Excursie la Râmeț – 26-28 mai 2017 (impresii și fotografii)

Dragilor, acum câteva zile am fost într-o excursie foarte frumoasă la Mănăstirea Râmeț. O zonă superbă în Carpații Apuseni. Dumnezeu ne-a rânduit vreme bună și ne-am putut bucura de liniște și pace în acest loc binecuvântat de Dumnezeu. Maicile de la mănăstire ne-au primit cu drag și noi am simțit în suflete harul lui Dumnezeu și lucrarea lui în acest loc.

Am avut vreme să facem și un traseu pe cheile Râmețului, mergând pe malul apei doar până la un punct, de unde ar fi trebuit s-o luăm prin apă până la brâu, ceea ce nu era tocmai confortabil, apa fiind foarte rece și distanța de parcurs una considerabilă.

Patru dintre noi am urcat cu mașina lui Mihai de teren pe muntele din spatele mănăstirii pentru a ajunge pe cealaltă parte spre Mănăstirea Ponor, 30 de kilometri. Peisajele de sus sunt superbe, Munții Apuseni fiind o încântare pentru vizitatori. La Ponor am fost mai întâi la mănăstirea de călugări, finalizată recent. O bijuterie duhovnicească închinată Domnului, având hramul Sfântului Nectarie, un loc departe de lume, cu rânduială ca la Muntele Athos și cu multă pace. Am rămas la slujbă, apoi am fost invitați la masă și spre seară am plecat înapoi spre Mănăstirea Râmeț unde eram cazați. Am fost apoi și la mănăstirea de maici care se află puțin mai jos și este închinată Sfântului Spiridon. Și aici un loc atât de frumos, cu o biserică pictată și la exterior asemenea celor din Bucovina. Pictura extraordinară a celor două mănăstiri de la Ponor este realizată, din câte am auzit, de maicile de acolo.

Duminică dimineață am participat la Sfânta Liturghie în aer liber în Mănăstirea Râmeț, apoi am fost invitați la masa de prânz. Ne-am despărțit cu părere de rău de această oază de viață în Dumnezeu din sânul Apusenilor. Vă recomand cu drag să ajungeți aici.

În drum spre București am trecut și pe la Aiud ca să vizităm monumentul și mănăstirea închinată martirilor și mărturisitorilor din temnițele comuniste.