Skip to content

6 Comentarii

  1. crysty
    iulie 6, 2012 @ 11:02 am

    Draga Claudiu,ma bucur sincer pt toate realizarile tale si nu cred ca trebuie sa te simti vinovat pt nimic,pt ca nu le-ai facut singur ci cu ajutorul Lui Dumnezeu.Fi de partea ta cand faci ceva.Am observat ca majoritatea dintre noi avem tendinta de a ne da singuri cu tifla in cap fara motiv.Daca vom spune mereu ca orice realizam in viata asta nu e ok, pt ca ori ne duce dracul de nas si ne inseala,ori mandria ne conduce si tot ce realizam nu e bun pt ca noi suntem pacatosi si nevrednici,nu mai avem atunci nici un motiv de bucurie cu toate ca Hristos ne-a zis de atatea ori „bucurati-va”.Si noi ce facem, ne plangem de mila incontinuu si asta credem ca se numeste smerenie.Fara El nu putem face nimic,dar cate putem face cu El!
    Am observat ca acum se merge pe 2 extreme:cea a bisericii care de obicei inoculeaza frica si vrei nu vrei orice ai face e din mandrie sau inselare,si de aici inghitim cu nemiluita frustrari la nesfarsit,iar la cealalta extrema sunt cei care spun ca totul e iubire,ca nu avem de ce sa ne fie frica,ca Dumnezeu e in tot si in toate,si tot tacamul.Eu cred ca dincolo de aceste extreme trebuie sa avem discernamant.Uneori cand iesim afara din biserica chiar incepem sa ne comportam ca niste „pacatosi si nevrednici” pt ca asta auzim de cele mai multe ori in predici.Putini preoti reusesc sa iti dea o stare de bine,de a fi pro viata,si mai putini reusesc sa ne dea solutii la problemele cu care ne confruntam.Asta nu inseamna ca nu trebuie sa mai mergem la biserica,dar uneori mi se pare ca se insista prea mult pe acesta frica si pe faptul ca oricum suntem vinovati tocmai pt a fi foarte usor de manipulat.
    Ma gandesc chiar la Hristos,la cum a vorbit si ce a facut El cat a stat printre noi de toata lumea Il urma .Presupun ca le dadea bucurie si nadejde,nu frica.
    Vorbesc din punctul meu de vedere subiectiv,pt ca eu nu ma impac cu aceasta frica care nu ma apropie de Dumnezeu ci din contra.Dar am vazut si oameni pe care aceasta frica ii indeamna sa mearga la biserica,sa se roage,sa tina post.Si se simt bine asa pt ca nici nu cunosc alta stare.
    In legatura cu afirmatia Mantuitorului „cautati mai intai imparatia cerurilor”, adeseori ma gandesc la aceste cuvinte si incerc sa inteleg de ce nu le punem in practica,pt ca atata timp cat nu faci practic ce spune Hristos,ramane doar o filozofie.Ori cred ca El ne vrea biruitori dar nu in sens trufas.Uneori demnitatea se confunda cu mandria iar starea de pacatosenie cu smerenia.Asa o fi?
    Scuza-ma poate pare razvratire ce am scris eu aici,dar sunt niste intrebari la care inca caut raspunsuri.

    Reply

  2. Albinuta
    iulie 6, 2012 @ 11:22 am

    Doamne ajuta ,foarte frumos articol,nu te cunosc personal Claudiu insa pe zii ce trece ma bucur tot mai mult ca te cunoasc din ceea ce scrii ,nu stiu cate ore dedici O.T insa pot sa-ti multumesc de mii de ori ca o faci ,nu stiu care sunt grijile tale insa rog pe Dumnnezeu sa-ti adauge tot ce-ti este de folos
    Multumesc pentru tot

    Reply

  3. Administrator
    iulie 6, 2012 @ 12:48 pm

    Doamne ajută Crysty!

    Hai să-ți spun cum văd eu lucrurile în legătură cu problemele pe care le-ai pus.
    Octavian Paler spunea așa: „eu nu pot să scriu dacă nu mă descriu”. Și eu sunt la fel ca el. În mai toate articolele pe care le scrie trebuie să apelez la experiența mea de viața și la sentimentele mele. Pentru că trebuie adesea să aduc în prim plan viața mea în mod public, există mai mereu ispita de a mă mândri, de aici și atitudinea mea mai rezervată.

    Eu sunt conștient de ce am făcut bine până acum și ce am am făcut rău. Exprimarea mea din articol vrea să accentueze că n-am facut nimic singur și de la mine putere, ci mereu în conclucrare cu Dumnezeu, cu soția mea, cu copiii mei, cu părinții mei, cu prietenii mei, cu duhovnicul, cu toți sfinții, indirect cu toți înaintașii mei.

    Înțeleg foarte bine atitudinea ta. E păcat să denigrezi ceea ce ai făcut bun, sub semnul smereniei false. Binele e de fapt adevărul, și dacă strâmbăm adevărul, atunci facem păcatul. Știu ce am făcut bine și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate. Dar știu și unde am greșit, și prefer să nu fac public acest lucru.

    Cât privește frica de Dumnezeu propovăduită de Dumnezeu prin Biserică eu îți zic un lucru pe care mi l-a spus și mie un profesor:

    „Unii din noi se disciplinează prin blândețe, alții prin rigoare!” Unii se disciplinează primind iertare, îngăduință, și au nevoie de sfaturi date cu blândețe și tact. Pentru alții aceste leacuri nu funcționează și au nevoie să fie disciplinați prin atitudini ferme, prin exigență, prin frica de pedeapsă.

    Da, uneori demnitatea se poata confunda cu mândria, dacă nu e demnitatea dumnezeiască, ancorată în relație cu Dumnezeu, ci e una auto-suficientă. Păcătoșenia poate fi și ea o premiză a stării de smerenie.

    Reply

  4. Administrator
    iulie 6, 2012 @ 12:51 pm

    Doamne ajută Albinuta!
    Ma bucur ca-ti putem fi de folos.
    Multumim pentru rugaciuni, avem nevoie! VIn si peste noi multe ispite (mici) deocamdata… poate vor apărea și cele mari (deși nu ni le dorim).

    Spor în toate!
    Dumnezeu să ajute ție și familiei tale!

    Reply

  5. SB
    iulie 8, 2012 @ 8:43 am

    Și mie mi-a plăcut mult articolul. Să-ți ajute Dumnezeu, Claudiu, în tot ce faci!

    Legat de categoria la care se află acest articol, sau mai bine zis de înțelegerea și punerea în practică a cuvintelor Mântuitorului, am putea dezbate un pic de la Evanghelia Sf Apostol Marcu, cap. 16, versetele de la 16 la 18 inclusiv ? În ce măsură celui ce crede i se vor asocia acele semne ? Spre ex știm că la partea cu scoaterea demonilor nu are voie să umble oricine… Nu știu cum să-mi exprim prea clar cuvintele, dar cine este de fapt acel „cel ce crede”? Preotul, călugărul sau oricine ?

    Reply

  6. Administrator
    iulie 8, 2012 @ 11:20 am

    Doamne ajută Silvia!

    Vom face un articol pe marginea acelui pasaj.
    Sper cât mai repede.

    Vorbim.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *