Daca ne iubim, putem sa facem dragoste inainte de casatorie?
Zilele trecute am intrat pe un site crestin ortodox, şi un băiat a deschis un topic nou, in care punea o intrebare,titlul topicului era “confuz”.
Acum o sa citez exact ce spunea el:
Buna ziua, dragi oameni. Sunt si eu confuz. Daca eu si prietena mea vrem sa face ,,ceva”, asa ca amandoi suntem de-acord si fara perversiuni ar fi rau?
Această intrebare exprima modul in care gândesc o multime de tineri in ziua de azi: daca ne iubim si nu facem pervesiuni, ci facem dragoste, desi nu avem încă binecuvantarea lui Dumnezeu, nu am gustat din Taina Nuntii, atunci este normal.
Din pacate acest mod de gandire a fost dezvoltat de societatea in care traim,in mai toate filmele de la TV vedem cupluri care traiesc o iubire frumoasa, dar necasatoriti, astfel o multime dintre noi, involuntar suntem indoctrinati in subconstient cu ideea ca a face dragoste in afara casatoriei este normal si frumos, ca nu este nimic rau.
Dar totusi, tânărul de mai sus are conştiinţă şi simte că ceva nu este în regulă, cred că în subconştientul său ştie că este rău, că este păcat, din moment ce a simţit nevoia să întrebe despre aceasta pe un site ortodox. Unele din persoanele de pe forum au crezut că întreabă în glumă,dar eu vreau să-l i-au pe băiat în serios.
Nu dragi mei nu e normal, nu este dragoste curata, nu este dragoste binecuvantata, totul este amagire şi să ne intre bine în cap la fiecare dintre noi….să luptăm, să nu cădem pradă.
Dragostea curată, este dragostea binecuvântată de Dumnezeu prin Taina Nunţii.
Dragostea trupească dinainte de căsătorie ne vatămă sufletul, ne schimbă personalităţile, odată căzut în dragostea trupească nu vei mai fi cel dinainte, curăţia ta trupească şi sufletească se va pierde involuntar, apoi relaţia de iubire pe care zice băiatul că o are cu prietena sa, se va centraliza pe dragostea trupească o dată ce va gusta din această dragoste, deoarece va fi ceva nou în relaţia lor din care vor vrea tot să poftească, apoi nu are nici o garanţie că nu se va ajunge şi la pervesiuni, pentru că o dată ce una din curiozităţi a fost satisfăcută poate apare alta şi aşa mai departe.
Cei doi nu au garanţia că vor rămâne împreună, poate el va pofti altă fată, alt trup, iar ea la fel, şi atunci dragostea pe care o simţeau va rămâne amintire a trecutului şi prezent al durerilor.
Să iubim nepătimaş, să ne bucurăm de un sărut timid şi ruşinos, de o îmbrăţişare caldă şi nepătimaşă, de o plimbare în parc, de o alergare pe lângă lac, de surâsul soarelui, de cerul cristalin, pentru ca sunt atâtea lucruri de care se pot bucura doi iubiţi! Să lăsăm unirea trupurilor la vremea ei, la vreme binecuvântată, la vremea când vom gusta din Taina Nunţii.
Să încercăm să înţelegem că dragostea dintre doi tineri necăsătoriţi nu implică dragoste trupească.
În Eclesiast este un capitol care îmi place mult, o să-l scriu:
1. Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer.
2. Vreme este să te naşti şi vreme să mori; vreme este să sădeşti şi vreme să smulgi ceea ce ai sădit.
3. Vreme este să răneşti şi vreme să tămăduieşti; vreme este să dărâmi şi vreme să zideşti.
4. Vreme este să plângi şi vreme să râzi; vreme este să jeleşti şi vreme să dănţuieşti.
5. Vreme este să arunci pietre şi vreme să le strângi; vreme este să îmbrăţişezi şi vreme este să fugi de îmbrăţişare.
6. Vreme este să agoniseşti şi vreme să prăpădeşti; vreme este să păstrezi şi vreme să arunci.
7. Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să taci şi vreme să grăieşti.
8. Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. Este vreme de război şi vreme de pace. Eclesiastul (cap. 3).
Să ne gândim că şi vremea de a gusta,de a trăi totalitatea dragostei este doar când vom fi căsătoriţi religios,când v-om avea binecuvântarea de la Dumnezeu. Să aşteptăm clipa prielnică, cu blândeţe, răbdare, înfrânare.
