Doi straini se „cunosc”
Dumnezeu imi aude rugaciunea. Am pacatuit mai mult decat nisipul marii dar in ciuda faradelegilor mele Dumnezeu ma aude si ma miluieste neincetat. Asta am simtit si in ziua aceea. Acea binecuvantata zi de iarna de dinaintea Craciunului cand in viata mea Domnul trimite un baiat bineplacut Lui. Un baiat marcat ca si mine de greselile tineretii, trudind din greu pentru indreptare si silindu-se sa isi schimbe viata, punand in locul relelor fapte bune si cuvioase.
L-am cunoscut prin intermediul site-lui Ortodoxia Tinerilor si Voii lui Dumnezeu. Chiar cu o zi inainte sa-l intalnesc facusem acatistul Sfantului Arhanghel Rafail, dar fara sa fi stiut dinainte ca el este si aparatorul familiei. Apoi Dumnezeu a lucrat si s-a facut simtit. A doua zi, F. intra dupa obicei pe site si, datorita Clubului de prieteni in care eu de mai demult ma inscrisesem, ia pentru a adauga in lista lui id-ul meu de messenger dar si a altora, dornic de a impartasi din experienta proprie dar si de a primi incurajare, sfaturi sau pur si simplu de a discuta pe teme legate de credinta.
Doi straini… doi straini se „cunosc”, internetul fiind locul lor de intalnire. Asa eram noi. Putin stingheriti unul fata de celalalt, faceam prezentarile. O atitudine prietenoasa, cuvinte smerite si cuminti, dar mai ales dragostea evindenta ce o avea pentru Domnul m-au facut sa-l plac inca de la inceput. Devenisem in scurt timp foarte buni prieteni „de mess”. Discutam ore in sir despre o multitudine de lucruri. Ne intelegeam foarte bine si simteam cum Dumnezeu imi picura pe ranile pacatelor grele din trecut un strop de fericire curata. Cu fiecare zi imi parea ca imi este mai drag, iar in rugaciunile mele Il rugam fierbinte pe Tatal sa se faca voia Lui.
Acum sentimentele noastre le transpunem in poezii. Zilele trecute, ascultand psalmul 140 Dumnezeu ii sopteste versurile unei frumoase poezii care m-a coplesit de emotie:
„Strigat-am Sus spre Cerul Tau Strigat-am catre Tine Auzi-ma Preabunul meu Auzi-ma pe mine
Auzi-ma cum strig plangand Pacatul ma apasa Caci stau in viata lenevind Si raul nu ma lasa.
Strigat-am Sus,strigat-am iar Preabunule la Tine Auzi-ma ca-ti dau in dar Cupe cu lacrimi pline.”
Ce suflet incarcat de suferinta si smerenie dar si nadejdea in milostivirea Lui Dumnezeu. Cum sa nu fii cucerita, cand virtutea cea mai mare a unui om nu este frumusetea trupeasca sau sau inteligenta, sau harnicia sau priceperea in toate ci este frica de Facatorul a toate, de Preabunul Dumnezeu.
I-am raspuns in acelasi fel…tot printr-o poezie, scrisa doar de mana mea caci cuvintele imi erau dictate de Duhul:
„O, dulcea ta privire imi taie resuflarea. Simt cum ma-nalt prea sus si imi e teama Ca nu cumva, fara de grija, sa ma abat din Calea Eternitatii sfinte la care El ma cheama…
Mai cad, dar vocea ta imi este ajutorul Prin vorbele curate ce le spui Mi-esti sprijin, confident iar martorul E-atot vederea, atot stiinta Domnului
Vreau mana calda in fel suav sa ti-o cuprind Si impreuna rabdatori tinzand spre taina nemuririi. Iar mangaieri divine vom simti cum ne ating Incurajati de Duhul, pasim incet pe treptele iubirii…”
Dragostea intru Hristos pe care ne straduim s-o purtam in suflet amandoi ne-a legat. Aceasta legatura ma rog sa nu se franga niciodata, dar ii cer Domnului iar „Faca-se voia Ta”. Dar pana ne vom intalni intr-adevar, ne vom ruga ca Bunul sa ne curateasca inima si sa ne daruiasca multa, multa rabdare. Doamne si Stapanul vietii mele, calauzeste-mi pasii spre dobandirea dragostei de Tine ca primind ajutorul tau sa pazesc poruncile Tale. Lumineaza-ma Lumina lumii sa pot lua cele mai bune decizii si sa nu ma abat de la Calea Ta.
