeci etc exclus.Neintelegerile dintre generatii mai ales pe tema credintei sunt binecunoscute .Trebuie facuta pace si colaborare obligatoriu cu ei altfel rugaciune bineprimita si impartasanie puternica nu putem avea, poarta raiului nu se va deschide larg. Multi au problema asta o spun pentru ca a e cazul meu si vad la multi altii asemenea.
Delia
noiembrie 28, 2015 @ 6:39 pm
Am o intrebare: daca am marturisit acest pacat la sfanta spovedanie, dar dupa o vreme am cazut iar in el, ce ar trebui sa facem? Sunt suficiente rugaciunile, sa-i cerem iertare lui Dumnzeu si postul? Sau urmatoarea data cand ne spovedim trebuie sa-l marturisim din nou?
Iulia
decembrie 1, 2015 @ 8:08 am
Doamne ajuta!
Draga Helen92, la Sf. Spovedanie se marturiseste orice, absolut orice pacat care a fost facut incepand de la ultima spovedanie incoace. Spovedania te dezleaga, te elibereaza, e Sfanta Taina de care depinde mantuirea, crede-ma, din proprie experienta, si eu am incercat o vreme acelasi lucru ca si tine, dupa o perioada de delasare duhovniceasca si de lene, in care am cazut in patima malahiei. Deci am facut rugaciune, m-am straduit sa ma infranez, dar am cazut din nou destul de usor si pana nu m-am dus iar la Spovedanie sa marturisesc nu am reusit sa intru pe fagasul cel bun. Nu-ti fie rusine de duhovnic, tu esti acolo in fata lui Hristos, iar parintele e doar un martor la spovedania ta, dar si povatuitor. Cu ajutorul noului canon dat de el, o sa capeti mai multa putere sa iti stapanesti pacatele si in cele din urma, cu ajutor de la Dumnezeu si cu efort din partea ta, o sa reusesti, ai sa vezi! Du-te si marturiseste-te! Ma rog si eu pentru tine.
Valentin Ion Preda
ianuarie 1, 2017 @ 4:28 pm
Salutare iubiti frati intru Domnul. Sunt in clasa a 12-a (17 ani) si am si eu aceasta patima cumplita in suflet inca de la varsta de 10-11 ani si de atunci aproximativ 5 ani m-a chinuit groaznic, mi-a epuizat energia, etc. La inceputul lui 2014 am luat o hotarare serioasa sa nu mai cad in aceasta patima, nu neaparat din motive de credinta, fiindca nu eram prea credincios pe atunci, ci din simplul motiv ca eram satul sa imi tot distrug energiile in felul acesta. Apoi am descoperit si credinta si, incet incet prin prima mea spovedanie sincera, incepand sa tin post, sa ma rog, si asa mai departe, am ajuns sa traiesc fara acest pacat pana acum, vreo 3 ani deci, desi ispite au fost destule. Nici nu am avut duhovnic de la bun inceput, l-am gasit cam in urma cu un an. Insa nu l-m frecventat prea des (din pricina ispitelor diavolului care imi tot spunea in gand: „Nu te duce azi, e si maine in biserica” sau „Azi nu e bine dispus”, etc.) si tot cam de acum un an am inceput sa cad intr-un fel de credinta mandra, lipsita de zdrobirea adevarata a inimii. Am inceput sa ma consider in sinea mea vindecat de patima malahiei, sa o las mai usor cu toate restrictiile. Pana atunci devenisem exagerat de meticulos cu postul, cu rugaciunea, cu comportametul cu ceilalti, tot o mandrie cred, vroiam sa fac pe pustincul in mijlocul lumii. Dar de aici inainte am inceput sa o las din ce in ce mai usor cu toate acestea, incat pana la urma am ajuns sa ma port la fel de lumesc ca toti ceilalti din jurul meu (deci am cazut in cealalta extrema). Acest comportament lumesc m-a facut incet incet (de prin noiembrie incoace) sa redevin melancolic, uneori cu faze de depresie (am avut si o prietena in perioada asta de care m-am despartit) si sa imi revina, la inceput usor, dar pe urma foarte puternic, ispitele de a viziona pornografie si de a savarsi malahia. Azi, fiind in baie din oarecare nevoi, mi-a venit deodata o ispita foarte puternica, iar trupul meu s-a excitat foarte tare. Nu am avut puterea sa ma opun la acest impuls sexual deloc, tot ce am putut sa fac a fost sa ies repede de acolo. Cu mainile nu am facut nimic, caci mintea am avut-o totusi destul de treaza ca sa ma abtin pana a nu fi prea tarziu. Insa de atunci ma simt vinovat, ca si cum as fi savarsit deja pacatul, si ispitele au devenit mai puternice. E clar ca din pricina mandriei mele Domnul a ingaduit lucrul asta ca sa ma smereasca. Trec printr-o perioada destul de dificila, fiind in ultimul an de liceu, intr-un colectiv scolar care te ia in bataie de joc din cele mai mici prostii. Momentam insa nu-mi dau seama: Ceea ce mi s-a intamplat la baie atunci se considera ca si cum am cazut in pacat sau nu? Sunt putin debusolat…
Dan Tudorache
ianuarie 1, 2017 @ 11:13 pm
La mulți ani cu inima senină Valentine!