Sper că băiatul să fi realizat că este rău a face dragoste înainte de a fi căsătorit!
Şi să nădăjduim că vor realiza şi alţii.
(A.)
maria
aprilie 21, 2010 @ 11:07 am
Minunat articol si foarte adevarat.Iubirea adevarata este aceea care nu se rapoteaza la pofta trupeasca.
Cristian Stavriu
aprilie 22, 2010 @ 9:18 am
A face dragoste, oricum suna ciudat.
Fiind bombardati zilnic cu astfel de cugetari moderne pana si unii oameni din biserica inteleg gresit sau se exprima gresit cand vorbesc despre iubire.
Dragoste nu facem, dragostea este un sentiment de traire permanenta este o legatura tainica care se realizeaza intre doua persoane – se regasesc doua suflete pereche care au acelasi tel, aceleasi nazuinte. Binecuvantarea de la Dumnezeu prin taina casatoriei este o energie mistica care se revarsa peste cei doi unindu-i intr-un singur trup. Prin taina casatoriei se ajunge la anularea ego-ului, si se ajunge la dorinta de jertfire pentru celalalt. Impreunarea este o consecinta a iubirii pentru nasterea de prunci ce decurge intr-un mod firesc, nealterat de sexualitatea propovaduita non stop in societate. Din pacate intreaga societate este denaturata si intelesurile acestea le poate intelege doar teoretic si mult prea putin practic. Lucreaza in noi omul cel vechi, cel hranit sistematic cu teorii murdare.
Pe aceasta tema se poate vorbi foarte mult! Problema este ca datorita acestor bombardamente aplicate permanent asupra oamenilor, nu mai exista o curatie a sufletului. Omul infestat greu poate face fata la momente de cumpana, cand are mai putin rugaciune, cand din anumite motive s-a indepartat oarecum de Dumnezeu(fie prin mandrie, fie prin trufie, fie prin judecata si osandire, etc) – atunci vine vrajmasul, speculeaza momentul si ataca decisiv, se foloseste de aceasta oportunitate si de cele mai multe ori izbandeste.
Cunosc o fata fecioara care tot timpul judeca pe colegele si prietenele ei fata faptele lor pe aceasta tema. I-am spus de nenumarate ori ca nu e bine si exista riscul sa cada in aceasta patima. Iata ca astazi are doua avorturi, traieste necununata si are o gramada de probleme.
Ideea este cum sa luptam sa-i facem pe tineri si pe toti oamenii sa inteleaga lucrurile in adevaratul lor sens de izbavire, cum sa-i facem sa stea lipiti de Dumnezeu ptr a putea trece peste astfel de obstacole in viata spre binele lor.
Cristian
Ionica
aprilie 22, 2010 @ 1:00 pm
In ziua de astazi tinerii sunt influentati de „anturajul” in care traiesc. Pentru ca… tanar fiind am trecut prin astfel de situatii si pot spune ca au venit reprosuri din partea prietenilor care spuneau ca si eu trebuie sa fac ce au facut ei… Anturajul este cel care poate distruge un tanar… trebuie sa avem grija din ce fel de anturaj facem parte.
omp
aprilie 22, 2010 @ 1:59 pm
poate ar trebui ca fiecare tanar sa constientizeze ca DUMNEZEU este „lipit” IN inima lui, dar si-n inima aproapelui… ne-am privi ALTFEL unii pe altii, am vedea peste tot doar „Temple al Duhului Sfant”… si am dori o comuniune ca atare…
pau
aprilie 26, 2010 @ 12:18 am
Hristos a inviat! sincer.. eu stiam ca e pacat sa faci dragoste , si eram chiar foarte impacata cu gandul asta si ma opuneam lui. a venit apoi o vreme in care am inteles de ce”e pacat”, iar raspunsul acela m-a multumit. pentru ca nu imi placea sa-l stiu pe Hristos suparat pe mine. Hristos iarta din clipa savarsirii pacatului norstru.. eu asa cred. dar nu imi placea o stare de vinovatie fata de Dumnezeu. asa ca am inteles de ce „e pacat”
a venit insa si o vreme in care cautam un raspuns mult mai satisfacator, nu neaparat pentru mine, ( cu toate ca nu ma impotriveam, doream un raspuns mai bun) ci si pentru altii. si apoi Dumnezeu mi-a raspuns exact pe intelesul meu , si e vorba despre ceea ce spunea si Cristian :
2 tineri au impresia ca dragostea inainte de casatorie e dragoste daca cei doi se iubesc. doar ca in realitate , in momentul in care ei doresc asta , doresc sa simta , practic aceasta ..iubire. si tocmai aici e greseala. iubirea nu se arata prin sex. indiferent de cat de mult il iubesti pe cel de langa tine, ii vrei trupul si pentru a simti placere, si chiar daca la prima vedere nu e asta impresia ,cam asta e ..”esenta”. si unde e pacatul ? bine , poate chiar vreau sa-l simt pe celalalt intr-un sens mult mai profund!dar vorbim deja de egoism.. adica doi tineri fac dragoste inainte de casatorie …si o fac doar pentru ei:-) iubirea asta nu e impartasita.. si cred ca se anuleaza si jertfa, care vine odata cu casatoria…asa ca oricat de frumos ar fi poate pe moment, mai tarziu nu produce decat stricaciune. nu e de ajuns sa spui ca ” e pacat” . pana la urma daca il/o iubesti , nu-ti doresti sa o pierzi. si dat fiind faptul ca o fata sau baiatul nu mai simte chiar acea iubire pura , curata , dupa acel „ceva” , lucrurile se schimba intre cei doi. intr-adevar , cum s-a zis foarte bine si mai sus, o curiozitate satisfacuta cere alta. si apar tensiuni.:-) sa nu mai vorbim de constiinta.
cum vorbim de o dragoste care nu-i egoista in cadrul casatoriei? in primu rand nu mai ai impresia de greseala. ca si cum ai fura bani il loc sa-i ceri mamei. stii ca ai acordul ei ca sa-i iei. asa e si cu Dumnezeu ; stii ca ai acordul Sau pt a face dragoste. asa ca nu mai e ” intr-ascuns. asta e binecuvantarea aia despre care se tot aude. apoi Dumnezeu mareste si mai mult iubirea celor doi, iar asta vine ca un dar din partea Lui, momentul fiind muult mai profund. e intr-adevar o unire, nu doar trupeasca. asa ca la iubirea celor doi ia parte si iubirea lui Hristos. unde mai pui alta bucurie: nu faci dragoste doar pt tine si iubit , ci faci in speranta ca va aparea si un rod al iubirii: copilasul care va creste traind in dragoste. chiar daca , unii dintre noi spun ca scopul casatoriei nu e neaparat copilul/ copii, cred ca merita asteptarea si pt acea incununare a celor doi, acel dar , acea fericire, care -garanteaza Hritsos: poate fi eterna! …. asa ca .. o fi la moda, o fi greu sa rezistam sau nu , ne-am dori din toata inima sau nu , cred ca ..daca dorim intr-adevar o iubire eterna.. merita asteptarea… grea, usoara.. cum o fi, nu asteptam singuri. Hristos ne intelege.. si face asteptarea mai usoara, cu toate ca a face dragoste nu e un scop in sine 🙂 dar Hrisos e bun 😀 si inca cum!!!
TaLex
aprilie 27, 2010 @ 9:45 am
Nu prea cred ca Dumnezeu ne iarta chiar din prima clipa in care pacatuim.Am citit odata ca Dumnezeu l-ar fi chemat pe diavol in fata Sa.Acesta la intrebat pe Dumnezeu de ce ne iarta pe noi oameni care pacatuim incontinu si incontinu ,iar pe el care a pacatuit o singura data la izgonit pe veci in iad! Dumnezeu i-a zis ca noi oameni ne cerem iertare in fata Lui si chiar ne pare rau de pacatele noastre.Atunci diavolu pleca singur,rusinat,fara sa mai zica nimic inapoi in iad.