Doamne mult-milostive, auzi-ne pe noi si ne trimite binecuvantarea Ta divina ca petrecand viata fara de pacat sa ajungem la viata cea vesnica cu Sfintii Tai, in Imparatia Ta si cu dansii sa Te slavim in veci. Amin!
(Ana-Maria)
Mariana
februarie 23, 2010 @ 1:58 pm
Ce frumos! M-a emoţionat tare mult! Parte a poveştii o recunosc şi o înţeleg…Pot afirma cu tărie că atunci când inimile sunt curate şi cu dor de cer, se pot crea prietenii cereşti chiar şi prin intermediul virtualului…Numai că la un moment dat nu mai e suficient…
De ceva timp sunt binecuvântată cu o astfel de experienţă, şi sentimentul acela de ,,doi străini” s-a preschimbat foarte repede în ,,parcă ne cunoaştem de o viaţă”…
Atunci am scris şi eu o poezie prin care am arătat cum cei străini ne devin apropiaţi, ne devin fraţi, ne devin prietenii cei mai credincioşi ce te ajută să urci spre Cer…
( 15 martie – 2008… câteodată ne copleşesc durerile, dezamăgirile şi plângem în neştire…ne plângem de milă….şi-n această stare păcătoasă, Domnul îngăduie să auzim plânsul şi suspinul semenului nostru, al fratelui nostru…)
Psalm de durere…
Tată , o Tată al Cerurilor prea înalte,
vino în prăpastia în care fiinţa mea simte
că braţe reci ale întunericului vor să mă alinte…
Privesc înspre Cerul Tău
şi parcă, din adîncul acestui hău,
mai zăresc un strop de lumină!
O rază trimisă spre tină…
spre tina de pe ochiul meu.
O! Doamne, cât de adânc e hăul durerii!…
Mă simt aşa de singur
…Mult prea singur
Stau în genunchi şi tremur,
şi plâng după Lumina Ta,
plâng după faţa Ta care acum mi se pare ascunsă…
arată-Te pe marginea prăpastei mele
şi intinde-Ţi florile spre mine !….
Mă voi înălţa în vârful picioarelor mele,
îmi voi întinde ramurile uscate ale braţelor mele,
Voi îndrăzni să îţi caut faţa…
Voi îndrăzni să murmur o rugă,
una de iertare…
sau, poate, îmi va fi plânsul
mult prea mare…
va fi suspinul meu după iertare…
…
Dar, Tată, ce se aude?!
Un alt suspin? Sau poate e ecoul…..
Nu, nu e un ecou…
Nu e ecoul plânsului meu….
E plânsul semenului meu…
e-aicea lângă mine
Şi , Tată, strigă, strigă după Tine…
Răspunde-i , Tată!!!
Lasă durerea mea pe mai îndată….
….
M-apropii şi eu cu teamă de străinul
Ce-n rugă-nlăcrimată îşi potolea suspinul….
Şi-am tresărit
când Te-am zărit
vorbindu-i
şi lacrima ştergându-i…
…
O , Doamne, acest străin
ce striga după Tine,
e semenul meu….
e copilul Tău!!!
E chiar frate cu mine!!!
Şi-ncep să strig ca un nebun:
– Străinule, eşti frate-al meu!
Primeşte-a mea îngenuchiere
Chiar în locu-ţi de durere!
Primeşte-a mea îmbrăţişare
şi hai să ne-nălţăm spre Soare!!!
( Mariana L. )
F.
februarie 23, 2010 @ 3:32 pm
Ma rog ca Bunul Dumnezeu sa randuiasca toate spre folosul nostru de va fi voia Lui sa fim impreuna si in realitate nu doar virtual si poate i mi da putere sa revin in Ro de tot. Doamne ajuta!
Roxa
februarie 23, 2010 @ 7:48 pm
mai Ana Maria nu mai fii asa de naiva si visatoare. Mare lucru un prieten pe messs pe care s-ar putea sa nu-l cunosti niciodata! Cred ca est la varsta la care crezi ac tot ce zboara se mananca coboara in lumea reala si nu in cea virtuala care este o lume mincinoasa, ipocrita prefacuta si ascunsa oricat de ortodoxa si bineintentioanat ti- s-ar parea. Nu uita ca dracul se preface in inger de lumina, MAI BINE IN ORELE ALEA IN CARE AI STA PE MES TE RUGAI, FACEAI CEVA PT SUFLE, ASA PIERZI VREMEA DEGHEABA, VISEZI CU OCHII DSCHISI LA UN OM PERFECT CRESTIN ORTODOX CARE DE FAPT NU EXISTA, PIERZI TIMPUL ATAT DE PRETIOS PE CARE NI L-A DAT DUMNEZEU, TE AMAGESTI SINGURA SI ITI PAGUBESTI SIFLETUL. CA S ANU MAI VORBIM CA ITI IROSESTI SANATATEA STAND IN FATA CALCULATORULUI ATATEA ORE! CE SA MAI ZIC1 ASA ARATA TANARUL SEC. 21 MODERN SI ORTODOX PE DAESUPRA! CITSTE VIETILE SFINTILOR SI VEZI CA NICI UNUL DIN EI NU STATEA ORE IN SIR PE MESS, NU MAI ERAU SFINTI AZI! VAI DE NOIU! CAUTA-TI UN DOHOVNIC ISCIUSIT SI FUGI DE ISPITA MESSENGER-ULUI ORICAT DE TENTANTA TI S-AR PAREA!
dani
februarie 23, 2010 @ 8:25 pm
nici chiar asa!!!oricum ce faceau sfintii noi mai greu implinim,si daca ana-maria statea la rugaciune dar se gandea la acel baiat?era mai bine eu zic ca toate trebuie facute cu masura!sa nu cadem dintr-o exrema in alta
F.
februarie 23, 2010 @ 8:57 pm
oricum faza cu „posibil niciodata sa l cunosti” iese din calcul deja am biletele de avion cumparate pentru Paste deci vom petrece Pastele impreuna cu voia lui Dumnezeu;oricum aveam ganduri mai de mult sa ma retrag de tot in Ro dar nu aveam motive suficiente si sa zicem ca Ana e un motiv in plus dar faca se voia Lui si ma rog mereu sa randuiasca El toate spre folosul meu.Doamne ajuta!
Ana-Maria
februarie 23, 2010 @ 9:03 pm
imi cer iertare roxa. nu am vrut sa smintesc cand am zis ca stau de vorba pe messenger cu el ore in sir. im mod sigur, chiar daca nu era el nu stateam la rugaciune in orele alea. Dumnezeu vede in inimile fiecaruia fiecare gand si simtire. si asa e….lumea virtuala a internetului e foarte periculoasa dar nadajduiesc in Dumnezeu ca ma va feri de orice ispita. si am un duhovnic care ma povatuieste, imi stie neputintele…oricum nu sunt tipul acela visator si naiv, deoarece precum am mentionat vag si in articol, am trecut prin anumite experiente dureroase care m-au facut sa deschid mai bine ochii cand privesc in lumea schimonosita de pacate din ziua de azi. totusi nadajduiesc ca Dumnezeu mai are prin lume si suflete care se straduiesc sa nu se abata de la calea Lui si nu a ramas doar o „lume mincinoasa, ipocrita prefacuta si ascunsa oricat de ortodoxa si bineintentioanat mi- s-ar parea.” Doamne ajuta!
