Căutăm tineri teologi şi preoţi care să vorbească pentru 1000 de tineri în fiecare zi

49

Personal am avut multe bucurii cu acest site şi Dumnezeu a avut grijă să ne încurajeze mai mereu să dăm înainte. Au fost şi perioade când lucrurile au mers mai rău şi simţeam că batem pasul pe loc şi nu facem mare lucru, dar până la urmă aceste hopuri au trecut cu bine. Cu toate acestea am un mare regret, acela că tinerii teologi şi preoţii nu vor să scrie pe acest site.

Iniţial am vrut să-mi fac un blog personal unde să vorbesc oamenilor despre Dumnezeu, din experienţa mea mică. Eram student la teologie, şi îmi doream mult să fiu preot şi pentru că mai erau ani buni până aş fi putut fi hirotonit, m-am gândit să-mi fac un blog care să-mi satisfacă oarecum dorinţa aceasta de a propovădui Cuvântul lui Dumnezeu. Vroiam să scriu zilnic câte un articol dar am observat că e greu, că trebuie multă muncă şi mi-a venit ideea să propun şi altor tineri să scrie câte ceva din experiența lor. Am început propunerile cu cititorii care comentau pe blog. Mi-aduc aminte că prima persoană care mi-a răspuns a fost Talita, astfel încât după ce i-am adresat rugămintea imediat a acceptat şi a scris un articol.

De atunci şi până astăzi, noi ca administratori, şi mie în mod special, revenindu-mi această sarcină, am stat cu ochii-n patru căutând tineri cu viaţă curată, cu personalitate, cu experienţă duhovnicească, tineri care pot vedea lumea cu ochii lui Dumnezeu. Am căutat mereu oameni care să poată împărtăşi altora din experienţa lor, oameni care prin felul lor de a fi să-L mărturisească pe Hristos în orice clipă a vieţii.

Astăzi, ”Ortodoxia Tinerilor” are în jur de 50 de autori care au scris articole pe site, unii mai multe, alţii mai puţine. Din toţi aceşti 50 doar 3 tineri sunt studenţi sau absolvenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă: două fete şi un băiat. Toţi trei împreună au scris maxim 20 de articole.
Însă este puţin, e foarte puţin pentru ceea ce mirenii așteaptă de la niște teologi.

Trăind în mediul teologic şi lucrând în sânul Bisericii am cunoscut mulţi teologi şi foarte mulţi preoţi. Am prieteni foarte buni, absolvenţi de teologie, şi chiar preoţi, având aceeaşi vârstă cu mine. Sunt destui care ştiu, aşa ca idee, că „am un site”.

Dragilor, vă zic cu părere de rău că niciunul n-a zis nimic, nici că e bun, nici că e rău, nimic. De trei ani de zile, teologii şi preoţii din jurul meu nu şi-au exprimat nicio părere despre ceea ce noi facem aici. Indiferenţa mă doare. Eu, daca aş fi inginer pasionat şi văd pe alt coleg care face o invenţie, m-aş duce la el, l-aş întreba cum a făcut-o, cum funcţionează, aş încerca să fur meserie şi să pun şi eu în practică. Mi-aş da cu părerea, că e bun, că e rau, aş zice ceva, pentru că mă vizează şi pe mine, altfel am facut studiile degeaba.

Există totuşi o singură excepţie, fostul părinte duhovnic al lui Dan, celălalt administrator al site-ului, care după ce s-a uitat a zis: „Mie mi se pare… aşa… un site de fete….”. Vorbele părintelui au autoritate pentru noi, este monah, licenţiat  a trei facultăţi, blând, liniştit, echilibrat şi o persoană cu viaţă duhovnicească îmbunătăţită. La vremea aceea ne-am supărat când am auzit acest lucru şi ne-a durut, dar a fost şi ca o palmă de binefacere pentru noi. Din acel moment ne-am impus să fim mai exigenţi cu articolele pe care le publicăm pe site şi să ne sprijinim mai mult pe ce spun Sfinţii Părinţi şi Sfânta Scriptură.