Maria
aprilie 27, 2010 @ 11:39 am
pau
imi place mult cum gandesti. frumos:-)
Adriana
mai 16, 2010 @ 12:37 am
Constiinta este modelata de educatie. In Vechiul Testament am vazut ca nu a existat dintotdeauna casatoria asa cum o cunoastem noi astazi, adica in biserica, ci am vazut ca barbatul intra in cortul femeii si avand relatii trupesti cu ea, ea devenea sotia lui. Nu am inteles prea bine cand anume a fost introdusa casatoria religioasa, insa cred ca s-a pierdut exact aceasta idee ca, avand relatii trupesti cu o persoana, acea persoana iti devine automat sot/sotie. Acum se devine sot/sotie doar in urma unei casatorii, desi in unele medii, cum sunt de exemplu unele comunitati de romi, inca se pastreaza acea lege ancestrala prin care relatiile trupesti sunt semnul casatoriei iar copii care rezulta sunt acceptati de amandoi sotii. Domnul Hristos a binecuvantat casatoria facand minunea transformarii apei in vin la nunta de la Caana. Important este ca oamenii sa inteleaga ca relatiile trupesti sunt date pentru soti, iar sotii trebuie sa isi ramana fideli unul altuia toata viata.
Adrian
mai 16, 2010 @ 3:25 am
„Asemenea când doi se culcă se încălzesc, iar unul cum s-ar putea încălzi?
Şi dacă unul este luat fără de veste, cel de-al doilea sare pentru el; căci sfoara pusă în trei nu se rupe degrabă.”
Fragmentul de mai sus este din Eccl.4:11-12. Daca cei doi vor ca sa fie puternici si fericiti, trebuie ca funia sa fie impletita in trei, adica cei doi vor lua pe Mantuitorul ca protector al casniciei lor, al iubirii lor. Intr-o relatie intima inainte de casatorie, cei doi pot fi comparati cu doua fire de ata impletite, doua fire de care daca tragi, se rup una doua. Ei sunt tinta diavolului pentru a nu-si legifera unirea lor, pentru a continua sa traiasca fara Hristos. Fiind situatia asa, belele curg garla.
Adriana
mai 16, 2010 @ 9:18 am
O singura observatie daca mi se permite: nu am observat ca familiile de credinciosi, si credinciosii in general, sa fie scutiti de durere si necazuri, ci dimpotriva, citesc de multe ori istorioare cu crestini care se intristeaza daca cumva li se termina necazurile zicand ca nu mai sunt iubiti de Dumnezeu din cauza ca nu ii mai cerceteaza cu necazuri.
Nu am vazut sa se poata ghici, pe baza necazurilor pe care le are cineva in viata, daca persoana este credincioasa sau nu, ci am vazut ca necazuri au si unii si altii. Iar casatorii fericite si mai putin fericite am vazut si la unii si la altii. Pana la urma cred ca tine mai mult de abilitatea oamenilor de a-si alege un partener de viata cu adevarat potrivit lor sau nu. Este adevarat ca Dumnezeu stie sa faca mai bine aceasta alegere, dar din pacate am citit ca si oamenii credinciosi care isi lasa in mainile lui Dumnezeu alegerea partenerului de viata, se pot insela la fel de mult ca si ceilalti luandu-si sot/sotie care apoi le fac viata un iad…
Adrian
mai 17, 2010 @ 4:26 am
„Este adevarat ca Dumnezeu stie sa faca mai bine aceasta alegere, dar din pacate am citit ca si oamenii credinciosi care isi lasa in mainile lui Dumnezeu alegerea partenerului de viata, se pot insela la fel de mult ca si ceilalti luandu-si sot/sotie care apoi le fac viata un iad…”
Adriana:
Crezi ca acei asa zisi oameni credinciosi chiar au lasat in mainile lui Dumnezeu alegerea partenerului de viata. Atunci n-ar mai fi vorba ca s-au inselat. Dumnezeu nu insala pe nimeni. Ori Dumnezeu alege, ori omul. Nu cumva sa fi fost cum de obicei multi fac – Doamne voia Ta sa se implineasca, dar ajuta-ma sa ma casatoresc cu Vasilica (numele este doar ca un ex.). Sunt convins ca atunci cand un om credincios lasa pe Dumnezeu sa conduca aceasta problema, cu siguranta lucrurile vor iesi bine. Necazul mare este ca mai toti procedeaza asemenea lui Samson in privinta acelei sotii filistence – IAMI-O CA-MI PLACE, spune el parintilor. Mai tarziu ajunge cu capul in poala alteia, si abia dupa ce-si pierde ochii incepe sa vada. Cam tarziu pt. a o lua de la capat. Tot asa si azi.
Adriana
mai 17, 2010 @ 8:08 am
Adrian,
Cu siguranta cei de care zic si-au lasat alegerea partenerului in mana lui Dumnezeu, am citit de exemplu despre un caz in care ea nici nu ar fi vrut sa se mai casatoreasca cu el din cauza unui lucru rau facut de el inainte de casatorie, dar i-au sarit in cap toti cei din jurul ei (familie, prieteni) sa se casatoreasca cu respectivul baiat, si din pacate a ascultat. Acum traieste un iad in fiecare zi.
Sau un alt caz, mama unei prietene, atat de mult a fost traumatizata psihic de comportamentul sotului ei incat si-a sfatuit fata sa nu cumva sa faca prostia pe care a facut-o ea si sa se casatoreasca virgina. Si fata a ascultat-o…
Si cazuri sunt multe. Pe vremea lui Samson de care imi vorbesti, si timp de secole, doar barbatii puteau alege, femeile erau cam obligate sa se supuna alegerii facute de tatii lor pentru ele, asa ca pentru ele nu era chiar asa un Rai casatoria. Dumnezeu nu inseala pe nimeni, noi ne inselam cand credem ca Dumnezeu ne da neaparat raiul in casatorie, noi ne furam caciula singuri daca nu privim realist viata pe care am primit-o, iar in realitate, nu toti barbatii/femeile sunt niste ingeri cu casatorii linistite, si de multe ori vad ca Dumnezeu combina un „inger” cu unul mai putin „inger” ca sa se poata mantui fiecare, caci prin casatorie, unul mai „rau” se poate mantui prin sotul/sotia „mai buna”.
Adrian
mai 22, 2010 @ 3:23 pm
Adriana,
„Cu siguranta cei de care zic si-au lasat alegerea partenerului in mana lui Dumnezeu…”
Pe ce se bazeaza aceasta siguranta? Poti sti tu ce este in inima omului. Sau poate avem intelegeri diferite in ce priveste a lasa alegerea partenerului in mana lui Dumnezeu. Chiar pe mine n-as putea fi sigur intr-o astfel se situatie, lucru care m-ar conduce sa apelez tot la Dumnezeu pentru a-mi cerceta inima, si a o indrepta dupa voia Lui.
Nu cred ca este voia lui Dumnezeu ca ‘un inger’ sa se uneasca cu ‘unul mai putin inger’, dar sa nu consideram drept voia lui Dumnezeu ceea ce El ingaduie datorita impietririi inimilor noastre.
Nata
mai 22, 2010 @ 4:10 pm
De ce se intampla toata pornografia din ziua de azi si sexualitatea in exces? De ce nu mai avem fete virgine inca de la 14 ani? Din cauza parintilor!
Da, cel putin asta e parerea mea… De ce? Cati parinti cunoasteti care ii zic unui baiat de 18-20 de ani, dragule insoarate, nu tari in pacat? nICI UNUL… TOTI….Las ca ai timp pana la 30 de ani…esti tanar, traieste-ti viata…Fetele s-ar marita…dar si ele sa termine facultatea, sa gaseasca unul cu bani…Cati parinti spun unei tinere de 18 ani, marita-te, fa un copil….Nu draga, invata pana la 24 de ani, cauta-ti de lucru, fa-ti un rost, si te trezesti la 30 de ani singura, cu sufletul rupt de dorul de a fi mama…
Dar pana la 30 de ani…corpul cere, pana la urma sexul este o necesitate…nu neapart o placere…si de la 18 ani sa astepti pana la 30 sa te insori/mariti virgina e cale lunga… Asa ca e mai usor sa o facem cand ne simtim pregatiti la 14-16, nu?
Printii nostri se casatoreau de la 18 ani, mai tineri chiar si da erau virgini, ca din copii deveneau parinti…din pacate vremurile s-au schimbat…dar nu spre bine…
Asa ca ..sa nu judecam pe unii si pe altii….de ce cel care e atat de indragostit de iubita lui si o doreste atat de mult…nu zice …HAI SA NE CASATORIM….? Oare e mai mare dorinta de a o avea in pat decat dragostea? E mai sigur sa te culci cu ea inainte de casatorie…pentru ca nu iti asumi nici o responsabilitate….Iar un act …o cununie leaga sexul trupesc de responsabilitatea familiei… Dar barbatii nu mai sunt responsabili acum….Nu mai vor sa fie…Sunt prea tineri…vorba lor!
Asa ca …SA NU NE MAI JUDECAM UNII PE ALTII …Uneori viata nu e dreapta…
cucu bau
mai 22, 2010 @ 4:38 pm
dar cand spui HAI SA NE CASATORIM si EA iti raspunde ca vrea sa se realizeze????
ce faci???
astepti 10 ani? :-)..poate se razgandeste…:-))
omp
mai 22, 2010 @ 7:09 pm
@ cucu bau,
Oare e valabila vreuna din urmatoarele cauze posibile ale refuzului EI (delicat)? :
1. prioritatea ei actuala nu e intemeierea unei familii, nefiind suficient de matura pentru a fi pregatita pentru un astfel de pas important din viata ei;
2. mai ai inca de luptat pentru a o cuceri „integral” (trup si – mai ales – suflet!);
3. e supusa unor prejudecati familiale (anumite pretentii fata de viitorul ei, inclusiv al ginerelui);
cucu bau
mai 22, 2010 @ 7:56 pm
se pare cam personalizata seria de ipoteze, ma ierti daca te supar…dar era doar o intrebare ipotetica…nu stiu daca cineva poate cere cuiva sa astepte 10 ani…casatoria nu cred k impiedica realizarea pe multe planuri de viata daca exista iubire responsabila…parerea mea…a unui mare pacatos,
tcius!
omp
mai 22, 2010 @ 8:24 pm
bine ai zis „daca exista iubire responsabila”…
maria
septembrie 14, 2010 @ 3:07 pm
dar daca ai peste 25 de ani si nu esti casatorita, chiar poate nici iubit nu ai, e cam dificil asta,atunci cind apare cineva parca de la I vedere e bine, dar fara nici un motiv se spulbera atunci e riscant pentru sanatate,NU? sa nu faci dragoste….
maria
septembrie 14, 2010 @ 3:10 pm
nu sunt o fata urita, asta o stiu, dar nu prea am noroc in dragoste, nu stiu de ce…de desteapta sunt, nu ma laud eu dar a facut-o altii….si praca multi barbati vor sa fie cu mine, dar nu stiu de ce se intimpla asta si ma depart repede de ei.
Daniel
septembrie 14, 2010 @ 4:49 pm
Poate ca nu ai intalnit inca persoana potrivita… poate ca nici tu nu esti inca persoana potrivita. Toata nadejdea in Domnul Iisus si o sa cunosti si persoana potrivita. Domnul sa ne ajute !
Saurian
septembrie 14, 2010 @ 5:47 pm
maria, nu-ţi fă griji. Ştiu o prietenă care s-a căsătorit la 30 de ani. Să fie şi la 50 de ani dar să fie alesul, nu? Dragostea e veşnic tânără aşa că dacă ai răbdare şi te apropii de Hristos vei vedea că atunci când ai găsit alesul vei spune că a meritat toată aşteptarea ( dar să nu te grăbeşti ). Spunea Danion Vasile, în cartea sa, că femeile care se grăbesc să se căsătorească ca să scape de singurătate nu vor scăpa de aceasta nici în căsătorie.
Phoenix
septembrie 15, 2010 @ 1:04 pm
@maria: frumusetea, inteligenta le ai de la Dumnezeu. Ele nu sunt meritul tau si, in loc sa te ajute, mai mult iti atrag baieti nevrednici. Crede-ma , stiu ce spun! Un baiat cu adevarat crestin-ortodox nu este interesat DECAT de frumusetea interioara, care se obtine cu timpul si dupa indelunga lupta duhovniceasca.
Tu lupta-te sa-i fii pe plac Domnului. Lasa aspectul fizic si calitatile intelectuale, desigur ca sunt si acestea niste daruri, insa daca te bazezi pe ele te vor trage in jos.
Daniel
septembrie 15, 2010 @ 5:57 pm
Doamne ajuta!
Am si eu o nelamurire si nu stiu pe cine sa intreb si m-am gandit sa intreb pe site-ul acesta ca tot intru aici destul de des. Stim ca Mantuitorul a spus ca daca ne uitam la o fata cu pofta am si savarsit pacatul cu ea in inima noastra. Bun, dar cum imi dau seama daca ma uit cu pofta sau nu? Care este limita peste care apare pofta? La unele fete ma uit intradevar cu pofta dar la altele ma uit ca imi par dragutze,unele imi atrag atentia cu delicatetea lor, altele cu gingasia lor ,altele cu faptul ca s-au aranjat f bine si altele cu aspectul provocator. La cele din urma e clar, dar la celelalte cazuri? E vorba de pofta sau nu?