De ce să te sinucizi? Vrei tu raiul să-ți închizi?

1.Om amărât, om încercat
De greutate și nevoi
Rămâi în pace, calm aflat
Să nu te pierzi cumplit apoi!

2.Acum, când gânduri din satan
Îngrozitoare te apasă
Să nu fii Domnului dușman
Căci în durere nu te lasă!

3.Acum, când voia diavolească
Cu gând murdar te ispitește
Ca sufletul să îți zdrobească
La fel și trupul, o gonește!

4.Poate durerea e prea mare,
Ori încercarea prea cumplită
Dar viața are o valoare
Fără măsură socotită!

5.De ce ai vrea să te ucizi,
Crezând că scapi de greu așa?
Căci poarta Cerului închizi
Mergând în iad prin fapta ta!

 6.Sinucigașul nu se scapă
De supărare și durere
Ci pe vecie- n iad el pleacă
Urmând satanica plăcere!

7.Moartea așa nu este, frate,
O izbăvire minunată
A sufletelor împăcate
Ce pleacă spre Cerescul Tată,

8.Ci este moarte osândită
De Dumnezeu, ce în pieire
Aduce inima robită
De diavol prin reaua trăire!

9.Căci NU urmând purtarea rea
Și gestul de Iuda avut
Îți vei sfârși durerea ta,
Căci vei fi veșnic crunt pierdut!

10.În Dumnezeu îți e scăparea
În El iubirea, mângâierea
Prin care birui supărarea
Și afli în dureri puterea!

11.De îți iei viața fără rost
Și mori FĂRĂ de Domnul Sfânt
Trăirea ta aici a fost
Cărare către iadul crunt!

12.Dacă la Domnul vei veni
El va purta grijă de tine
Ca să poți trece zi de zi
Peste amar, dureri, suspine,

 13.Însă de pleci ca Iuda, toată
Averea, casa, munca, banii,
Pe când în iad tu vei fi iată
Le iau adeseori dușmanii!

14.Și ce folos? pentru ce oare?!
Să-ți iei ce tu nu- ți poți a da?
De mergi etern către pierzare
Ce folosință vei avea?!

15.De ce să pierzi toate, rănind
Pe apropiați, prieteni, vecini,
O grea osândă dobândind
Crezând că astfel tot termini?!

16.Fiindcă NU treci în neființă!
NU mori și gata, ci TRĂIEȘTI
Cu sufletul o suferință
Cum nici măcar nu socotești!

17.Căci omul poartă dar în sine
Un suflet viu, nemuritor
Care va merge ori la bine,
Ori chiar în iadul pierzător!

18.Iar faptele de el plinite
Vor spune dacă el va lua
Ori IAD și muncile cumplite
Ori RAI și liniștirea sa!

19.Fiindcă în lume tânguirea,
NU este veșnică, dispare
Și după dânsa fericirea
Atunci când nici gândim apare!

20.Dar orișicine se omoară
Va lua osânda din vecie
Iar chinul său nu o să piară
Și plânsul veșnic o să fie!

21.Și pentru ce? ce fericire?
De pe pământ va prețui
Ca duhul sau a ta trăire
Sau mult mai de folos ar fi?!

22.NIMIC! cãci astăzi suferim,
Că nu e totul cum vrem noi,
Dar iată iarăși întâlnim
O bucurie mai apoi!

23.Iar omul cela ce alege
Să se ucidă, nu primește
Alin, ci mai cumplit culege
Osândă și se chinuiește!

24.Căci unul ca acesta moare
Hulind pe Cel ce lui a dat
Suflarea vieții cea fiitoare
Spre a trăi mereu curat!

25.Astfel de om,prin voia sa
NU poate fi nici pomenit
Spre a putea din iad scăpa
Căci Duhul Sfânt el a hulit!

26.Fiindcă Biserica OPREȘTE
Prin Domnul, orice pomenire
A orișicui care dorește
Să își ia a sa viețuire!

27.Și nu oprește din cruzime,
Ori răutate, ci voiește
A nu se părtăși cu sine
De iadul ce îl stăpânește!

28.Căci el prin fapta cea plinită
S-a dat satanei prea amar
Iar orice slujbă săvârșită
Nu îl va scoate din calvar!

29.Ci mult mai mult va chinui
Sufletul său, greu măcinând
Conștiința sa în orice zi
Și al său chin mai greu făcând!

30.Iar toți cei ce l-ar pomeni
Având cu dânsul părtășie
Cu diavolul etern vor fi
Luând a satanei grea robie.

31.Și astfel ar mărturisi
Că îl aprobă și voiesc
Purtarea lui a sprijini
Prin slujba ce îi săvârșesc.

32.Și ajutor nu îi vor da
Celui plecat astfel, în schimb
La ei pe diavol vor chema
Cu el trăind în orice timp.

33.Deci, frate drag, NU asculta
Gândul cel rău, ci te grăbește
Venind la Domnul spre a lua
Cărarea ce te liniștește.

34.Vino la Cel ce te-a creat
Ca viu să fii cu mulțumire
Urmând menirea ce ți-a dat
În lume chiar de la zidire!

35.Intră în Casa Lui Hristos
Și cere sprijinul cel Sfânt
În ceasul greu și dureros
A Domnului pace aflând!

36.Și BIRUIEȘTE întristarea
NU te opri aici fricos
Ci ia azi binecuvântarea
Și darul Vieții cel prețios!

37.Ca zi de zi să te vădești
Biruitor în și suspin
Și prin Hristos să biruiești
Orice dureri ce des îți vin!

38.Iar de cunoști vreun om plecat
Ca sinucis de pe pământ
NU fii pe calea lui aflat
Ci către Domnul mergi oricând!

39.Și de voiești să faci ceva
Ca să alini sufletul său
Cât de puțin, în viața ta
Pe alții IA din drumul rău!

40.Pe alții îi OPREȘTE dar
Ca acel gest să NU plinească
Și poate o să-l faci măcar
Ca mai puțin să pătimească!

41.Dar asta NUMAI Dumnezeu
Va hotărî dacă va vrea
Să îi aline chinul greu
Ce veșnic el îl va purta!

42.Iar tu în ceasul cel cumplit
Spre Domnul strigă: ” Sfânt Părinte,
Din greul cel azi întâlnit
Azi Îți înalț rugă fierbinte!

43.Mă întărește ca să pot
Să lupt durerea învingând
Și lin trecând de greul tot
Să NU Te părăsesc nicicând!

44.Căci ne-ai creat ai Tăi să fim
Și doar prin Tine suntem vii
Ne apără ca să trăim
Așa precum Tu ai dori!

45.Căci Tu ne Ești, Părinte Blând,
Scăpare, ajutor, alin
Și vrem să Te urmăm oricând
De azi până în veci. Amin! „

Ana-Georgiana Grigore
20 ani