De ce mi-e dragă România?
Mi-e dragă România pentru că e o ţară superbă, are peisaje extraordinare, are munţi, dealuri, câmpii, are Marea Neagră şi delta ei. Mi-e dragă pentru că e o ţară ortodoxă şi găsesc o biserică oriunde m-aş duce. Mi-e dragă pentru mănăstirile ei, pentru tradiţile ei, pentru colindele ei. Mi-e dragă România pentru că nu ştiu un loc mai frumos în care să petrec Crăciunul şi Învierea Domnului. Îmi sunt dragi românii pentru dragostea lor şi pentru ospitalitatea lor. Mi-e dragă România pentru satele şi ţăranii ei. România e acasă!
Ţie de ce ţie dragă România ?
CE-TI DORESC EU TIE, DULCE ROMANIE
(MIhai Eminescu)
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc; Căci rămâne stânca, deşi moare valul, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Vis de răzbunare negru ca mormântul Spada ta de sânge duşman fumegând, Şi deasupra idrei fluture cu vântul Visul tău de glorii falnic triumfând, Spună lumii large steaguri tricoloare, Spună ce-i poporul mare, românesc, Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Îngerul iubirii, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic surâzând, Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face, Când cu lampa-i zboară lumea luminând, El pe sânu-ţi vergin încă să coboare, Guste fericirea raiului ceresc, Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ţi-o doresc.
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Tânără mireasă, mamă cu amor! Fiii tăi trăiască numai în frăţie Ca a nopţii stele, ca a zilei zori, Viaţa în vecie, glorii, bucurie, Arme cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală şi mândrie, Dulce Românie, asta ţi-o doresc!
(Mihai Eminescu)
Balan Claudiu
decembrie 1, 2008 @ 9:39 am
Ţie de ce ţi-e dragă România ?
viorel dudau
decembrie 1, 2008 @ 11:41 am
Mie mi-e draga pentru ca nu ma plictiseste. Viata in Romania e foarte palpitanta, si nu trebuie sa faci niciun efort pentru a primi senzatii tari, pur si simplu ai parte de ele ducand o viata normala. In afara de asta, mai imi e draga pentru ca inteleg limba. Apropos de limba, vezi niste cratime in titlu si la comentariul tau.
Vasilica
decembrie 1, 2008 @ 5:54 pm
De ce mi-e draga Romania?!? Romania este o tara foarte frumoasa si daca nu te-ai convins de acest lucru , calatoreste putin prin strainatate ,eventual stai departe de casa, de familie ,de prieteni mai mult de un an si vei spune <>
LA MULTI ANI ROMANIA!
florinm
decembrie 1, 2008 @ 9:11 pm
Din pacate, Romania nu ne ofera atat de multe din punctul de vedere al facilitatilor, din punctul de vedere al ajutoarelor, al subventiilor pentru cei care chiar muncesc/produc, al sprijinului pentru intreprinzatorii tineri, al transparentei institutiilor, al locuintelor sociale… In schimb, ne ofera coruptie generalizata, prostie, nesimtire si proasta crestere la tot pasul prin orasul care cu cat este mai mare, cu atat mai mult aceste defecte sunt mai la vedere si capata accente de virtuti.
Dar eu sunt fericit aici, in Romania, chiar fara o casa a mea, incercand pe propriile picioare sa ma ridic si sa ajung acolo unde vreau, constient fiind ca fara ajutorul Lui Dumnezeu n-as fi nimic nici aici, nici in alta parte…
Pentru asta iubesc Romania si locul asta in care m-am nascut, in care am crescut, m-am format, educat: de dragul parintilor mei care iubesc Romania si pentru vrednicia inaintasilor nostri; pentru sufletul asta de roman, atitudinea aceasta descrisa atat de frumos in Miorita; pentru cultura si oamenii nostri de cultura, intre care stralucesc mai ceva ca luceferii: Eminescu, Brancusi, Grigorescu, Paulescu, Pr. Staniloae etc.; pentru sfintii nostri romani, pentru cei ce ne ocrotesc tara, care ne-au aratat ca a fi roman nu e deloc o rusine, ba chiar din contra – ca impletind credinta din inima noastra mare si felul nostru de a fi cu MUNCA si STARUINTA, putem ajunge oriunde; pentru duhovnicii nostri; pentru ortodoxia noastra nepretuita, atat de pe nedrept si nesincer criticata de altii si batjocorita fara gandul la vremea cand vor da socoteala.
Iubesc Romania si pentru cele bune ale sale, si pentru cele mai putin bune, pentru ca doar astfel, prin bune si rele, putem ajunge la sfarsit in locul unde Pr. Cleopa, acum trecut la Domnul, spunea ca daca ar putea ne-ar duce in spate, in sac, pe toti: IN RAI.
Cand ai atata sprijin, asa trecut, atatia sfinti care ne dovedesc cine este Dumnezeul nostru, in ciuda tuturor neajunsurilor de moment din viata asta, cum sa nu iubesti Romania?
jivebunny
decembrie 12, 2008 @ 9:53 am
„eu m-am indragostit de Romania din auzite…”
crina sofrone
noiembrie 22, 2009 @ 4:19 am
Mi-e drag tot ce e romanesc.E tara unde m-am nascut.E locul care mi-a daruit Botezul Ortodoxiei(e foarte putin probabil ca nascuta in Londra as fi fost crestina,chiar).Acolo zac moaste de Sfinti,morminte la care oamenii se roaga si icoane facatoare de minuni.Acolo sunt parintii duhovnici care cheama la lupta pe mic si mare,cum facea odata Sfantul Stefan.Acolo e sangele ostasilor de la Plevna si versurile Sfintilor din Temnite.Acolo e Sarbatoarea crestina adevarata cu oua rosii,cozonac,sarmale si colinde stramosesti.Acolo e lumina lumanarilor de la vii si de la morti,mirosul de tamaie si isoanele grave.Acolo e Iubite-voi Doamne cantat cu frica si lacrimi.Acolo sunt bunicii si mama si tata si fratele si nepotii si cumnata.Acolo e batranul intelept care striga cate un grup de tineri fatarnici:haideti,incepe slujba;ne chema strana.Acolo e sufletul meu.A ramas intr-o strana si asteapta sa vin acasa,trist si plin de jale sa-i cant iar Domnului din loc in loc.
andreea c
decembrie 1, 2009 @ 11:24 am
mi-e draga ROMANIA pentru ca-i a mea si mi-i draga ROMANIA pentru ca sunt al ei, o iubesc pentru tot sufletul si increderea sadite in noi, pentru fiecare faramitura de valoare rupta si pentru mine…sangele meu nu e decat din sangele ei…si o iubesc pentru ca ma rabda cu toate ofurile si mofturile mele…o iubesc ca m-a iubit, mi-a vorbit, m-a ascultat, m-a privit prin oamenii ei de valoare incontestabila..oameni prin care, cu toata vorbele mele de prisos, am reusit sa recunosc ceea ce cautam de fapt…daca m-am saturat de ceva, ar fi in primul rand ca m-am saturat sa ma plang, cu un intreg batalion de valori in carca, sa milogesc in mine asteptari de la altii, cand luciditatea si constiinta inca mai sunt in mainile mele..personal nu am ce sa-i cer mai mult..Romania mi-a dat TOTUL, mi l-a dat pe DUMNEZEU…am doar sa-i ofer de acum…
dumbravioara
decembrie 1, 2009 @ 11:42 am
Mi-e draga pentru ca e tara in care m-am nascut.M-am nascut pe pamant ortodox si pentru asta ii multumesc Domnului,pentru simplu fapt ca nu m-a trimis in popor pagan, ceea ce inseamna ca si noi ne numaram printre cei chemati.Insa, cum spune Mantuitorul:’multi sunt chemati , dar putini sunt alesi’.Sa ne numeasca Domnul in imparatia Sa cand va veni.Acum cand scriu aici, ascult in acelasi timp si imnul si sincera…imi dau lacrimile http://www.youtube.com/watch?v=sqKEPqjuJkw&feature=related . LA MULTI ANI POPOR IUBIT! DUMNEZEU FIE CU TINE!
