„Doamne îti multumesc că traiesc!”
Vremurile de acum se pot aseamana cu un vis, paradoxal sau nu va las pe voi sa apreciati :
« Abia adormisem si parca ma vad undeva intr-o casa, nu eram singura eram cu cineva, ma uit mai bine era mama, eram foarte agitata imi cautam hainele sa ma imbrac, desi eram in pijamale,voiam sa ma schimb.
Ma intrebam dar de ce ma grabesc ? De ce sa ma schimb ?Nu stiu pur si simpu trebuia sa fiu gata. Doar e noapte si noaptea dorm in pijamale.Intrebari si iar intrebari, dar ma uit la mama si ea se grabea sa fie gata, isi cauta hainele cele bune !
In jur era o atmosfera intunecata, ma uit pe geam si ce vad…, casa in care eram se afla pe o sosea, exact in mijocul soselei si in jur pustiu nici o alta casa, numai pamant si o singura sosea care serpuia undeva spre orizont. Era suficient sa deschid geamul ca sa ies afara pe drum, eram un pic socata, oare unde duce drumul asta? Unde ne aflam…
Ma intorc si caut in continuare hainele parca ceva ma facea sa nu pot sa ma imbrac, parca aveam maini de lemn…, ma mai uit odata pe geam si incercam sa ma grabesc, dar ce vad ? La capatul drumului vad o masina mare , privesc mai atenta si era un TIR imens care venea cu viteza , chiar spre casa noastra, cerul era intunecat, parca in ceata era totul…
Eu ma intorc repede sa ma imbrac dar nu reuseam deloc, ii zic mamei hai repede trebuie sa iesim afara, hai nu mai avem timp, hai mama repede…, ma treceau fiori pe spate, parca sudori reci pe spate, stiam ca nu mai am timp…, dar de ce ? totul e atat de real , e doar un vis sau realitate ?
Ma invart in loc sunt disperata , imi e o frica cumplita, incerc sa ma mai uit o data pe geam !
Dar vai , TIR-ul e tot mai aproape de noi, si noi ce facem ? de ce nu ne-am grabit pana acuma ? mai avem oare timp sa iesim afara, o sa ne zdrobeasca , o sa treaca peste noi, doar casa nu o sa il opreasca, e atata de mare , nu pot sa cred !
E real , Doamne ce se intampla cu noi, de ce imi e frica oare, ca nu o sa fiu gata la timp, imi vine sa plang !Sunt buimaca , dar trebuie sa vad ce e afara, si iar privesc pe geam , da e tot mai aproape parca e un tavalug care distruge tot in cale, si vine spre noi, vad ca cerul e inrosit , luna e rosie totul se mistuie in jur…
Si noi ce facem ?? Nu mai e timp…, l-am irosit , chiar asa de neindemanateca sa fiu sa nu pot sa ma imbrac la timp si sa parasesc aceasta casa, chiar atat de stresata sa nu mai nimeresc manecile bluzei, sau pantalonii, parca cu o mana ma imbrac si cu cealalta ma dezbrac!
As vrea sa strig dar strigatul se opreste in gat de frica, si parca inghet cu totul !
As vrea sa stie toata lumea ca nu mai am timp de irosit…, ma uit pe geam :TIR-ul e aproape si vine cu o viteza uimitoare, tot mai aproape si mai aproape, capul imi vajaie cumplit, imi vine sa plang, sa tip…nu mai e timp, acum…, acum…, e atat de aproape , e la geam !!! … »
Ma trezesc, ma uit in jur sunt singura in casa, ma trec fiori reci, parca am intepenit de teama, nu pot sa ma mai misc cateva minute !
Apoi ma linistesc, ma uit pe geam e dimineata, soarele parca timid isi face aparitia, e senin !
O noua zi ! Doamne iti multumesc traiesc, ce fericita sunt, mai am timp, nu e totul pierdut!O lacrima calda imi curge pe fata !…
Poate inca o zi sau ani cine stie, o sa ma imbrac sa fiu gata la timp! Da o sa fiu intotdeauna gata pentru noua zi sau noapte… !
(Carla)
Oana
iunie 11, 2009 @ 8:23 am
Multumim Doamne Iisuse Hristoase pentru jertfa Ta, pentru Taina Sfintei Spovedanii, fara de care eram morti.Maica Domnului sa-i lumineze si pe cei care nu s-au marturisit, sa mearga degrab ca nu se stie sfarsitul fiecaruia dintre noi!Iertare!
admin
iunie 11, 2009 @ 9:00 am
Am trait cu sufletul la gura fiecare cuvant din visul acesta. Am avut si eu o asemenea intamplare. Era 4 dimineata si deodata a tunat foarte tare afara, incredibil de puternic, si m-am trezit din somn deodata foarte speriat si cu o mare frica… Imi dadusem seama ca ceva s-a intamplat si auzeam si alte tunete si atunci am zis ca gata vine sfarsitul lumii, atunci il simteam pe Dumnezeu prezent si simteam toate pacatele mele si imi parea rau ca am tot amanat sa le las… Am inceput sa ma rog de frica si sa cer iertare.
N-am mai putut adormi, acumulasem o frica incat imi bateam inima mult mai tare decat de obicei. Intamplator dupa ce m-am trezit am citit cateva capitole din Apocalipsa. Cand citeam aveam siguranta ca totul va fi exact asa cum scrie, si ma inspaimantam si mai tare.
ionutz
iunie 11, 2009 @ 1:06 pm
Eu am patit intr-o seara sa visez venirea Domnului(visul fusese asa:vedeam in jurul meu un mare cutremur fiind inauntru unei cladiri care statea sa se darame si apoi am vazut pe Domnul venind pe norii cerului si…si cand m-am trezit claudiu m-a apucat un sentiment de tristete profunda caci simteam cum pacatele mele m-ar fi osandit in acel moment…Nu voi uita niciodata sentimentul acela…care ma cuprinsese….Poate a fost un semn sa imi schimb viata mea…si s-a schimbat…:-)
admin
iunie 11, 2009 @ 9:57 pm
Ce frumos! Sunt periculoase visele, tb sa ne pazim sa credem tot ce visam. Majoritatea viselor sunt din patimi sau de la cel rau.