Ne-am propus ca articolele publicate să fie mai serioase, mai bine documentate, mai puţin copilăreşti. Din acel moment au trecut cam doi ani şi am reuşit parţial ce ne-am propus. Totuşi, nivelul articolelor noastre poate fi mult îmbunătăţit, din punct de vedere teologic, dar pentru că acesta este nivelul nostru duhovnicesc actual şi atât putem, tot atât oferim.

Poate din acest motiv, poate din altul, preoţii şi teologii nu prea ne agrează, sau cel puţin nu-şi dau cu părerea despre ce facem noi aici. Mulţi tineri ne-au încurajat şi ne-au spus că unele articole le sunt de folos şi că e bine să dăm înainte cu ceea ce facem, totuşi teologii şi preoţii n-au zis niciodată nimic, cu excepția părintelui Dorin Octavian Picioruș.

Am propus personal unor tineri şi teologi să scrie la noi pe site dar n-au vrut, sau nici măcar nu ne-au răspuns. Eu ştiu că sunt neputincios, şi pe deasupra şi complexat de faptul că-mi lipseşte trăirea duhovnicească şi că teologia mea este una destul de slabă, şi tocmai din acest motiv am încercat să atrag preoţi, absolvenţi sau studenţi de teologie ortodoxă care să suplinească această lipsă şi să vorbească tinerilor despre bogăţia credinţei ortodoxe. Dar n-am reuşit să cooptăm pe nimeni. De ce oare?

Teologii sunt învăţaţi cu o expunere academică a învăţăturii de credinţă, fiind foarte exigenţi în privinţa limbajului, de frica alunecării spre anumite erezii sau false presupuneri. Poate din acest motiv articolele noastre li s-au părut copilăreşti sau pietiste, poate de aceea teologii nu vor să-şi asocieze numele cu un site care abordează temele în acest fel.

Învăţământul teologic ortodox te învaţă că teologie nu poate face oricine, şi asta este foarte bine. Te învaţă că nu oricine de pe stradă poate vorbi de rugăciune sau de Sfânta Treime, dar Sfinţii Părinţi spun că teologia se vede în fapte nu în vorbe, şi că doar înţelegerea simţită e înţelegerea cea mai înaltă, adică doar cei care trăiesc ceea ce spun sunt teologi.

De ce fug unii teologii doar după diploma de masterat şi de doctorat, doar după fala de a fi autor al unei cărţi, sau de a participa la o conferinţă internaţională? De ce nu vor teologii români să scrie pentru oamenii de rând? De ce se bucură unii din preoţii şi teologii români că le-a apărut un articol în nu-ştiu-care revistă teologică şi care acum e uitată într-un raft, revistă care va fi citită de 10 oameni într-un an, la bibliotecă.

De ce preoţii şi teologii români îşi fac site-uri şi portaluri doar cu copy-paste-uri fără să pună mâna să muncească, să transpire şi să scrie articole proprii, din ce ştiu, din experienţa lor?

Dragilor, dacă bisericile ortodoxe toate ar fi pline duminica la Sfânta Liturghie, preoţii ar vorbi pentru 5% din populaţia ţării. Luaţi aminte însă că televiziunea (PRO TV-ul, Antena 1, Realitatea, etc.) vorbesc zilnic pentru 60% din populaţia ţării. Cine credeţi că va fi mai influent în formarea de opinie?

Nu este deajuns să vorbeşti doar în biserici, mai trebuie să te foloseşti şi de mass-media ca să mărturiseşti Adevărul.

Nu ştiu de ce, poate din invidie, poate din lene, poate din prea mare exigenţă sau acrivie academică… preoţii şi teologii nu vor să le vorbească tinerilor de pe acest site.

Fac încă odată invitaţia oficial şi foarte deschis tuturor preoţilor şi teologilor care ne citesc să vină şi să scrie zilnic pentru 1000 de tineri pe zi.

Gândiţi-vă! Nu e mare lucru? Să scrii un articol din suflet, cu credinţă în Dumnezeu şi să ştii că 1000 de oameni îl vor pune la suflet într-o zi? În ce biserică şi care preot are şansa aceasta ? Adresa de email a noastră este ortodoxia.tinerilor@yahoo.com

Mă iertaţi că scriu aceste rânduri, dar mă doare.

(Claudiu)

(Visited 5 times, 1 visits today)