Tavi
decembrie 2, 2009 @ 10:39 am
Mie mi-e draga pentru ca e o tara ortodoxa si aici m-a binecuvantat Dumnezeu sa Il gust!
adriana
decembrie 2, 2009 @ 11:55 am
Daca intr-un loc ai fost macar o data in viata fericit, iubesti acel loc…dar un loc in care ai fost de mii de ori fericit?!…poti sa nu il iubesti?!…dar mai multe locuri in care ai fost fericit?!…acele mai multe locuri, formeaza tara…imi este draga pentru tot ce a creat Dumnezeu pe meleagurile noastre…zilele trecute, de Sfantul Apostol Andrei, ma gandeam ca daca Dumnezeu a randuit ca pe Intaiul Sau Chemat sa il trimita pentru a ii lumina pe stramosii nostri, oare nu suntem datori cu a ne iubi tara?…cum sa nu iubim noi un loc pe care Insusi Dumnezeu il iubeste?!
Talita
decembrie 2, 2009 @ 1:28 pm
Mi-e draga Romania, pentru ca acolo e ortodoxia noastra scumpa. Mi-e draga pentru ca acolo sunt toti cei pe care inima mea ii iubeste. Mi-e draga pentru manastirile ei. Acolo e biserica Sfantului Gheorghe, in care m-am intalnit cu Domnul de atatea ori. Mi-e draga Romania si mi-e dor de ea!
Iuliana
decembrie 5, 2009 @ 1:01 am
Sa va dea Domnul sanatate, bucurii duhovnicesti si mantuire pentru dragostea voastra de Dumnezeu, de neam si de tara!
v.a.
februarie 14, 2010 @ 11:15 pm
Mi e draga pt ca e Romania…am familia toata in Spania.Un an si 2 luni am fost acolo,nu pot spune ca am trait in acel timp.Mi e greu fara ei,dar nu am trait cat am stat acolo.Dupa ce m am intors ,L am regasit pe DUMNEZEU aici ,in tara mea,in TARA LUI.Mi-a trebuit curaj sa va scriu,va iubesc mult! V am descoperit de vreo cateva luni,odata cu articolul despre manastirea Feredeu/jud arad/,Casa Domnului,Raiul pamantesc care ma ajuta sa traiesc.multumesc fff mult claudiu
Claudiu
februarie 14, 2010 @ 11:56 pm
Cu multa placere v.a.
Doamne ajuta!
oana s
mai 12, 2010 @ 5:50 pm
Dragii mei mi-au dat lacrimile la articolul asta dar si la fiecare comentriu in parte. Pentru ca ma regasesc enorm de mult in aceste simtaminte. Eu sunt departe de casa in Irlanda de Nord, si pot spune la fel ca v.a ca nu traiesc. Viata mea e goala la fel sufletul meu. E o perioada de compromis al vietii mele. Imi doersc din inima sa ma intorc acasa sa accult slujba fiu cu familia de sarbatori. Cand am fost acasa in concediu in septembrie am vizitat impreuna cu parintii mormantul Parintelul Arsenie la Prislop.Parca nu eram vrednica sa fiu acolo.Priveam oemenii care erau acolo multi dintre ei mai in varsta dar nu numai vorbind de cum se roaga si despre Dumnezeu si ma simteam un extraterestru pe pemant.
Nimic nu e mai rau decat sa fi departe de locul unde te-ai nascut. Nu deschid discutia despre zecile de oameni locali care ma intreaba aici de unde sunt, si reactia lor. Nimic nu ma descurajeaza sa am o parere buna de tara mea, chiar daca lucrurile nu merg chiar atat de bine la noi, cum zicea florinm dar cum banii nu aduc nici un gram de fericire fara Dumnezeu, imi doresc cu putere sa ma intorc acasa.
Va multumesc tuturor.
Doamne ajuta.
Ana
mai 12, 2010 @ 7:40 pm
Ce frumos ai scris, ce bine le-ai unit pe toate. A trebuit sa plec in afara tarii, sa ajung la dor mare de tara ca sa inteleg ce inseamna Romania, sa inteleg ce inseamna Ortodoxia.
Stiti voi ce Ortodoxie avem acasa? Posibil sa nu stiti ca-i foarte aproape de voi. Ce dar ne-a dat Dumnezeu aducandu-ne la viata pe pamant ortodox, din mosi stramosi ortodocsi.
Of si ce dor, ce dor mi-e si de praful de pe strazi, ce dor mi-e de romanii mei galagiosi, ce dor mi-e de piata de legume, ce dor mi-e de taranii nostri simpli. Ce dor mi-e de voi toti si asta este si motivul pentru care eu vin aici pe blogul asta.
Stiti cum este cand ajung acasa, prima data cand pun piciorul pe pamantul tarii? Cate emotii am dupa atatia ani de zile. Imi fac cruce si multumesc c-am ajuns iar acasa. Totul e mai sucit, nu prea merg toate, dar sunt acasa, acasa in tara mea in cultura mea.
Stiti voi ce tara avem? Nici eu nu am stiut. E adevarat ca multi au incercat s-o distruga, insa Romania prin ortodoxie se tine. Asta este secretul nostru si al pamantului nostru plin de sfinte moaste. Cate nu stim. Dar nici nu ne trebuie sa stim. E indeajuns daca ne iubim credinta si neamul, daca dam nastere la prunci si luptam pentru familie, pentru sfanta familie ortodox romaneasca.
Sa dam tarii si lumii tineri crescuti in credinta stramosilor nostri.
Va imbratisez pe voi toti, romani dragi.
Adriana
mai 13, 2010 @ 12:33 am
In Imparatia lui Dumnezeu va mai exista Romania? Cand vom pleca din lumea aceasta, va ramane nostalgia pentru Romania, sau vom regasi tara noastra dincolo?
Ana
mai 13, 2010 @ 2:03 pm
Adriana @ „In Imparatia lui Dumnezeu va mai exista Romania?”
Vom fi judecati cu neamul nostru. Asta o stim deja. Mult ni s-a dat, mult ni se v-a cere:-)
Exact aceeasi intrebare am auzit-o la mai multi romani care locuiesc in afara tarii, romani care si-au pierdut identitatea si care incearca sa fie altceva decat romani. Romani care vorbesc „slabut romaneste”. Nu spun ca asta este cazul tau, insa intreabrea de mai sus arata ca incerci o durere ca esti romanca sau incerci sa te detasezi de originea ta.
Sa stii ca daca ne taiem radacinile, nu mai suntem nimic. Dumnezeu nu face greseli. Nu-i asa? Uite eu ani de zile cand eram copil ma gandeam de ce nu m-am nascut si eu intr-o familie de francezi sau intr-o familie de germani sau de americani etc. Aacum spun Slava Domnului ca m-am nascut in Romania, ca sunt romanca.
Cand o sa depasim barierele economice si o sa intelegem ce inseamna locul asta numit Romania, o sa intelegem cat de daruiti suntem de Dumnezeu.
PS: Iubim si ne rugam la o multime de sfinti indiferent de tara de origine. Insa, nu-i asa ca pentru anumite probleme, il chemi pe sfantul care-i mai aproape de tara noastra? De exemplu pe sfanta Paraschiva sau pe sfanta Teodora, pe parintele Cleopa, pe parintele Sofian, pe parintele Ioanichie Balan, pe sfantul Stefan cel mare, pe sfintii inchisorilor comuniste etc?
Adriana
mai 13, 2010 @ 10:42 pm
Ana,
Te rog sa ma ierti, de unde stim ca vom fi judecati cu neamul nostru?
Ana
mai 14, 2010 @ 11:34 pm
Adriana, pai o spun si parintii bisericii noastre, este scris si in biblie.
In acest context uite ce spune si parintele Nicolae Tanase:
„Dumnezeu ne priveşte ca pe un tot. La judecată vom veni cu neamul nostru, nu separat. Vom fi judecaţi ca persoane, dar în neamul nostru. Dacă un neam se opune lui Dumnezeu, luptă împotriva Lui, are ca viitor pieirea! Ar fi o nădejde la poporul român să scape, dar e stăpânit de acest păcat îngrozitor. Un păcat aşa de mare lângă tradiţii aşa de frumoase, lângă credinţă jertfelnică şi mărturisitoare.”
Parintele se refera la avort aici si la faptul ca platim impreuna cu pacatele neamului. De aceea trebuie sa ne iubim neamul sa facem ceva bun pentru el pentru noi ca sa micsoram raul.
Adriana
mai 15, 2010 @ 6:10 pm
Ana,
Unde anume este scris in Biblie?
Si ce se intampla cu cineva care se naste intr-un neam dar apoi traieste mult mai mult din viata sa in alt neam? Cu care din cele doua va fi judecat?