Mântuitorul Hristos i-a atenționat pe bărbații evrei, și de atunci pe toți bărbații până la sfârșitul lumii că: [i]„Aţi auzit că s-a zis celor de demult: „Să nu săvârşeşti adulter”. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui.”[/i] (Matei 5:27-28)
Însă tu nu te lăsa debusolat de vinovăție… ci caută să o mărturisești cât mai repede la duhovnic, să-ți refaci puterile sufletești prin taina spovedaniei și prin împărtășirea cu Sfintele Taine.
Caută să pui din nou început bun mântuirii tale, să te repui în ordine, pe făgașul răbdării și al stăruinței în bine, cu sfatul duhovnicului.
Ai căzut? Ridică-te frate! Că dacă te-ai ridicat, toată căderea ta de până acum se va transforma în experiență duhovnicească. Acum ai văzut și tu că diavolul, când nu ne mai poate ține în păcate, ne împinge înainte pe Cale, ca să ne împiedicăm în ispitele de-a dreapta: râvnă fără cumpătare, fără ascultare, mândria că suntem cineva. Te-ai împiedicat de acestea, nu ai înțeles că trebuia să ai smerenie în toate faptele tale, apoi ai deznădăjduit și ai căzut încet în starea asta de blazare. Dar dacă te vei smeri și te vei spovedi, să vezi ce ușoară va deveni lupta asta care era să te dea gata! Că atunci nu vei mai lupta singur cu firea căzută, doar cu puterile tale limitate, ci Hristos îți va face jugul bun și sarcina ușoară, după cum a și promis și a și făcut cu mii de mii și mii de creștini.
Pe lângă toate acestea ai mai învățat încă o lecție. Nu e atât de greu să te ridici pe Cale, cât mai ales să stai neîncetat drept. În viața duhovnicească e aproape ca și în sportul de performanță. Țin minte că un multiplu campion al unui sport foarte greu și dur a spus la un moment dat că nu e foarte greu să fii campion, dar este foarte greu să te menții campion de fiecare dată. Păstrând proporțiile, tot așa e și în viața duhovnicească: nu e greu să avem o zi cu inima curată, cu fapte de milostenie, cu spor în rugăciune (și apoi să ne mai culcăm pe-o ureche) dar cât de greu e să fim așa în fiecare zi, ceas de ceas, în orice condiții! Lucrul acesta presupune tenacitate, îndelungă răbdare, atenție permanentă (trezvie), mai pe scurt: o angajare totală.
Cu colegii de liceu, fii fără grijă. O vorbă populară spune că cine râde la urmă râde mai bine. Ce-i drept, vorba asta e un pic revanșardă dar ascunde mult adevăr în ea. Uite, și eu am fost licean, și nu de puține ori am jinduit și eu să am o prietenă cum aveau alți băieți mai cu carismă.
La fel și fetele cele mai frumoase aveau prieteni, mare parte din ele consumându-se și în relații sexuale.
În fine, anii au trecut, iar acum, după mai bine de 15 ani de când am terminat liceul, pot să zic că am imaginea de ansamblu a ceea ce a semănat fiecare atunci.
Cu tot regretul îți spun că toți cei care au fost atunci pe val (și fete și băieți) au trecut prin decepții în dragoste, prin traume psihice iar unii dintre ei nu au mai reușit să lege o căsătorie. Iar dacă au reușit să ajungă în fața altarului…. tarele vieții desfrânate s-au simțit din plin în căsătorie.
Crede-mă Valentine, fete foarte drăguțe, care după 3,4,5 relații eșuate… sunt singure acum, fără nicio perspectivă pentru viața de familie. S-au consumat când nu a trebuit, cu cine nu a trebuit. Mă doare inima pentru toți acești foști colegi ai mei, nu doar pentru că au primit o lecție extrem de dură cât mai ales pentru aceia care nu au învățat nimic din ea. Asta e cea mai mare tragedie, să suferi… și să nu știi de unde ți se trage.
Cu totul surprinzător însă… a fost cazul fetelor cuminți, mai puțin interesante sub aspect sexual, care însă și-au întemeiat familii imediat după terminarea facultății, iar acum sunt și mame cu cel puțin un copil fiecare. Nu știu cum le este în viața de familie, dar cu siguranță copiii sunt o mare realizare și împlinire pentru orice părinte.
Valentine, știi ce ai de făcut. Nu mai zăbovi!
Uite, te împing de la spate cu această cântare: https://www.youtube.com/watch?v=aIJvGLqIxqA
Valentin Ion Preda
ianuarie 3, 2017 @ 2:24 pm
Într-adevăr, mândria aceasta e cea mai mare piedică în calea sporirii. Mulțumesc însă mult pentru sfaturile și cuvintele de încurajare și pentru împărtășirea propriilor experiențe, sper cu ajutorul Domnului să îmi fie spre folos!
Alex2017
ianuarie 24, 2017 @ 4:48 am
Bună .Eu am reușit să scap de acest păcat, dar acum văd că îmi dă iarăși târcoale vreun sfat de la un preot vă rog pentru întărirea sufletulului în lupta cu patima?
Ps: Am 15 ani și vreau să dau la liceul teologic.
Alex2017
ianuarie 24, 2017 @ 4:50 am
Unde este comentariul făcut anterior?
constantin1993
ianuarie 25, 2017 @ 6:58 am
Salut Alex2017. te-as ruga frumos pe tine dar si pe ceilalti sa nu m-ai folositi expresia asta cum ca ”am reusit sa scap de acest pacat”. Lupta cu pacatele este o lupta continua,pe tot parcursul vietii noastre, unde nu trebuie sa lasam garda jos nici pentru o secunda, mai ales cu un pacat atat de perves cum este malahia.Acest pacat numit malahia, intra in categoria pacatelor de moarte, pentru ca fiecare pacat este clasificat in functie de gravitatea acestuia.Ispitele care conduc la savarsirea acetui pacat sunt foarte puternice, mai puternice (cred eu) decat cele pentru fumat sau alcool,deoarece traim si intr-o lume tot mai depravata unde tot timpul suntem bombardati de astfel de tampenii (pornografie, sexualitate etc.). Pentru a evita caderea in acest pacat viclean si uracios, trebuiesc evitate vizualizarea a tot ce este erotic (mai ales pornografia), evitarea atingerilor neobisnuite sau nelalocul lor in zona intima, si poate cel mai greu lucru de facut este controlul imaginatiei,controlul mintii.
PS.Chiar si vorbitul ca intre baieti despre fete, de genul woaw ce bunaciune , ce as face eu cu una d-asta, este o ispita. Deci ai grija, ca acest pacat are foarte multe ispite,la care nici nu ne-am fi gandit vreaodata.
ajutor
august 21, 2018 @ 4:47 pm
Ajutor. Am renuntat dar noapte am vise necurate.
paul
noiembrie 29, 2023 @ 6:57 pm
Doamne ajuta! Va multumesc din suflet pentru acest articol in care ne invatati cum sa facem fata acestor patimii care intuneca sufletul si mintea.