Skip to content

13 Comentarii

  1. Simona
    septembrie 3, 2010 @ 5:04 pm

    Foarte frumoasa poezia!
    in special ultima strofa Dragostea adevărată/buna cuviinţă poartă.
    /Iubeşte iar şi vei trăi/în curăţia inimii!
    Superb, felicitari!

    Simona

    Reply

  2. RDF
    septembrie 3, 2010 @ 6:01 pm

    Daaa…E dragut…Macar de-am putea lua cu totii aminte:-) :love: Felicitari, Adriane! Totusi, imi permit sa-ti dau un sfat:in strofa a 5-a era mai potrivit sa scrii „creeaza(legaturi trupesti)”, iar nu „uneste”(asa mi-am dat seama la prima vedere.PS:vreau sa o iei ca pe un sfat)…Te felicit!Aripi ai, trebuie doar sa deprinzi zborul…Simte-te ca acasa in patria de cuvinte!

    Reply

  3. Adrian
    septembrie 5, 2010 @ 2:45 pm

    Imi pare bine ca v-a placut poezia. Pe aceasta am facut-o cand eram clasa a-11-a. Acum am 21 de ani dar ma bucur daca are un asemenea impact pozitiv. Fiecare cuvant trebuie sa lase ceva in urma indiferent de situatie, ceva ziditor si de trup si de suflet. Pot sa spun ca in fiecare seara, pe atunci dupa ce imi faceam canonul, aveam mereu inspiratie de asemenea creatii. Daca e ceva frumos e meritul Domnului deoarece de la El vine inspiratia. Eu sunt doar un simplu executant al ideilor. Poeziile sunt cuvinte insufletite prin idei si idealuri. Doamne ajuta!

    Reply

  4. Adrian
    septembrie 5, 2010 @ 2:49 pm

    La unire m-am referit de fapt la urmarea fireasca a iubirii, anume casatoria, deoarece este mult mai mare decat dragostea, din iubire pentru celalalt fiind in stare sa-ti dai si viata. M-am referit la casatorie cand am scris ca , dintr-o cauzalitate fireasca, anume . Aceste doua versuri privite in ansamblu creaza premizele unei casatorii.

    Reply

  5. Adrian
    septembrie 5, 2010 @ 2:51 pm

    Ma refeream la versurile / din simtirile sufletesti/ si / uneste legaturi trupesti/

    Reply

  6. RDF
    septembrie 5, 2010 @ 6:01 pm

    Doamne ajuta! Multumesc mult de lamuriri;-)

    Reply

  7. Guest
    septembrie 6, 2010 @ 5:52 am

    Frumos 🙂

    Reply

  8. Laura-optimista
    septembrie 6, 2010 @ 3:29 pm

    Felicitări! 🙂
    Am găsit recent pe internet, pe un alt site ortodox, o altă poezie deosebită. Din păcate, nu cunosc numele autorului, fiindcă poezia era trecută la rubrica de comentarii şi cel care o scrisese avea un pseudonim. M-a impresionat atât de mult, încât am salvat-o în computer-ul meu. Iată cât de emoţionantă este:
    Iisuse mult dorit
    O, Domnul meu drept şi slăvit,
    Aş vrea să fiu desăvârşit.
    Să nu Te vând! Să nu-Ţi greşesc!
    Iar când voi spune „Te iubesc”
    Nu vreau, Iisus, să mint.
    Dar ştiu, o, Doamne, că-Ţi greşesc,
    Că mint, când spun că Te iubesc,
    Că nimănui n-am dovedit
    Că Tu eşti tot ce mi-am dorit
    Şi ştiu că m-amăgesc.
    Iisuse, dacă Te-aş iubi,
    Doar pentru Tine aş trăi.
    Aş fi cu sufletul la cer,
    Nu printre cele care pier
    Şi m-aş desăvârşi.
    Şi inima mi-ar lăcrima,
    Iisus, după iubirea Ta.
    -O, Domnul meu Bun şi iubit
    Şi Dumnezeu desăvârşit-
    Că nu-s vrednic de ea.
    Şi sufletul mi-ar fi zdrobit,
    Că-i mic şi gol şi umilit,
    Că nu-Ţi pot, Doamne, arăta
    În nici un fel iubirea mea,
    Că pururea Te mint.
    N-aş spune numai „Te iubesc”,
    Ci m-aş lupta să-Ţi dăruiesc
    Şi sufletul şi viaţa mea
    Neprihănite-n mâna Ta,
    O, Domnul meu ceresc!
    O, Tu, Stăpânul meu dorit,
    Nu vreau să mint că Te-am iubit,
    Ci spun smerit că năzuiesc
    Şi vreau, Iisus, să Te iubesc!
    Vreau… vreau… la nesfârşit!

    Reply

  9. manu
    februarie 21, 2011 @ 10:16 am

    re:
    ]Super frumoasa poezia starneste sentimene cand o citesti. Merita sa lupti pt o persoana care te iubeste cu adevarat felicitari si la mai multe poezi sunt o incantare [quote name=”Laura-optimista”]Felicitări! 🙂
    Am găsit recent pe internet, pe un alt site ortodox, o altă poezie deosebită. Din păcate, nu cunosc numele autorului, fiindcă poezia era trecută la rubrica de comentarii şi cel care o scrisese avea un pseudonim. M-a impresionat atât de mult, încât am salvat-o în computer-ul meu. Iată cât de emoţionantă este:
    Iisuse mult dorit
    O, Domnul meu drept şi slăvit,
    Aş vrea să fiu desăvârşit.
    Să nu Te vând! Să nu-Ţi greşesc!
    Iar când voi spune „Te iubesc”
    Nu vreau, Iisus, să mint.
    Dar ştiu, o, Doamne, că-Ţi greşesc,
    Că mint, când spun că Te iubesc,
    Că nimănui n-am dovedit
    Că Tu eşti tot ce mi-am dorit
    Şi ştiu că m-amăgesc.
    Iisuse, dacă Te-aş iubi,
    Doar pentru Tine aş trăi.
    Aş fi cu sufletul la cer,
    Nu printre cele care pier
    Şi m-aş desăvârşi.
    Şi inima mi-ar lăcrima,
    Iisus, după iubirea Ta.
    -O, Domnul meu Bun şi iubit
    Şi Dumnezeu desăvârşit-
    Că nu-s vrednic de ea.
    Şi sufletul mi-ar fi zdrobit,
    Că-i mic şi gol şi umilit,
    Că nu-Ţi pot, Doamne, arăta
    În nici un fel iubirea mea,
    Că pururea Te mint.
    N-aş spune numai „Te iubesc”,
    Ci m-aş lupta să-Ţi dăruiesc
    Şi sufletul şi viaţa mea
    Neprihănite-n mâna Ta,
    O, Domnul meu ceresc!
    O, Tu, Stăpânul meu dorit,
    Nu vreau să mint că Te-am iubit,
    Ci spun smerit că năzuiesc
    Şi vreau, Iisus, să Te iubesc!
    Vreau… vreau… la nesfârşit![/quote]

    Reply

  10. manu
    februarie 21, 2011 @ 8:05 pm

    felicitari.foarte frumoasa{Herchi Florin-Catalin}

    Reply

  11. costy_thebest44
    martie 22, 2011 @ 2:41 pm

    va iesit extraordinar de frm poezia.felicitari.

    Reply

  12. Alexandra
    martie 22, 2011 @ 3:02 pm

    Prea frumoase versurile acestei poezii,insa imi aduce aminte de fostul meu profesor…:-))

    Reply

  13. Laurentia
    martie 22, 2011 @ 3:42 pm

    poezie
    Foarte frumoase poeziile, atat cea a lui Adrian cat si cea a Laurei!Intr-adevar asa cum ai spus si tu Adrian,in momentul in care te rogi,Dumnezeu sporeste Harul iar Harul inmulteste Darul!Acelasi lucru mi se intampla si mie,iar rezultatul sper sa va incalzeasca sufletele!
    "Rugaciune"
    O rugaciune sfanta
    Eu sper a inalta,
    Ca o faptura mica
    Patimi a spulbera.

    O,rogu-Te fierbinte
    Al nostru Mare Domn
    De vrei ne mantuieste,
    Trezeste-ne din somn!

    Un somn ce e in stare
    Viata sa ne-o ia;
    Caci el ne da uitarea
    Si suflul-l poate lua.

    O Tu Iisuse Scump,
    Al nost’Maintuitor
    Venit-ai pe Pamantul
    Cel scump si roditor.

    Caci Rodul lui esti Tu,
    Al nostru Tata esti!
    Iar eu ratacitorul
    Din mila Ta traiesc…

    Si ce sunt eu?o pleava,
    Tarana…sunt nimic!
    Creat-ai Tu din mine:
    Fiinta,suflu,sfestnic.

    Tu pusu-m-ai in palma-Ti
    Puternica si calda;
    Suflat-ai peste mine
    Suflarea cea de viata!

    O viata am in vene,
    O inima si-un suflet,
    Doi ochi si-un mare zambet
    Cand Tu esti langa mine!

    Deci eu dator c-o viata
    In veci am sa-Ti raman,
    Macar sincer,pe fata
    Acest cuget sa-ngan.

    Mari-Te-voi Iisuse
    Iubindu-Te Cuvinte;
    Al meu Mantuitor,
    Al Tau ratacitor…!
    Doamne ajuta!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *