Vă invit să vizionați un documentat încântător despre frumusețe și sacru, despre frumusețea ca virtute, ca temelie ce stă la baza unei lucrări de artă.
Doamne fereste. Nu-mi vine sa cred ca acest documentar este unul „incantator”. Am inceput sa_l privesc impreuna cu fetita mea si nu stiam cum sa acopar ecranul.
Ar trebui sa dati ceva avertismente.
Chiar sunt suparata. Nu_mi vine sa cred ca mi se intampla asa ceva pe un site ortodox.
Da…și mă gândeam că nu am văzut nimic indecent. Dar probabil vă refereați la altceva. E doar un documentar până la urmă, care prezintă anumite perspective. Personal, nu sunt de acord cu multe din cele care se spun în acest film fiindcă viziunea mea e mai diferită, dar anumite chestiuni sunt chiar interesante.
Teodora te rog spune-ne cu ce idei nu ești deacord din acest documentar. Chiar mi-ar place să discutăm despre frumusețe ca fior dumnezeiesc așezat de Dumnezeu în creație.
Claudiu, am inteles despre ce este vorba in documentar.
Cred ca si tu ai fi avut acelasi soc daca vizionai documentarul cu vreun copil. [b]Nu exista nici o parte din documentar care sa fie privita foarte relaxat pentru ca tot ce este frumos este comparat cu uraciunea din arta moderna si ca urmare unei imagini curate, urmeaza una urata. [/b]
Nu e vorba neapărat că nu sunt de acord, e prea mult spus și cred că nu m-am exprimat bine 🙂 sunt anumite aspecte în care văd lucrurile ceva mai diferit, dar știu să apreciez orice opinie, mai cu seamă dacă e argumentată. Discursul și ideile exprimate mi-au plăcut și mie foarte mult. Cred că am făcut o legătură cu estetica urâtului, pe care o consider benefică și interesantă într-un anume sens, dar nu pot să nu mă gândesc și la anumite exagerări care s-au făcut de-a lungul timpului (în literatură, pictură etc).
Mi s-a părut un documentar interesant prin tema pe care o abordează, mai ales că pentru mine frumusețea e un subiect atât de vast, despre care aș putea vorbi la nesfârșit. Creatorul frumuseții e Însuși Dumnezeu și nu există nicio frumusețe creată de mâna omului care să nu își aibă izvorul în El. Totuși, pentru mine, ca o mare iubitoare de natură și de animale, nu încetez niciodată să mă minunez înaintea acestor minunății create de Dumnezeu, lucruri pe care omul niciodată nu le va putea crea. [b]Simt natura ca pe o Biserică măreață[/b], în fiecare firicel de iarbă, fiecare floare, fiecare adiere de vânt, fiecare pasăre, fiecare gâză, fiecare viețuitoare, toate Îi dau slavă – în primul rând prin împlinirea rostului care le-a fost dat. Făcând o analogie, cred că și omul îl poate slăvi cu adevărat pe Dumnezeu numai atunci când se ridică la înălțime demnității care i-a fost dăruită, împlinindu-și rostul pe pământ, îndeplinind chemarea pe care o simte arzând înlăuntrul său, și care, indiferent de forma ei, trebuie să conducă la unirea veșnică cu Iubirea și Frumusețea cea desăvârșită.
Văd frumusețea în fiecare creatură de pe pământ, de la cea mai mică și „nesemnificativă” până la cea mai interesantă și complexă.Îmi place să studiez despre comportamentul și psihologia animalelor. Psihologia umană a reprezentat aproape mereu un subiect de interes pentru mine, însă în ultimii ani mi-am lărgit această sferă. Poate că voi scrie și un articol legat de asta, însă deocamdată mai am multe, multe cărți de citit, care stau pe noptieră așteptându-și rândul…iar timpul de care dispun nu e tocmai așa mult:)
Văd frumusețea în fiecare om și nu există persoană, fie ea cât de „rea”, în care să nu pot găsi ceva bun.Văd frumosul în alcătuirea umană, iar studierea anatomiei mi-a întărit mult credința – ar fi imposibil ca o asemenea „mașinărie” cum e corpul uman (imi cer scuze pentru cuvântul folosit) să fi apărut pur și simplu, din nimic. Văd frumosul chiar și acolo unde s-ar părea că nu este și asta mă ajută să conștientizez partea plină a paharului în fiecare situație din viață, fie ea cât de grea sau tristă. Sau, dacă nu văd acest aspect pe moment, Îl rog pe Dumnezeu să mi-l descopere, fiindcă nu există nimic pe care El să-l îngăduie în viața noastră fără motiv, fără a fi spre folosul nostru.
Frumusețea e de asemenea extrem de subiectivă și merg pe principiul că ea stă în ochii privitorului 🙂
Ana
martie 4, 2013 @ 7:49 pm
Doamne fereste. Nu-mi vine sa cred ca acest documentar este unul „incantator”. Am inceput sa_l privesc impreuna cu fetita mea si nu stiam cum sa acopar ecranul.
Ar trebui sa dati ceva avertismente.
Chiar sunt suparata. Nu_mi vine sa cred ca mi se intampla asa ceva pe un site ortodox.
Teodora
martie 4, 2013 @ 8:39 pm
@Ana
Nu înțeleg ce vi se pare atât de revoltător. Poate puteți detalia puțin.
Ana
martie 4, 2013 @ 8:46 pm
Ai privit documentarul?
Teodora
martie 4, 2013 @ 9:03 pm
Da…și mă gândeam că nu am văzut nimic indecent. Dar probabil vă refereați la altceva. E doar un documentar până la urmă, care prezintă anumite perspective. Personal, nu sunt de acord cu multe din cele care se spun în acest film fiindcă viziunea mea e mai diferită, dar anumite chestiuni sunt chiar interesante.
Claudiu Balan
martie 4, 2013 @ 9:04 pm
Doamne ajută, Ana!
Ai dreptate sunt câteva imagini cu tentă sexuală.
Mie mi-au plăcut mult discursul și ideile exprimate.
Claudiu Balan
martie 4, 2013 @ 9:12 pm
Teodora te rog spune-ne cu ce idei nu ești deacord din acest documentar.
Chiar mi-ar place să discutăm despre frumusețe ca fior dumnezeiesc așezat de Dumnezeu în creație.
Ana
martie 4, 2013 @ 9:29 pm
Claudiu, am inteles despre ce este vorba in documentar.
Cred ca si tu ai fi avut acelasi soc daca vizionai documentarul cu vreun copil.
[b]Nu exista nici o parte din documentar care sa fie privita foarte relaxat pentru ca tot ce este frumos este comparat cu uraciunea din arta moderna si ca urmare unei imagini curate, urmeaza una urata. [/b]
Ana
martie 4, 2013 @ 9:30 pm
„Chiar mi-ar place să discutăm despre frumusețe ca fior dumnezeiesc așezat de Dumnezeu în creație.”
Subiectul propus de tine este frumos si folositor. Cred insa ca trebuie cautat un alt documentar.
Claudiu Balan
martie 4, 2013 @ 9:31 pm
Ai dreptate, nu prea merge vizionat cu un copilaș, pentru că sunt prezentate multe exemple de artă urătă.
Iertare.
Ana
martie 4, 2013 @ 9:35 pm
Ma bucur de intelegerea asta. Slava Domnului
Teodora
martie 4, 2013 @ 10:00 pm
@Claudiu
Nu e vorba neapărat că nu sunt de acord, e prea mult spus și cred că nu m-am exprimat bine 🙂 sunt anumite aspecte în care văd lucrurile ceva mai diferit, dar știu să apreciez orice opinie, mai cu seamă dacă e argumentată. Discursul și ideile exprimate mi-au plăcut și mie foarte mult.
Cred că am făcut o legătură cu estetica urâtului, pe care o consider benefică și interesantă într-un anume sens, dar nu pot să nu mă gândesc și la anumite exagerări care s-au făcut de-a lungul timpului (în literatură, pictură etc).
Mi s-a părut un documentar interesant prin tema pe care o abordează, mai ales că pentru mine frumusețea e un subiect atât de vast, despre care aș putea vorbi la nesfârșit. Creatorul frumuseții e Însuși Dumnezeu și nu există nicio frumusețe creată de mâna omului care să nu își aibă izvorul în El.
Totuși, pentru mine, ca o mare iubitoare de natură și de animale, nu încetez niciodată să mă minunez înaintea acestor minunății create de Dumnezeu, lucruri pe care omul niciodată nu le va putea crea. [b]Simt natura ca pe o Biserică măreață[/b], în fiecare firicel de iarbă, fiecare floare, fiecare adiere de vânt, fiecare pasăre, fiecare gâză, fiecare viețuitoare, toate Îi dau slavă – în primul rând prin împlinirea rostului care le-a fost dat. Făcând o analogie, cred că și omul îl poate slăvi cu adevărat pe Dumnezeu numai atunci când se ridică la înălțime demnității care i-a fost dăruită, împlinindu-și rostul pe pământ, îndeplinind chemarea pe care o simte arzând înlăuntrul său, și care, indiferent de forma ei, trebuie să conducă la unirea veșnică cu Iubirea și Frumusețea cea desăvârșită.
Văd frumusețea în fiecare creatură de pe pământ, de la cea mai mică și „nesemnificativă” până la cea mai interesantă și complexă.Îmi place să studiez despre comportamentul și psihologia animalelor. Psihologia umană a reprezentat aproape mereu un subiect de interes pentru mine, însă în ultimii ani mi-am lărgit această sferă. Poate că voi scrie și un articol legat de asta, însă deocamdată mai am multe, multe cărți de citit, care stau pe noptieră așteptându-și rândul…iar timpul de care dispun nu e tocmai așa mult:)
Văd frumusețea în fiecare om și nu există persoană, fie ea cât de „rea”, în care să nu pot găsi ceva bun.Văd frumosul în alcătuirea umană, iar studierea anatomiei mi-a întărit mult credința – ar fi imposibil ca o asemenea „mașinărie” cum e corpul uman (imi cer scuze pentru cuvântul folosit) să fi apărut pur și simplu, din nimic. Văd frumosul chiar și acolo unde s-ar părea că nu este și asta mă ajută să conștientizez partea plină a paharului în fiecare situație din viață, fie ea cât de grea sau tristă. Sau, dacă nu văd acest aspect pe moment, Îl rog pe Dumnezeu să mi-l descopere, fiindcă nu există nimic pe care El să-l îngăduie în viața noastră fără motiv, fără a fi spre folosul nostru.
Frumusețea e de asemenea extrem de subiectivă și merg pe principiul că ea stă în ochii privitorului 🙂