Saurian
februarie 23, 2010 @ 10:30 pm
@Ana-Maria: şi eu am cunoscut pe cea la care ţin foarte, foarte tare pe mess. Şi eu, de asemenea, nădăjduiesc că dacă Domnul binevoieşte voi lua Crucea împreună cu ea. Hristos lucrează. Nu-ţi fă griji că Domnul priveşte cu dragoste la tine şi F.
Elena
februarie 23, 2010 @ 10:57 pm
MARTURISESC
Doamne, Iti multumesc,
ca mi-ai dat cainta
si-ngadui suferinta;
si Iti marturisesc,
ca singura m-am ranit
privind frumusete straina,
si bucurandu-ma de ea;
si-am mai pacatuit prin graire in desert,
care putea sa rataceasca pe-aproapele.
Doamne, Iti multumesc, ca m-ai facut sa inteleg,
ca sa ma pot caii, si-Ti mai marturisesc,
ca singura sunt vinovata, de rana-mi,
si de durerea si suferinta ce mi-o da.
Ma bucur Doamne, ca mi-ai daruit cainta,
si-ngadui suferinta
si ca prin ele ma cureti iar.
Doamne, Iti multumesc,
ca mi-ai dat cainta
ca Ti-am gresit,
ca mi-am gresit,
ca le-am gresit semenilor, pe care ii iubesc,
cu dragostea cea de la Tine.
Acestea, Doamne, Tie le marturisesc.
Te rog, ma iarta !
Iara in alta parte,
ca sunt obosita de moarte.
Mircea
februarie 24, 2010 @ 9:25 am
Pot sa marturisesc ca Dumnezeu e pretutindeni si daca mess-ul e o cale de comunicare, e si o cale prin care Dumnezeu poate lucra, poate vorbi. Pentru ca noi nu cumunicam cu un personaj virtual ci cu o persoana zidita de El. Toate insa, sa fie cu intelepciune si cu frica si dragoste de Dumnezeu. Lipsa de masura poate intr-adevar sa raneasca. Dar oare nu stie El inima oricui si nu stie El cum sa ne apropie unii de altii? Ce avem noi impotriva daca Dumnezeu a hotarat sa apropie doi oameni pe calea asta??? Oare daca ei se cunosteau intr-un alt context, dar erau despartiti fizic de o mare distanta, nu si-ar fi scris toata ziua scrisori pline de poezie si manifestare a dragostei? Nu ar fi petrecut ore in sir cu foaia si pixul in mana? Inseamna ca nu am cunoscut niciodata dragostea, daca nu suntem instare de una ca aceasta. Da, ore in sir!
Sa nu fim in extreme, caci extremismul ortodox aduce multe rani sufletelor, pentru ca ne desparte de Dragoste si ne amageste ca ne apropie de Dumnezeu, dar defapt ne indeparteaza.Ne umple de mandrie si ne face sa ne credem sfinti si cuviosi, iar pe aproapele il indeparteaza de noi si chiar de Dumnezeu. Pe cand dragostea acopera neputinta aproapelui si pune balsam pe ranile sufletului. Iubitiva dragii nostrii frati in Domnul, iubiti-va cum va lumineaza Dumnezeu si cum puteti, iubiti-va neincetat! Dragostea voastra sa nu slabeasca si sa fie placuta Domnului, indiferent ca acum nu aveti alta cale de a va exprima sentimentele sau de a spori impreuna duhovniceste. Oricum voi doriti mai presus de apropierea voastra, dragostea lui Dumnezeu si mantuirea. Asa ca as vrea sa intreb, al cui e timpul despre care spunem ca e risipit? Fiecare sa vada in dreptul lui cum se foloseste de tipul ingaduit de la Dumnezeu. Pana la urma viata ramne o lupta, dar a crede ca Dumnezeu poate apropia doi oameni prin internet nu inseamna visare si nici risipire a timpului. E pur si simplu un gand izvorat din dragoste. „Dragostea toate le crede, toate le nadajduieste”, zice Sfantul Apostol Pavel. Daca exista dragoste si frica de Dumnezeu, chiar de ne vom amagi vreodata din naivitate sau visare, ne va ajuta El sa ne intoarcem cu picioarele pe pamant.
Iar „ortodoxia” asta a „perfectionistilor” nu mantuieste, ci doar aceea smerita si cuminte si in dragoste. 🙂 Pentru ca daca nu putem fi ingaduitori cu neputintele aproapelui, cum vom astepta ca Dumnezeu sa fie ingaduitor cu neputintele noastre? Oare nu spune El ca ni se va masura cu aceiasi masura cu care masuram? Si niciodata nu ne vom ridica pana la nivelul pretentilor pe care le avem de la aproapele, deci mereu ii vom chinui pe cei din jur si ne vom chinui pe noi insine. Sa ne smerim si sa ne iubim unii pe altii, rabdandu-ne cu dragoste! Eu m-am ranit mult cu duhul „ultra ortodox” si am ranit pe multi si nu doresc sa gustati amarul care vine prin el si care il rabda omul ca sa se poata apoi desparti de acest duh viclean. Doamne ajuta!
Ioana Istrate
februarie 24, 2010 @ 3:13 pm
m-a emotionat povestea voastra. Domnul sa va aiba in paza si grija Lui.Sper sa-mi oranduiasca si mie o relatie cu o comunicare asa de frumoasa si sensibila.Daca e potrivit pentru tine Domnul va orandui sa-l si cunosti.Doamne ajuta.]
Florian si Ana
februarie 24, 2010 @ 5:40 pm
Va multumim la toti (pro si contra) pentru suport,incurajari si sfaturi.Doamne ajuta.
Adriana
februarie 24, 2010 @ 10:28 pm
Mircea,
Cata dreptate ai!! Te admir din toata inima pentru lumina la care ai ajuns!!
Iulia
februarie 25, 2010 @ 10:35 am
Foarte bine ca Domnul a reusit si v-a apropiat sufletele voastre.Ma bucur mult pentru voi si va doresc mantuirea la amandoi astfel incat sa va inalniti si in rai prefacuti in ingeri.Sper sa ne dati de veste peste un timp ca sunteti la fel de bine si dragostea voastra e la fel de frumoasa.
Doamne Ajuta!
Mircea
februarie 25, 2010 @ 10:47 am
Daca e ceva bun, de luat in seama, nu e de la mine si nu merit admiratie. Dar de atatea ori am dat cu capul pana m-am umplut de rani, rani care imi aduc aminte si de felul in care s-au „lipit” de mine. Mare e Dumnezeu si multmilostiv! El e cel care merita laudele noastre si admiratia, pentru ca El e Cel care revarsa neincetat har peste noi toti. Sa dorim ce doreste El, chiar daca deocamdata nu cunostem sau nu putem implini voia Lui, iar El va fi in noi! Si daca e ceva bun in noi, acel ceva nu este decat roada Duhului Sfant (precum spune Sfantul Apostol Pavel), iar partea noastra in lucrare e sa cadem deacord cu Duhul Sfant si sa facem ce ne descopera Dragostea (Dragostea este defapt Ziditorul a toate). Mi-as dori o Ortodoxie traita cu inima de toti care zicem ca suntem ortodocsi. Mi-as dori sa fie totul mai natural, mai profund si mai aproape de suflet; mai din inima. Pentru ca tare ne chinuim unii pe altii si fiecare pe sine prin proasta intelegere a poruncilor lui Dumnezeu. Luam toate ca pe niste legi seci ce trebuiesc implinite, dar ne aruncam spre multe si nu implinim iubirea – tocmai implinirea Legii. Cred ca pentru a implini iubirea trebuie sa ne lipim inimile de „Dupa cum voiti sa va faca voua oamenii, si voi faceti lor asemenea” (Luca 6:31). Doamne ajuta-ne!
Ana-Maria
februarie 25, 2010 @ 8:41 pm
Poezie compusa de Florian:
Da-mi Sfinte…
Sa fiu in viata trecator
Sa fiu intreg la minte
Sa plang mereu de al Tau dor
Da-mi Sfinte.
Ca sa ma rog neincetat
La Tine al meu Parinte
Sa vad mereu al meu pacat
Da-mi Sfinte.
Sa nu am grija acestei vieti
Sa te slavesc Cuvinte
Sa-mi plang a mele tinereti
Da-mi Sfinte.
Pe ai mei parinti sa ii iubesc
Iar toti cei din morminte
Mereu Tie sa-i pomenesc
Da-mi Sfinte.
Pe Maica Ta sa o cinstesc
Spre Cer sa-mi fac o punte
Credinta s-o marturisesc
Da-mi Sfinte.
Sa ma smeresc in fata Ta
Si sa ma rog fierbinte
Pe toti sa pot mereu ierta
Da-mi Sfinte…
Adriana
februarie 25, 2010 @ 9:20 pm
Foarte frumoasa! Este mai mult decat o poezie, este o rugaciune extraordinar de frumoasa si sensibila!!
Domnul sa va binecuvinteze pe amandoi!
Ana-Maria
februarie 26, 2010 @ 1:56 pm
Ai dreptate Adriana.E o rugaciune venita din inima. Sunt cuvinte alese si potrivite cu pricepere in versuri. Il admir atat de mult pentru darul ce l-a primit de la Dumnezeu. Ma rog ca Bunul sa-l lumineze si sa-i daruiasca pacea sufleteasca de care toti avem nevoie. Doamne ajuta!
Dan
februarie 26, 2010 @ 2:50 pm
Deosebita poezia lui Florian. Domnul sa va aibe in paza 🙂
violetutza
februarie 26, 2010 @ 3:08 pm
Ma bucur enorm pt Ana si F. Si abia astept sa se intalneasca,in aprilie 🙂 Eu cred in dragostea lor.Sa fiti fericiti impreuna.pup la aman2.:*
violetutza
februarie 26, 2010 @ 3:13 pm
Aaaa … si am uitat sa te felicit Florian..Foarte frumoasa poezie..E un adevarat dar de la Dumnezeu,dupa cum spunea si Ana.Doamne ajuta!
DANIELA
februarie 26, 2010 @ 7:51 pm
FRUMOS SPER SA FIE SI ADEVARAT.DUMNEZEU SA VA DARUIASCA PACE SI NENUMARATE BUCURII!
Phoenix
iunie 27, 2010 @ 9:03 pm
am o mica problema…cu un baiat caruia „i s-a pus pata” pe mine ca sa spun asa. Iar eu am deja pe cineva. Dar chiar si asa, crede ca sunt pentru el, uneori zice ca are tot felul de previziuni, proorocii. Ne-am cunoscut in biserica acum cateva saptamani, dar am discutat doar asa amical, mie nu-mi place de el deloc. De nici o culoare. Cel mult il vad ca pe un amic. La un moment dat, duhovnicul meu dupa slujba ne-a vazut ca stateam de vorba si se uita foarte frumos la noi.. de aici acest baiat a inteles ca eu sunt pentru el. Si cred ca se si roaga pentru ca noi sa ne casatorim. Doamne fereste! Spuneti-mi va rog .. este posibil ca Dumnezeu sa imi randuiasca pe cineva care nu-mi place? Este posibil asa ceva?
Imi este foarte teama.. eu nu vreau sa fie el cel ales pentru mine.. nu-mi place
Dan
iunie 28, 2010 @ 8:03 am
Salutare Pheonix. Cred ca esti tare tulburata din cauza celor intamplate, dar te rog sa nu-ti faci griji mai mari decat este cazul.
In primul rand acel baiat greseste ca „i s-a pus pata” pe tine mai ales daca stie ca tu ai prieten. Este pacat a dori si a pofti la ceva sau cineva care nu este al tau ci apartine intr-un fel sau altul altei persoane.
Tu apartii prin dragoste prietenului tau, iar prietenul tau iti apartine tie prin aceeasi dragoste (nu inteles ca posesia unui obiect, Doamne fereste, ci ca impartasire a dragostei intime dintre barbat si femeie).
Baiatul acela care te-a tulburat nu face decat sa pofteasca la tine, tulburandu-te si facandu-te sa te gandesti la posibilitatea de a-l lasa pe prietenul tau pentru el. Dar lucrul acesta nu te-ar duce decat la pacatul de a trada dragostea pe care o porti prietenului tau.
Asa se observa usor ca dragostea pe care ti-o poarta acel baiat nu este una placuta Domnului caci te-ar face si pe tine sa faci un pacat.
Personal, cred ca cea mai buna solutie este urmatoarea: discuti scurt si clar cu el ca tu tii la prietenul tau, iar el (baiatul cu pata) iti este doar ca un frate si nimic mai mult nu poate fi intre voi. Apoi te rogi pentru sufletul lui sa-l scoata Domnul din ispita in care a cazut si il ignori ca sa i se vindece rana. Nu vorbesc de o ingnoranta in sensul de razbunare sau de a face rau, ci de o departare care sa nu-i mai dea pricina baiatului acela de a visa si mai mult aiurea.
Apoi Dumnezeu randuieste lucrurile in viata fiecaruia, dar nu fara acordul nostru pentru ca altfel ne-ar incalca libertatea.
Te-ai gandit ca poate Dumnezeu a randuit sa iti testeze fidelitatea in dragoste? Si ca prin acest test sa te invete sa fii mai statornica in sentimente?
Si ca prin acest test il invata pe acel baiat ca e rau sa poftesti la ce nu este al tau?
Asa, ca nu-ti face griji prea mari ci asculta-ti constiinta.
Alexa
iunie 28, 2010 @ 8:05 am
pt Phoenix
😀 Sfatul meu e sa stai linistita pentru ca Dumnezeu ne-a dat libertatea de a alege si cu siguranta ca nu vrea sa te casatoresti cu cineva de care nu-ti place ci doar cu un baiat pe care sa-l iubesti si care sa te iubeasca. Iar El va binecuvanta o casatorie in care exista dragoste. Noi avem totodata libertatea de a ne casatori si a avea copii sau a ramane necasatoriti si a nu face copii-cu atat mai mult putem sa alegem cu cine sa ne casatorim.Poate sa se roage baiatul ala zi si noapte ca daca tie nu-ti place de el nimeni n-o sa te oblige sa te casatoresti cu el.
Phoenix
iunie 28, 2010 @ 8:57 am
El era incantat de faptul ca duhovnicul meu (care stie de acest baiat ca ma place) l-a intrebat la un moment dat „unde este fata ta? ca am vazut-o mai devreme pe aici..”. Dar duhovnicul mai foloseste expresia asta uneori. Si pe mine ma intreba „Ce mai face baiatul tau?( referindu-se exclusiv la prietenul meu Bogdan)”.
El a tras concluzii gresite de la acest incident si de atunci il tot intreaba pe parinte de mine. Acum 2 zile i-am trimis un mesaj offline „te rog nu ma mai cauta la parinte ca se poate intelege ceea ce nu e”. La care imi raspunde intr-un mod foarte urat:
„Imi pare rau ca nu-ti vrei binele. Eu deocamdata sunt disponibil, dar in curand nu voi mai fi, si o sa ma cauti tu pe mine.. dar atunci va fi foarte tarziu. De ce nu te decizi odata pentru totdeauna? nu vezi ca prietenul tau te incurca mai mult? iti dorecs tot binele. pe curand”
am ramas.. dezgustata.. va spun sincer. Doamne iarta-ma ca-l judec! Chiar nu am putut sa-mi pastrez calmul la tupeul lui care a depasit orice limite. Abia ma abtin sa nu-i spun ceva. Nu stiu cine se crede el. Sper sa nu se mai roage pentru mine de acum inainte, caci cine stie pentru ce roaga.
Dan
iunie 28, 2010 @ 9:17 am
Pheonix, nu-ti pierde cumpatul pentru faptul ca acest baiat nu stie deocamdata ce presupune iubirea. El crede ca apesi asa pe buton…si gata te iubeste cineva.
Lasa-l in pace ca-l invata Dumnezeu pana la urma ce inseamna a iubi o fata. Pana atunci nu trebuie sa-ti faci griji „ca cine stie pentru ce anume se roaga”, ca si cum Dumnezeu ar da curs si ar implini prostiile pe care le dintruga cineva la rugaciune.
Lasa, nu te mai consuma cu intamplarea aceasta ca trece. Invata din ea ce trebuie si de restul se ocupa Domnul. Iar pe baiatul acela incearca sa nu-l judeci pentru ca nu stim in ce mediu a trait si cum a fost influientat negativ de alti oameni. Roaga-te sa-i indrepteze Domnul sufletul si atunci vei avea si tu pace deplina.
Phoenix
iunie 28, 2010 @ 9:33 am
Asa-i. El e convins ca eu sunt pentru el.. si ca mie mi-ar fi bine numai cu el.. si ca daca el ma place, trebuie sa ma fortez sa-l plac si eu. Nu-i normal, nu asa a lasat Domnul.
Va multumesc. Inger pazitor! Doamne ajuta!
Guest
iunie 28, 2010 @ 11:25 am
Aceasta incercare nu face decat sa te intareasca pe tine in relatia cu actualul prieten/iubit, sa contientizezi clar ca nu ai nimic fata de altcineva, si chiar esti ancorata in prezenta relatie. Prin aceasta atitudine ferma, dar atentie – discreta, diplomatica, te vei bucura si mai mult de sentimentele tale responsabilizate!
Fata de acel tanar, asa cum te-a incurajat si Dan, patreaza o distanta diplomatica, nu-i prilej de ganduri rele, razbunari etc, daca este bine pt tine poti discuta cu actualul iubit ceea ce te macina, discuta degajat, penru ca tot ce te macina si tulbura consider ca trebuie discutat si analizat impreuna cu jumatatea, chiar daca acum poate fi stanjenitor. Vei vedea ca aceasta discutie va te va intari si mai mult pentru ca vei simti insai de la iubitul tau cuvinte de intarire si asta iti va da taria sa treci fara nicio problema de aceasta incercare!
Atata timp cat este o „rugaciune” egoista, de a te controla, de a-ti fi controlat viitorul, Dumnezeu nu se supune comenzilor oamenilor. Stii bine ca Dumnezeu nici atunci cand pentru noi ne rugam ceva, daca ne dauneaza in realitate, Dumnezeu nu ne indeplineste ruga pentru ca stie ce e mai bine pt noi!
Bucurie!
Florian
octombrie 19, 2010 @ 9:03 pm
ca un update la cele 2 articole (2 straini se cunosc si 2 straini se intalnesc)
suntem inca impreuna chiar mai mult eu m am intors de tot in tara si suntem colegi la facultatea de teologie din Galati in anuI, ii multumesc lui Dumnezeu pentru toate binecuvantarile Sale.Doamne, ajuta!
Florian
octombrie 19, 2010 @ 9:06 pm
speram si la finalizarea „trilogiei” doi straini cu articolul „doi straini se casatoresc” sa ne pomeniti si pe noi in rugaciunile voastre .Slava lui Dumnezeu pentru toate.
Dan
octombrie 19, 2010 @ 9:17 pm
Bucuros de veste Florian. 😀
Minunate sunt caile Domnului. Sa dea Domnul sa terminati cu bine tot ceea ce ati inceput impreuna.
Mai mai mai…galatenii astia fac numai surprize… 😀