De ce era acceptată poligamia în Vechiul Testament?

Pentru ambele Testamente Dumnezeu i-a creat pe oameni și i-a binecuvântat ca să formeze cupluri. Adică să fie monogami, cf. Fac. 1, 26-28; 2, 18, 22-25.

Teologia profetică a Sfântului Adam de la Fac. 2, 24 va fi actualizată și aprofundată de Dumnezeiescul Pavel în I Cor 7, 1-10 și în Efes. 5, 22-33, fapt pentru care pasajul de la Efeseni compune Apostolul de la Cununie.

Faptul că Sfântul Lot e îmbătat de fiicele sale și are relații sexuale cu ele sau Sfântul Iacov are două soții sunt cazuri speciale, cu adâncă încărcătură profetică și mesianică în ierminia patristică.

Însă acestea toate nu au schimbat paradigma monogamică a umanității, pentru că nu avem prescripții vechitestamentare și, cu atât mai mult, noutestamentare, care să consfițească poligamia.

(Seria raspunsuri la intrebari incomode)

(Pr. Dorin Octavian Picioruș)