Este prea târziu să mai fiu copil Doamne?

Ma gandeam intr-o seara cat de frumoasa este copilaria….cata inocenta in ochisorii unui copil, cat farmec ii imprumuta chipul acela copilaresc, cat de spontane sunt miscarile unui copil….dar oare e prea tarziu pentru mine a mai fi copil? Este tarziu Doamne? Este cu putinta ca pe acest pamant sa mai fim copii? Sa zburdam, sa culegem flori, sa facem coronite, sa facem multe pozne, sa ne mustre parintii cu intelepciunea lor, sa ne tanguim cand trebuie sa mergem  la scoala..sa ne jucam?

Oare e prea tarziu? E prea tarziu oare sa ne mai asezam in bratele parintilor nostri si sa adormim si fim vegheati? Tu Doamne Iisuse Hristose ai fost „chip de copilarie curata si bine placuta lui Dumnezeu”! Cat de frumos….Maica Domnului mangaia Fata Ta sfanta, cu cata grija si iubire Te tinea in brate, cu cata truda neobosita Te crestea…Cata smerenie in vorbele Macii Tale care a primit vestea ca va fi Nascatoare de Dumnezeu cu multa smerenie…Durerea Maicii Domnului cand te-a vazut pe cruce…a vazut pe copilul ei drag cu mainile si picioarele batute in cuie ….spre luminarea lumii! Cata slava negraita Doamne …Caci Tu ai intrat in aceasta lume ca un copil plin de bucurie si inocenta si ai murit si inviat si tot copil a ramas duhul Tau neprihanit….Salta Copilule Iisus…de bucurie ,salta….iubirea Ta revarsa peste noi,copii Tai ..mustra-ne Doamne ca  un parinte cand gresim si lasa-ne posibilitatea de a fi copii, de a alerga pe acest pamant si sa strigam cu ochii catre cer: Te iubesc Doamne!Te iubesc!

Lasa-ne sa ridicam ochii nostri pana nu se intuneca din cauza pacatelor….Sa traim cu sentimentul ca putem avea parte de toate cu Tine alaturi…ajuta-ne Doamne sa nu stricam inocenta copilariei…Podoabele Tale nepretuite: credinta, nagejde si dragoste sadeste-le in sufletul meu, sadeste-le acolo unde sufletul meu e nepangarit de grijile lumesti, acolo unde sufletul meu…..a ramas copil! Acolo undeva e o mica taina pe sufletul meu si aceea e copilaria! Da-mi puterea de a ajunge pe „Taramul Copiilor” acolo sa Te slavesc si sa Te laud si ….sa pot zburda in voie, sa culeg floricele, sa ma joc…. Sa iubesc pe aproapele meu, caci toti suntem copii Tai !

Daruieste-ne clipe de fericire eterna in „copilaria” noastra de o zi pe acest pamant, sa rasuni din adancul inimii mele si cu  sufletul sa te aud, sa te simt mai mult langa mine…Da-mi aripi sa zbor sa ajung la Tine, sa tin viata Ta icoana vie in viata mea…Panzele sufletului meu ridica-le sa pornesc pe mare netulburat si sa nu uit nici acolo de haina care o port…..sa fiu mic din nou si sa nu fie tulburare  pe mare…sa fie liniste pana pe „Taramul Copiilor” si sa cant mereu imnul cel dulce: Te iubesc Doamne! Te iubesc! Adu-mi o luminita macar a unui inger si veseleste viata mea, sa ne rotim intr-un cerc si sa fie vesnic…..inima mea asemenea unui cerc fara inceput si fara sfarsit….

De aceea eu grabesc panzele mele sa ajung mai repede pe acel taram fermecat, dar imi trebuie rabdare…..dar rabdare inimii mele care te iubeste? Poate intelegi Tu nerabdarea mea, stii ca nu-s altceva decat un copil….plin de energie! Speranta ochilor mei esti Tu! Stiu ca ma astepti acolo la capat….pe „Taramul Copiilor”unde intregul univers Te slaveste zi si noapte neincetat! Ma astepti acolo unde nu exista  tulburare, acolo unde si pacea covarseste mintea mea….Du-ma in zbor Doamne…trimite un inger sa ma povatuiasca….offf si de as trisa cum o fac aici calator de o zi, doar sunt copil….sa trisez sa ajung mai repede….

Dar ma inarmez cu rabdare….nu dureaza calatoria mea decat o zi….o zi in care pasii mei observa necuratia lumii, dar cu Chipul Tau bland pier toate acestea, caci acolo pe „Taramul Copiilor”nu exista rautate….Lasa-ma sa imi imaginez cum este acolo, desi stiu ca nu pot intui frumusetea de acolo, lasa-ma in ideea mea inocenta de „a putea” sa „stiu” cum e acolo….la Tine! Doamne panzele mele au pornit….de mult…..asteapta-ma acolo pe taramul apusului meu lumesc……doar ca Tu stii mai bine cand sosesc….bunule si dulcele meu ……copil Iisus! Asteapta-ma vin acum….. „Lasati copii sa vina la mine, ca a unora ca acestia este Imparatia cerurilor „Sunt foarte fericit sa ma aflu si eu printre ei Doamne si sa cant neincetat imnul: Te iubesc Doamne! Te iubesc……Al Tau copil firav, calator de o zi pe mare.

(Adrian)