Skip to content

3 Comentarii

  1. Adriana
    noiembrie 6, 2009 @ 8:54 pm

    Sunt si femei care nasc fara durere, putine dar exista…
    Si sunt si oameni care muncesc din placere, care nu simt munca ca pe un chin sau pedeapsa, ci dimpotriva…

    Reply

  2. Laura-optimista
    mai 23, 2010 @ 5:24 pm

    Hristos ne-a mântuit de păcatul originar, ne-a dăruit viaţa veşnică, dar iubirea Sa nu este posesivă, El nu ne constrânge să-I urmăm, să ne însuşim, prin credinţă şi fapte bune, efectele Jertfei Sale de pe cruce.
    Acest articol mi-a fost de folos, îi mulţumesc părintelui, care a formulat aceste răspunsuri pentru noi, cititorii acestui site dedicat tinerilor ortodocşi.
    Da, cred că această întrebare ar putea porni fie din curiozitate, fie din necredinţă… Sigur că nu mai suferim din pricina păcatului strămoşesc, dar dacă noi continuăm să trăim în păcat, Dumnezeul nostru nu ne limitează liberul arbitru, iar noi suferim consecinţele păcatelor noastre, care de cele mai multe ori sunt mai grave decât cel al lui adam.. Sunt sigură că dacă întreaga omenire ar accepta să-I urmeze lui Hristos, să intre în Raiul, pe care El l-a deschis pentru noi, toate consecinţele păcatului ar dispărea din lume, fiindcă de două mii de ani, de când Hristos a luat asupra Sa pedeapsa cuvenită nouă, orice păcat personal(cu excepţia celui împotriva Duhului Sfânt) ne poate fi iertat.
    „Domnul ne-a deschis, prin Jertfa Sa, uşa Raiului, dar nu ne sileşte să intrăm în el.”
    Doamne-ajută!

    Reply

  3. cucu bau
    mai 23, 2010 @ 7:10 pm

    Stati sa ne intelegem….ma bucur ca parintele Dorin „contribuie” substantial si cumulativ la acest site pentru ca am mai observat cateva articole semnate de sfintia sa…ma bucur mult….
    „dacă Jertfa lui Hristos a desfiinţat păcatul strămoşesc atunci cum explică Sfinţii Părinţi că femeia tot naşte în dureri, bărbatul tot trebuie să îşi câştige pâinea în sudoarea frunţii şi natura e tot decăzută?“
    Hristos prin JERTFA Sa, si anume MOARTEA SA PE CRUCE…biruie moartea, plata pacatul…pe acesta, pacatul, nu il desfiinteaza, ne lasa liberi sa alegem prin vointa si conlucrare…noi mai gresim…cel putin din cand in cand nu-i asa? 🙂
    Aceasta putere de a birui pacatul consta in moartea si inviere cu si in Hristos, cu acum in Biserica prin Sfintele Taine, si in Hristos personal la Parusie, la a 2-a venire a Domnului…
    sa luam aminte…este foarte usor sa facem „legaturi”, salturi aparent corecte in dogmatica…dar totul este o unitate…asa cum si pr dorin a subliniat cu necesitate…eu stiu cevba clar cum m-a indrumat profesorul de dogmatica, conf. dr. V. Cristescu…daca ceva se bate cap in cap…sau nu are continuitate…nu este bine trebuie cercetat pentru ca totul este un organism unitar
    astfel, prin inbisericire noi primim aceasta putere prin sf Taine de a birui pacatul, de a deveni hristosi, fii ai lui Dumnezeu dupa har, lucarea harului mantuitor, fara ca acesta sa ne stirbeasca din iubirea lui Dumnezeu: libertatea personala. Ceeace era firesc Edenului nu putem impune sa fie firesc si aici pe Pamant. mantuitorul nu repune omul in Rai ca pe Adam si Eva la creatie, pentru ca exista de acum in colo o conlucarre a omului cu harul mantuitor in Biserica si asa omul ajunge superior starii paradisiace, el primeste cununa vesniciei ca fiu al lui Dumnezeu.
    Opera mantuitoare a lui iisus Hristos nu contrazice efortul oamenilor, barbat si respectiv femeie, in drumul lor spre mantuire, ba dimpotriva ajuta, incurajeaza si transcende chiar situatia anterioara primirii Sfintelor Taine. Noi nu suntem simple marionete pe care Dumnezeu le controleaza ca la un teatru de papusi…sunt creati dupa chipul Sau si spre asemanarea Sa, deci plata pacatului este moartea, dar ajungand partasi firii dumnezeiesti, prin libertatea de a alege harul in locul pacatului, prin acest har biruim moartea ca plata a pacatelor savarsite neincetat…iar aceasta este o lupta continua intre sfintenie si pacat, intre viata vesnica si moarte…Domnul Iisus nu bate din palme si gata ne facem ingerasii dolofani si mici aripioare pictati in perioada renascentista…nicidecum..El ne ajuta si ne da puterea de a birui in conlucrare cu Dumnezeu, in stare de sfintenie moartea, pacatul…noi nu trebuie sa ne cutremuram de munca pamantului sau de nasterea in dureri…nu acestea ne duc la moarte, ci pacatul…Hristos a venit sa ne scape de moarte biruind-o si dandu-ne si noua aceasta putinta primindu-L pe El si harul Sau!
    In mare …bine este noua sa fim atenti si sa nu punem in intrebari deja concluzii sau sa directionam eronat…sa punem mai multe intrebari…ff bine dar sa nu ispitim incluzand in intrebare si conditionari fara premise, argumente de orice fel…
    Iertati si Bucurie!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *