Skip to content

15 Comentarii

  1. Adriana
    martie 13, 2010 @ 12:54 am

    Nu cred ca Eva s-a raportat la Adam si a facut vreun concurs cu acesta, ca daca ar fi fost asa, nu i-ar fi dat si lui sa manance, ci ar fi tinut doar pentru ea. Tare greu mai este iubita femeia din cate vad.

    Citind articolul, mi-am pus o intrebare pe care pana acum nu mi-am pus-o. Daca pomul era al cunoasterii binelui si raului, pai raul cine il crease? Cum de exista deja cunostinta raului inainte ca cei doi sa pacatuiasca?

    Reply

  2. Adriana
    martie 13, 2010 @ 1:02 am

    Si bine ca Domnul a lasat femeii nasterea de prunci ca sa nu se mandreasca peste masura unii.

    Reply

  3. Adriana
    martie 13, 2010 @ 1:10 am

    Cel care a facut intr-adevar concurs a fost Cain, el a fost si primul ucigas de oameni din cauza invidiei pe care a avut-o fata de fratele sau. Nu la fel a facut Eva cu Adam, nici pe departe! Este absurd sa se faca clasamente cu cine este in spatele cui, cu atat mai mult cu cat Domnul ne invata adevarata ierarhie cereasca: cel care este slujitorul tuturor va fi mai mare peste toti ceialti. Nu se uita Dumnezeu la fata omului ca sa vada daca-i barbat sau femeie, ci se uita la inima lui, ca dovada ca cel mai mare intre sfinti este Sfanta Fecioara…

    Reply

  4. Mia
    martie 13, 2010 @ 9:10 am

    @Adriana, iata cum inteleg eu: raul nu este ceva in sine, ci este absenta binelui. Desavarsirea implica libertatea. Nici ingerii, nici oamenii nu sunt niste robotei setati pentru a face doar bine.Frumusetea lor vine tocmai din faptul ca aleg binele, desi ar putea sau ar fi putut sa aleaga raul.Adam, Eva si orice urmas al lor au avut si au aceasta libertate a alegerii. Adam si Eva au ales neascultarea din cauza mandriei crezand ca mancand din pom vor deveni dumnezei. Binele si raul in cazul lor consta in a asculta sau nu de Dumnezeu si ei au ales sa nu asculte si sa se bazeze pe ei insisi. Consecintele le stim.

    Reply

  5. Adriana
    martie 13, 2010 @ 10:43 am

    Mia,
    Imi place raspunsul tau cu raul ca si lipsa a binelui, de multe ori ajung si eu la aceeasi concluzie.
    Revenind acum la Adam si Eva, Eva initial s-a gandit la Dumnezeu deoarece a zis: „Roade din pomii raiului putem sa mancam; Numai din rodul pomului celui din mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: “Sa nu mancati din el, nici sa va atingeti de el, ca sa nu muriti!” Iar apoi cand a auzit ca acel pom deschide ochii si da cunostinta binelui si raului, „socotind ca rodul pomului este bun de mancat si placut ochilor la vedere si vrednic de dorit, pentru ca da stiinta, a luat din el si a mancat si a dat barbatului sau si a mancat si el.”
    Ca atare, motivul pentru care a mancat este faptul ca pomul dadea stiinta, sa inteleg acum ca stiinta este rea pentru ca este lipsita de Dumnezeu? Sau sa inteleg ca este rea doar pentru ca a vrut sa o ia de una singura fara sa o ceara de la Dumnezeu? Daca ar fi cerut permisiunea de la Dumnezeu sa manance din pom, ar fi primit-o? Si cum se poate spune ca a ales in mod liber din moment ce nimeni nu le-a zis ce pedepse vor primi apoi pe langa moarte, ca de exemplu alungarea din Rai, munca grea a pamantului, durerile nasterii etc. Si asta ca sa nu mai punem la socoteala ca Adam nici macar nu si-a pus problema ca nu ar trebui sa manance din cauza ca asa a zis Dumnezeu, nu a avut nici un gand care sa urce la Dumnezeu inainte de a manca. Femeia macar s-a gandit ca Dumnezeu le-a zis sa nu manance dar Adam nici macar asta nu a facut, desi daca luam adliteram momentul in care Dumnezeu a dat aceasta porunca, femeia nici macar nu fusese creata, deci logica spune ca mai ales Adam trebuia sa isi aminteasca de porunca lui Dumnezeu.
    Iar cei care in viata lor nu au auzit de toate acestea, ce libertate de a alege au? Si poate cineva alege sa se nasca sau sa nu se nasca? Iar daca se naste, poate alege sa dispara pentru totdeauna ca si cand nu ar fi existat vreodata? Eu nu vad ca am avea posibilitatea de o alegere deplina, ci doar una partiala, pentru ca putem alege doar intre Dumnezeu si absenta lui Dumnezeu, dar nu putem alege sa nu mai existam defel, nici in prezenta Lui, nici in absenta Lui, sa devenim inexistenti asa cum eram inainte ca parintii nostri sa ne cheme la viata…

    Reply

  6. Adriana
    martie 13, 2010 @ 10:52 am

    Si apropos de faptul ca raul este absenta binelui, ca avem libertatea de a-L alege pe Dumnezeu sau a-L refuza pe Dumnezeu, pai si cei care nu sunt crestini ortodocsi dar cred in Dumnezeu asa cum sunt invatati de cei din jurul lor sa creada (musulmanii, evreii etc), iata ca ei Il aleg pe Dumnezeu, aleg binele, insa pentru crestinii ortodocsi este ca si cum ar alege tot raul pentru ca nu il aleg pe Hristos in Adevar, si atunci putem spune ca au intr-adevar libertatea de a alege binele sau raul? Ca ei aleg ceea ce vad ca-i bine, si apoi vin altii sa le spuna ca binele lor este de fapt rau, si la fel pot spune si ei despre altii din moment ce pentru ei a alege binele este a alege religia in care cred ei. Si totusi, Dumnezeu este unul singur pentru toti… Nu-i chiar asa de simplu pe cat se incearca sa se prezinte lucrurile.

    Reply

  7. Saurian
    martie 13, 2010 @ 11:14 am

    Adriana, nu te băga în lucrurile duhovniceşti tari cu dinţi de lapte că s-ar putea să o păţeşti rău de tot. Tu încearcă să te apropii cât de tare de Dumnezeu şi să mai renunţi la orgoliu şi încet-încet Îl vei cunoaşte pe Hristos.

    Reply

  8. Adriana
    martie 13, 2010 @ 11:35 am

    Saurian,
    Cred ca tu esti in masura sa vorbesti doar despre tine insuti si nu despre altii, nu-i asa? Tu stii ce dinti ai tu, dar nu ai de unde sti ce dinti au altii.

    Stii ca Domnul a zis: „mila voiesc iar nu jertfa”, dar stii unde mai apare acelasi lucru in Biblie? In Vechiul Testament, la Osea (6:6)scrie asa: „Ca mila voiesc, iar nu jertfa, si cunoasterea lui Dumnezeu mai mult decat arderile de tot.”
    Si cine a poruncit sa se faca arderile de tot daca nu Dumnezeu? Ca nu le facea nimeni de capul sau. Si iata ca Dumnezeu a zis ca prefera mila in locul jertfei, si cunoasterea Lui decat acele arderi de tot!
    Iar daca citim ce scrie in continuare, iata la ce se referea Dumnezeu cand a zis ca doreste mila si cunoasterea Lui mai presus de orice altceva (Osea 6:7-11):
    „Ei, intocmai ca Adam, au calcat legamantul Meu, au cazut de la credinta. Galaadul este o cetate de raufacatori, plina de urme de sange.
    Ca si talharii din locuri ascunse, o ceata de preoti savarsesc ucideri pe drumul spre Sichem – ei au facut lucruri de ocara. In Betel am vazut lucruri inspaimantatoare; desfranarea lui Efraim si intinarea lui Israel. Si tie, Iuda, iti este pregatit un seceris, cand voi aduce inapoi pe prinsii de razboi ai poporului Meu.”

    Cu alte cuvinte, pacatul este incalcarea legamantului facut de Dumnezeu cu omul. Pentru Adam, legamantul era porunca de a nu manca din acel pom, pentru evrei a fost Legea, pentru crestini este persoana Domnului Iisus Hristos. Dar pentru toti ceilalti? Noi crestinii zicem ca pentru absolut toti oamenii legamantul este Iisus Hristos, insa cei care nu sunt crestini habar nu au de acest legamant si atunci cum sa se poata zice ca il incalca cu buna stiinta si in libertate? Si ca sa nu mai zic ca pentru cineva care vrea sa devina crestin este o confuzie totala toata aceasta lupta intre cerstini care incearca sa demonstreze ca Adevarul este doar de partea bisericii lor si nu a celorlalti crestini. Cine sa mai inteleaga ceva? S-a impartit cumva Hristos, cum intreba odinioara Ap. Pavel?… Inainte ereticii erau cei care il negau pe Hristos, acum ereticii sunt cei care il recunosc pe Hristos dar nu apartin de biserica acuzatorilor lor, si apoi zicem ca avem alegere libera?…

    Reply

  9. Adriana
    martie 13, 2010 @ 11:42 am

    De asta Domnul a simplificat totul si a zis ca porunca cea noua este iubirea. Iubirea il readuce pe om la Asemanarea cu Dumnezeu, si nu o sa cred niciodata ca iubirea se afla doar intr-o biserica. Ea se afla la tot omul care are dorinta si vointa sa iubeasca! Si Domnul va face dupa dreptate, iar dreptatea Lui zice ca El iti va masura cu masura cu care tu ai masurat. Fiecare isi alege locul in Cer indiferent in ce credinta se afla, avantajul crestinilor este ca ei au posibilitatea sa acceada in Imparatie imediat dupa moarte in timp ce ceilalti doar dupa Judecata Finala. Insa dupa cum Insusi Domnul a zis, nimeni nu il poate cunoaste pe El decat daca Tatal din Cer ii da sa Il cunoasca. Deci nu depinde deloc de libera alegere a omului ci depinde de darul lui Dumnezeu Tatal, dar pe care il face la cine doreste El.

    Reply

  10. admin
    martie 13, 2010 @ 12:20 pm

    @Adriana
    Iubirea nu se afla intr-o singura biserica, desigur. Insa iubirea dreapta se afla intr-o singura Biserica si aceea este Biserica Ortodoxa.
    Si sectarii il iubesc pe Dumnezeu in felul lor, dar nu drept, ci stramb ca si credinta lor.
    Dragostea nu se bucura de nedreptate ci se bucura de adevar. De aceea doar iubirea dreapta il readuce pe om la asemanarea cu Dumnezeu. Nu insa si iubirea stramba.
    Nu poti sa spui ca-l iubesti pe Dumnezeu, dar ca maica Sa este o femeie oarecare, nici nu poate spune cineva ca il iubeste pe Dumnezeu drept, cand ii uraste sau nu-i cinsteste pe sfintii sai. Pe Dumnezeu il iubim drept doar asa cum este El, cu toate ale Sale.
    Exemplu practic: Nu putem spune ca il iubim pe prietenul X, dar sa spunem de mama lui X lucruri de rusine. Contravine celui mai elementar bun simt.
    De aceea nu orice fel de iubire este apropiere de Dumnezeu, chiar daca spunem toata ziua Doamne, Doamne…

    Cat despre „avantajul” pe care l-ar avea crestinii de a accede in Imparatia Cerurilor, imediat dupa moarte, inaintea celorlalti oameni, iar aceea doar dupa Judecata Finala… nu stiu de unde reiese lucrul acesta? Din Sfanta Scriptura sau Sfanta Traditie nu reiese asa ceva. Poate sa reiasa doar din intelegerea gresita a Apocalipsei Sf. Ioan. Judecata particulara unde o lasam? Pr. Cleopa explica foarte clar ce se intampla cu sufletul dupa moarte. Iti recomand sa citesti.

    Si pe final spui ca „…Deci nu depinde deloc de libera alegere a omului ci depinde de darul lui Dumnezeu Tatal, dar pe care il face la cine doreste El”, dar prin aceasta afirmatie anulezi libera alegere a omului. Pentru ca Dumnezeu vrea ca tot omul sa fie viu si sa nu moara:
    „Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.”
    Asa cum reiese din Ev. Sf. Ioan, Dumnezeu vrea mantuirea tuturor oamenilor, dar daca Dumnezeu vrea mantuirea pentru toti, si dupa cum vedem, nu toti il aleg pe Dumnezeu, iata ca omul are libera alegere sa il cunoasca pe Dumnezeu sau nu. Trebuie sa vrea si omul sa colaboreze cu Dumnezeu, ca nu forteaza Dumnezeu mantuirea nimanui.
    Doamne ajuta!

    Reply

  11. Adriana
    martie 13, 2010 @ 12:43 pm

    Admin,
    Iubirea nu poate fi dreapta sau stramba, ea este sau nu este, la fel ca si Dumnezeu care este ceea ce este, si El este iubire. Iar faptul ca iubirea se bucura de dreptate spune ca atunci cand iubesti nu te poti bucura sa vezi nedreptatea, ceea ce consideri tu ca este nedreptate! Pentru ca noi nu putem judeca cu judecata lui Dumnezeu ca sa putem stabili noi in mod absolut ce este drept si ce nu! Pentru musulmani de exemplu este nedrept sa fi de alta credinta, asa ca nici ei nu se bucura de „nedreptatea” ca altii sunt crestini, si ca atare neplacuti lui Dumnezeu dupa parerea lor. Aceleasi argumente pe care le-ai adus tu, le aduc si ei! Asta ca sa nu mai zic ca a judeca in sine este o nedreptate pentru ca luam astfel scaunul Judecatorului de drept. Cu ce putere zicem noi ce este drept si ce este nedrept in mod absolut? Noi stim doar ce este drept si nedrept in ochii nostri, atat si nimic mai vult.

    Cat despre faptul ca cei care cred in Hristos merg direct in Imparatie, rezulta din Evanghelia lui Ioan (5:24)
    „Adevarat, adevarat zic voua: Cel ce asculta cuvantul Meu si crede in Cel ce M-a trimis are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viata.”

    Este cat se poate de clar! Iar eu il cred pe Domnul mai presus de orice altcineva. Daca El a zis ca ne mutam de la moarte la viata fara sa mergem la Judecata in cazul in care ascultam Cuvantul Lui si credem in Dumnezeu Tatal, pai inseamna ca asa este, in timp ce ceilalti asteapta Judecata lui Hristos pentru a se putea muta si ei la viata.

    Reply

  12. Saurian
    martie 13, 2010 @ 12:55 pm

    Adriana, recunosc că şi eu am dinţi de lapte ( de asta m-am smintit că am citit unele lucruri ce nu erau pentru vârsta mea duhovnicească ). Dar în cazul tău pentru simplu fapt că tu contrazici învăţătura Bisericii pentru părerile tale arată faptul că şi tu nu ai vârsta duhovnicească necesară. În acelaşi timp faptul că ţi s-a spus ce zic Sfinţii Părinţi şi tu totuşi îi faci pe ei misogini arată faptul că e şi orgoliu în sufletul tău. Recunosc şi eu că sunt foarte mândru şi nu am măsura duhovnicească să înţeleg anumite lucruri. Dar asta nu înseamnă că trebuie să mă apuc să arăt dispreţ faţă de Sfinţii Părinţi din cauză că eu nu îi înţeleg pe ei sau să spun că învăţătura Bisericii e greşită din cauză că eu nu o înţeleg. Doamne ajută ( iartă-mă dacă te-am supărat cu ceva cu aceste mesaje )!

    Reply

  13. admin
    martie 13, 2010 @ 1:20 pm

    @Adriana
    Desigur, iubirea nu poate fi dreapta sau stramba, caci Dumnezeu este iubire, insa iubirea oamenilor fata de Dumnezeu sau fata de ceilalti semeni poate fi dreapta sau stramba. Omul fiind facut din iubire si pentru iubire, iubeste din fire. Dar una este sa fii iubitor de dreptatea lui Dumnezeu, si alta este sa fii iubitor de patimi (iubirea de arginti ce este? nu o iubire? dar o iubire patimasa, desigur). Deci problema este cum iubim noi, cum directionam flacara iubirii din noi.
    Cat despre adevar, te rog sa nu-l relativizezi cu exemplul musulmanilor. Adevarul nu este relativ sau abstract, ci absolut si personal. Adevarul este in persoana Mantuitorului: „Eu sunt calea, adevarul si viata”..simplu si clar.
    Iar a judeca in sine nu este o nedreptate, ci o mare virtute: dreapta socoteala (dreapta judecata), virtute care bine ar fi sa ne straduim sa o dobandim. Desigur, a judeca omul este cu totul altceva.
    Dar putem spune in mod absolut daca ceva este drept si altceva nedrept, si asta raportat la Adevar, adica la Hristos.
    Exemplu: Raportat la Hristos, fumatul este un pacat, malahia este un pacat, insa la moralitatea rupta de Dumnezeu, aceste lucruri devin relative, interpretabile, de luat fiecaruia cum ii convine.
    Cat despre pasajul citat din Ev. Sf. Ioan, iar intelegi gresit lucrurile. Toti oamenii, indiferent de credinta, de culoarea pielii si de alte criterii, vom merge atat la judecata particulara, cat si la cea universala. La fel cum relatia fiecarui om cu Dumnezeu, este unica si particulara, tot asa vom avea si o judecata particulara, nu numai una universala.
    Pe final Adriana, avem rugamintea de a nu te mai abate prin comentarii, de la subiectul articolului, astfel incat ceilalti cititori sa poata construi o discutie in jurul temei abordate in articol.

    Reply

  14. Monica
    iulie 9, 2010 @ 9:44 pm

    @Adriana&admin
    Incep prin a spune ca sunt intru totul de acord cu Adriana. Rar am intalnit o expunere a ideilor atat de coerenta, pertinenta si pasionala, daca pot spune asa. Ma regasesc in ceea ce ai scris, Adriana.

    Claudiu, eu apreciez initiativa de care dai dovada si grija pe care o ai pentru corectitudine, dar cred ca esti aplecat prea mult inspre o parte – partinitor, adica, si asta – diminuandu-ti vigilenta, te face mai putin convingator. Ti-as sugera sa te pui in locul unei persoane de buna credinta, dar care nu e in Biserica, si sa citesti ceea ce ai scris. Ai observa cu usurinta ca nu are credibilitate mereu ceea ce spui, intrucat esti subiectiv. Fiecare are dreptul la alegerea modului de viata, dar te intreb: nu crezi ca e bine sa ne mentinem urechile si atentia deschise?
    Tu insuti ai spus intr-un alt articol ca, impreuna cu un amic, discutai despre o amica protestanta, care e de o modestie rara. Si aici ma leg si de articolul de mai sus: tinerii din biserica nu sunt smeriti. Nu. Poate incearca, poate ca asta e scopul lor, dar acum ei sunt inca departe de a fi asa. Suntem o societate decadenta, e cazul sa ne asumam raspunderea. Daca noi am fi asa cum trebuie – smeriti – tara ar arata altfel, lumea ar fi alta. Nu e o catastrofa, dar trebuie sa fim onesti cu noi insine. Eu, ca ortodoxa practicanta, cred asta cu tarie.

    Cunosc o comunitate de tineri adventisti. Cu exceptia habotniciei, pe care nu o tolerez – si pe care am intalnit-o si la noi, si la catolici – pot spune ca sunt modele vii. Nu conteaza ca noi avem toate adevarurile. Nu conteaza ca noi am pastrat intacte multe dintre adevarurile pe care ei le-au facut praf, conteaza ca ei se poarta frumos cu ceilalti. Ca iubesc pe Dumnezeu si pe aproapele lor in cel mai autentic mod cu putinta. Si ca noi nu. Ne mandrim cu niste adevaruri pentru care nu avem niciun merit.
    Subliniez: Adriana a scris foarte frumos. Nu a relativizat nimic. Dimpotriva, as spune ca tu relativizezi termenul de „iubire”. „Iubirea de arginti” e un termen generic pentru avaritie. O patima care se refera la anumite nevoi exacerbate – ajunse scop in sine al vietii, si nu mijloc.

    Stii? Recent am avut un fel de conflict cu o persoana. Un conflict pe considerente sentimentale. „Adversarul” spunea obsesiv ca „iubeste” un tert, dar tot comportamentul lui contrazicea afirmatia anterioara. Folosim unul si acelasi cuvant, dar ne referim la lucruri diferite.
    Oamenii numesc „iubire” si setea lor de a se afirma, si nevoia imperativa de a poseda/stapani, si obsesii pe care nu le pot depasi, dar si sentimentul de daruire si abandon ilustrat de Domnul. Deci te contrazic: iubirea sincera, indiferent ca e a unui „sectar” sau a unui copil sau a unui ortodox e de un singur fel. Si e de la Dumnezeu, care ii iubeste pe toti.

    Reply

  15. Edy
    octombrie 29, 2011 @ 6:57 pm

    Nu au vointa si autocontrol sau lasat in voia sortii si credeau ca tot o sa le mearga bine si ca iubirea lor va tine dar fara Dumnezeu numa hormonii din ei vorbeau adevarul rece.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *