Eu cred în minuni
Mai credem noi astăzi în minuni? Că doar am auzit atâtea…dar pe câte le-am pus la inimă cu adevărat, înainte de a le deforma şi ciopârţi cu ghearele raţiunii noastre întunecate? Dacă azi ne spune cineva că picturile cu sfinţi dintr-o biserică plâng cu mir ne gândim că poate este din cauza condensului, dacă ni se spune de lumina învierii de la mormântul Mântuitorului spunem că o aprind preoţii în secret, dacă se mai găsesc moaşte de sfinţi zicem că datorită solului în care au stat s-au păstrat astfel şi miros aşa bine…noi am ajuns ca pentru orice minune să găsim o explicaţie „ştiinţifică” banală şi să o distrugem în mintea noastră. Nu ne mai dăm seama că minunea nu se explică, ci se traieşte cu inima.
Iată o minune care face altă minune. Se vede cum a rămas icoana intactă pe perete, dar minunea şi mai mare este a doua, pentru că femeia a cărei casă a ars aproape complet, a sfidat firea omenească, care e ataşată de materie, şi mai ales de cea necesară existenţei. Ea nu plânge pentru că şi-a pierdut casa şi toată agoniseala de-o viaţă, rămânând cu copii pe drumuri, aşa cum am văzut de mii de ori la televizor astfel de cazuri disperate, ci cu nădejde la Domnul se închină în faţa icoanei. Să ne uităm la chipul ei, şi să vedem dacă zărim vreo umbră de tristeţe. Noi de-am rămâne astăzi fără casă ce-am face? Eu recunosc că dacă nu aş plânge aş fi cel puţin supărat un an întreg de mama focului. Dar femeia căreia i-a ars casa nu are de ce să plângă căci ea a pus minunea la inimă. Ea are inima la cer, nu pe pământ, căci a crezut într-o minune. Şi pentru asta Domnul o va binecuvânta.
Minuni au fost cât nisipul mării de multe, şi mai mari decât toţi munţii, dar cine are ochi de văzut să vadă şi cine are urechi de auzit să audă, că aşa ne-a lăsat Mântuitorul vorbă.
Pentru minuni să nu facem ca fariseii, cerând semne mari, ci să ne smerim un pic în inimile noastre şi-atunci ne vom da seama că în viaţa noastră am avut parte de numeroase minuni, pe lângă care am trecut cu nerecunoştinţă şi nepăsare, şi dacă am fi mulţumit pentru ele ne-am fi dat seama că la câte păcate avem este o minune şi faptul că vedem dimineaţa soarele cum ne zâmbeşte pe cer.
viorel dudau
octombrie 10, 2008 @ 10:02 pm
Pai… voi vedeti o minune ca nu a ars un perete cu o icoana pe el. Peretele fiind din ciment, care ciment din cate stiu eu nu prea intretine arderea… Ma insel? Peretele din stanga, conform imaginilor, e si el intreg, doar ca nu are o icoana pe el. La fel si ceilalti pereti. Mai multe nu pot comenta, ca nu am fost acolo, dar fiind oarecum in domeniu, stiu mai multe moduri in care se poate face o stire si destule moduri in care se pot lua imagini.
De un lucru sunt sigur insa: trebuie foarte multa credinta sa consideri o minune dumnezeiasca faptul ca a ars o casa si a lasat pe drumuri o familie cu copii mici… Mie chiar nu mi se pare lucrarea lui Dumnezeu, dar daca si victimele tot asa considera, pana la urma e de bine.
Animaliciul77
octombrie 11, 2008 @ 2:00 am
Hai ca incepi sa scrii din ce in ce magi bine 😛
Dan
octombrie 11, 2008 @ 6:23 am
Viorel: Daca te uiti un pic mai atent pe filmulet ai sa observi marturia unui barbat care spune ca flacara batea spre icoana si ea nu ardea. Dar chiar daca nu ar fi batut flacara spre ea, au fost atatea documentare realizate pe seama incendiilor din locuinte care au aratat ca obiectele iau foc chiar daca nu sunt atinse direct de flacara, datorita temperaturii foarte ridicate din jur. Gandeste-te cate sute de grade erau in casa aceea. Este perfect adevarat ca se poate filma din anumite unghiuri pentru a induce o anumita stare spectatorului, dar nu se poate denatura trairea acelei femei…ea nu era disperata, nu plangea asa cum suntem obisnuiti sa vedem la televizor…si la urma urmei este vorba de exact ce spuneam la inceput in articol, noi am rationalizat minunea iar ei au trait-o. Pacat….ca asa am facut si cu minunile din viata noastra.
florin
octombrie 13, 2008 @ 6:00 am
O flacara intr-un spatiu inchis face ca temperatura sa se ridice la sute de grade. La temperaturi de sute de grade, transferul de caldura se realizeaza prin radiatie termica. Asta inseamna ca orice material combustibil (organic – rama icoanei este din lemn) se aprinde fara a intra in contact direct cu flacara (punctul de combustie al lemnului este cu mult sub sutele de grade la o presiune atmosferica).
viorel dudau
octombrie 13, 2008 @ 3:11 pm
Bai baieti, voi tot va legati de un detaliu, eu credeam ca ati inteles ideea de ansamblu. Nu pot considera o minune de la Dumnezeu faptul ca a ars o casa si a lasat pe drumuri o familie cu copii. Da’ chear e greu?
stefania
noiembrie 18, 2009 @ 9:58 pm
pt viorel dudau cum spunea IOV:Dumnezeu a dat Dumnezeu a luat fie numele Domnului binecuvantat,cand vin greutatile si nu s singurii acea familie va fi ajutata cu siguranta de oameni,e binecuvatare de sus….uite nici eu nu credeam si uneori nu cred fiindca mie inima impietrita,a trebuit sa plec de urgenta in tara si de preocupata ce eram si necajita,trebuia sa caut o fata sa o las in locul meu la lucru da de incredere,insa eu nestiind de mine am dus o femeie care nu prea o stiam,totusi sfatuita de altii ca nu i buna,apoi sefa a spus ca se descurca si fara mine un timp,in ziua in care mi am inmormantat mama,ma suna sefa si mi spune ca ma barfit femeia aia de numai,ca i ar fi placut sa ramana cu lucrul meu si ca nu i adevarat despre mama,ca nu s plecata in ro si etc…insa sefa mia spus sa fiu linistita ca a dat o afara si ca ma asteapta…si sincer la cat de ecajita eram sa mai raman si fara munca?uite ca DUMNEZEU nu doarme si a avut grija de mine si e si asta o minune,care se intampla zi de zi da nu le vedem
Cristina
mai 21, 2010 @ 10:05 pm
Eu cred in minuni ,stiu ca ele exista ,in viata mea am impresia ca Domnul savarseste zilnic cate o minune ,nu am de gand sa le enumar dar stiu ca fara aceste minuni viata mea ar fii mult mai saraca ,nu se intampla ceva extraordinar nici nu caut asa ceva totusi cred ca zilnic Domnul este alaturi de mine desii fac multa fapte rele si i-mi arata iubirea Lui nemasurata .Multumesc Doamne pentru tot ,Iarta-ma pentru multele mele greseli si invata-ma sa fac cat mai mult voia Ta