Skip to content

19 Comentarii

  1. Dan Sorin
    mai 22, 2014 @ 8:58 am

    Și aș adăuga că de aici apar toate problemele ce le reproșează bărbații femeilor de azi. Nu mai știu cine spunea ceva de genul că o femeie este ca o floare care așteaptă să înflorească la dragostea soțului sau altcineva mai spunea ceva de genul că toate problemele ce li se reproșează femeilor în căsnicie se datorează soțului.

    Reply

  2. Dan Tudorache
    mai 22, 2014 @ 9:37 am

    Și uite așa Dane, cu astfel de aduceri aminte trunchiate și scoase din context ”de genul că toate problemele ce li se reproșează femeilor în căsnicie se datorează soțului”, stârnești polemici fără rost.

    Reply

  3. Claudiu Balan
    mai 22, 2014 @ 10:44 am

    Sorine (Dan-s), relația dintre un bărbat și o femeie este un subiect interminabil și cu siguranță nu vom cădea deacord asupra lui.

    Reply

  4. Boitos
    mai 22, 2014 @ 11:22 am

    Dan-ssss, nu mai discuta despre ce li-i se reproseaza barbatilor si femeilor ca sincer eu sunt satula de astea pana peste cap.
    Parca nu se poate discuta normal despre articol .
    Sa nu intelegi ca am ceva cu tine, Doamne fereste, dar…daca mai incepem si aici ca si la alte articole e jale.
    Ca si cum am intra pe site, nu sa ne imbogatim sufleteste, sa invatam unii de la altii ci sa discutam in contradictoriu.
    Legat de articol, chiar cred ca inima unei femei ( mama ) este atat de mare incat poate incapea in ea si dragostea pt sot si pt copii si pt parinti, dar niciodata nu se amesteca intre ele.Numai ca noi astia mai tineri intelegem mai greu si de multe ori nu facem diferenta ca o mama altfel isi iubeste sotul si altfel copii si altfel parintii.

    Reply

  5. Dan Sorin
    mai 22, 2014 @ 2:17 pm

    Pentru administratori: dacă vă deranjează atât de mult comentariile mele atunci ștergeți-le și prin asta vă cam puteți asigura că șansele sunt destul de mici să mai scriu astfel de comentarii pe aici. Chiar m-am săturat de atâtea reproșuri. Acum câteva zile Dan începea să îmi facă morală că e dezamăgit de mine din cauză că întrebam care e problema la felul cum se îmbrăca femeia musulmană. Nu vă place un comentariu? Ștergeți și gata. Fără atât de multe scandaluri și nervi.

    Reply

  6. Carol
    mai 22, 2014 @ 3:47 pm

    E logic. Cu un singur cuvânt poți ucide pe cea/cel de lângă tine, cu un singur cuvânt poți da viață !

    De multe ori, cred, răceala se simte, poate și ceva de ascuns, mai ales femeile au simțul ăsta aparte, de a mirosi orice depărtare sau minciună, ezitare a soțului. Alteori poate fi oboseală, extenuare, stres psihic, celuilalt i se poate doar să i se pară și să dea vina pe celălalt degeaba ! Dar cu o simplă floare, cu o simplă vorbă bună bună, cu o simplă mângâiere, cu un zâmbet, se poate schimba totul totul ! Aveam o prietenă care mă uitam la ea ca la soare, doar când zâmbea, răsărea soarele, dar cum simțeam puțină răceală de la ea, cădeam în depresie…

    Reply

  7. Raluca Irimie
    mai 22, 2014 @ 7:12 pm

    Toate comentariile pe care le-am trimis si primit in ultimele zile pe site, m-au facut si mai mult sa imi apreciez sotul (nu ca nu l-as fi apreciat, dar uneori, din cand in cand, e bine sa iti mai amintesti de toate calitatile pe care le are partenerul/ partenera).
    Dar citatul chiar a picat la fix pentru noi, dat fiind faptul ca azi aniversam niste ani de casnicie. L-am sunat sa il felicit, si i-am pus intrebarea de baraj: „Mai poti duce inca atati ani de casnicie?”
    iar raspunsul „Inca si mai mult!”
    Foarte frumos citatul, si chiar primit la momentul potrivit!

    Reply

  8. Dan Tudorache
    mai 22, 2014 @ 8:26 pm

    Dane, îți scriu în seara asta dar sper ca mesajul meu să-l citești mâine ca să nu te culci supărat pe mine.
    Spuneai că te-ai săturat de atâtea reproșuri și în acest sens ai exemplificat că [i]”Acum câteva zile Dan începea să îmi facă morală că e dezamăgit de mine din cauză că întrebam care e problema la felul cum se îmbrăca femeia musulmană.”[/i]
    Am să redau aici singurul comentariu pe care ți l-am adresat în legătură cu întrebarea la felul în care se îmbracă femeia musulmană (mai exact spus, de ce este purtarea vălului o practică necreștină):

    [i]”Este greșit pentru că chipul omului, fie bărbat sau femeie, reprezintă identitatea lui, este cartea de vizită a personalității sale. De aceea ne și identificăm la nivel socio-juridic prin acte în care este nelipsită fotografia chipului nostru. Nu este fotografiată amprenta digitală, nici cea oculară, ci este fotografiat chipul nostru, ca fiind expresia cea mai reprezentativă a persoanei noastre. Ori a pune cenzură pe chipul omului (printr-un voal) înseamnă a-i anula identitatea, înseamnă a trimite omul în anonimat. Ori asta e batjocură, iar justificarea că așa este apărată femeia de curvia bărbatului, este mai degrabă dovadă de extremism religios.
    Un atare pseudo-argument ar putea justifica și obligarea purtării centurii de castitate.

    Dan, nu mă așteptam să pui această întrebare. Sfânta Tradiție a Bisericii noastre nu a învățat vreodată pe femei să-și acopere chipul feței (capul da, dar în semn de smerenie), în schimb a învățat și învață ca bărbatul să coboare privirea în pământ dacă se simte ispitit de chipul unei femei.

    Pe de altă parte, și bărbații își cenzurează chipul, pentru a intra în anonimat atunci când vor să comită o infracțiune sau chiar o crimă. Deci iarăși, chipul este anulat temporar dintr-un raționament diabolic.

    Cu această ocazie, aș mai aduce în discuție faptul că nici bărbații nereligioși nu-s mai breji și aici mă refer la cei certați cu Dumnezeu și cu decența. Observăm în lumea aceasta hipersexualizat ă tendința de anulare a personalității feminine care este practicată de bărbații curvari din maketingul publicitar, când sunt create bannere care reprezintă doar două picioare de femeie, doi sâni, sau doar fundul, în timp ce chipul lipsește. Cu alte cuvinte, femeia este transformată în obiect de excitație, este focusată doar partea care interesează, restul nu contează. Să reduci femeia la un fund, sau la doi sâni… este o mare umilință și care din lipsa noastră de reacție… este vestită pe toate drumurile.”[/i]

    Așadar, asta a fost tot ce ți-am spus.
    Acum rog să-mi arăți:
    a) unde ți-am făcut morală în acest comentariu?
    b) unde am susținut că sunt dezamăgit de tine că ai pus întrebarea pe care ai pus-o?
    c) une a fost scandalul meu?
    d) unde au fost nervii mei?

    Te întreb pentru că admit că pot să greșesc numai că știind că n-am scris ce am scris cu fruntea încrețită, și nici cu vreun sentiment negativ față de tine, și nici din comentariul meu nu observ să reieasă lucrurile de care m-ai acuzat… poate că totuși îmi scapă ceva.

    Reply

  9. Claudiu Balan
    mai 23, 2014 @ 5:18 am

    La mulți ani, Raluca.
    Dumnezeu să vă țină alături o veșnicie!

    Reply

  10. Raluca Irimie
    mai 23, 2014 @ 8:21 am

    Multumesc, Claudiu!
    Foarte frumoasa e urarea ta! Sper ca tot mai multi tineri sa inteleaga ce inseamna cu adevarat casnicia si ma bucur pentru faptul ca eforturile voastre au adus mai aproape o comunitate frumoasa!
    Sa aveti si pe viitor putere pentru toate incercarile! (din viata reala si din viata virtuala). Dupa cum se vede nu va e usor nici macar sa gestionati un astfel de site, ce sa mai vorbim de altele ….

    Reply

  11. Dan Tudorache
    mai 23, 2014 @ 8:36 am

    Raluca, să vă înveșnicească Domnul iubirea, asta e tot ce vă doresc!
    Te-am urat cu întârziere pentru că aseară m-am logat târziu, după ora 23, și mi-am dat seama că nu te-am urat imediat după ce m-am delogat dar nu am mai avut timp să mai scriu că m-am luat cu pregătirile de culcare.

    Reply

  12. albinuta
    mai 23, 2014 @ 4:26 pm

    Hristos a inviat !
    La multi ani ,doamna Raluca (spun cu intarziere,insa de ceva vreme intru foarte rar pe internet,iar de scris…mai deloc ),mi-a placut foarte mult cele scrise de dumneavoastra, multumesc(mi-ar placea sa citesc un nou articol semnat Raluca Irimie ) .De asemenea multumesc pentru acest articol ,foarte adevarat ,mi-a placut de asemenea articolul scris de curand despre imbracamintea femeilor
    Mult ajutor de la Dumnezeu in continuare
    De citit va citesc aproape toate articolele nu pot decat sa va felicit si sa va multumesc pentru ceea ce gasesc aici
    Salut de asemenea pe Ana (i-mi era asa de dor sa citesc ceva scris de ea ),pe Simona (recunosc nu am citit toate comentariile scrise de ea) si pe toti cei care ma cunosc (din ceea ce am scris)

    Reply

  13. Ana
    mai 23, 2014 @ 5:28 pm

    Pentru femeile care au o casnicie implinita, afirmatia sfantului parinte vine ca un balsam. Pentru cele care insa nu au avut si nici nu pot avea aceasta implinire, afirmatia devine plina de deznadejde.

    Stiind ca Dumnezeu poate acoperi orice gol din inima omului, tind sa cred ca exista o continuare in aceasta directie si in afirmatia sfantului parinte.

    Reply

  14. Laura Stifter
    mai 23, 2014 @ 8:05 pm

    [quote name=”ralucairimie”]Toate comentariile pe care le-am trimis si primit in ultimele zile pe site, m-au facut si mai mult sa imi apreciez sotul (nu ca nu l-as fi apreciat, dar uneori, din cand in cand, e bine sa iti mai amintesti de toate calitatile pe care le are partenerul/ partenera).
    Dar citatul chiar a picat la fix pentru noi, dat fiind faptul ca azi aniversam niste ani de casnicie. L-am sunat sa il felicit, si i-am pus intrebarea de baraj: „Mai poti duce inca atati ani de casnicie?”
    iar raspunsul „Inca si mai mult!”
    Foarte frumos citatul, si chiar primit la momentul potrivit![/quote]
    LA MULŢI ANI!!!
    Alăturându-mă lui Claudiu şi Dan, vă doresc din toată inima ca Dumnezeu, Cel Care v-a dăruit pentru veşnicie unul celuilalt, să vă ţină totdeauna uniţi în iubire, bucurie şi credinţă!
    Să fiţi sănătoşi, fericiţi şi iubiţi!

    Reply

  15. Laura Stifter
    mai 24, 2014 @ 1:09 pm

    [quote name=”albinuta”]Hristos a inviat !
    La multi ani ,doamna Raluca (spun cu intarziere,insa de ceva vreme intru foarte rar pe internet,iar de scris…mai deloc ),mi-a placut foarte mult cele scrise de dumneavoastra, multumesc(mi-ar placea sa citesc un nou articol semnat Raluca Irimie ) .De asemenea multumesc pentru acest articol ,foarte adevarat ,mi-a placut de asemenea articolul scris de curand despre imbracamintea femeilor
    Mult ajutor de la Dumnezeu in continuare
    De citit va citesc aproape toate articolele nu pot decat sa va felicit si sa va multumesc pentru ceea ce gasesc aici
    Salut de asemenea pe Ana (i-mi era asa de dor sa citesc ceva scris de ea ),pe Simona (recunosc nu am citit toate comentariile scrise de ea) si pe toti cei care ma cunosc (din ceea ce am scris)[/quote]

    Albinuţa, adevărat a înviat!
    Acum am observat comment-ul tău.
    Chiar mă-ntrebam de ce n-ai mai intrat de atâta timp pe site, dacă eşti ok. Mă bucur tare mult că eşti bine şi aşept cu drag să mai citesc şi alte comentarii scrise de tine!
    Dumnezeu să te ocrotească!

    Reply

  16. Ana
    mai 24, 2014 @ 8:36 pm

    [b]Albinuta draga[/b] chiar m-am gandit sa-ti las un mesaj la vreun subiect. Si eu intru aici in valuri, adica lipsesc perioade lungi si iar mai trag o fuga pe aici, insa de cate ori intru ma gandesc sa te salut. Aproape am uitat de restul grupului nostru din trecut, dar de tine cu greu uita omul:). Te imbratisez cu mult drag!
    Mai vino cu cate un gand.
    Hristos a inviat!
    [b]Laura[/b], ma bucur sa te vad si pe tine. Tu esti totdeauna stabila aici. Te imbratisez cu drag. Hristos a inviat!

    Reply

  17. Ana
    mai 24, 2014 @ 8:43 pm

    Astazi i-am vorbit fiicei mele despre cuvintele sfantului parinte si am avut o discutie legata de importanta iubirii, a tandretei sotului etc.

    Cuvintele ei sunt de prisos, caci in momentul in care a auzit ca sotul ei vine pe alee a inceput sa zambeasca, si fata i s-a luminat de dragoste. Ma uitam la ea si ma bucuram de dragostea care este intre ei. Are un sot minunat, dar de la Dumnezeu. Cu adevarat iubirea face minuni in inima unei fete si…in viata mamei, bunicii, strabunicii:). Ca mama si bunica, ma hranesc cu si eu cu iubirea dintre ei.

    Baieti, rugati-va Domnului sa va puteti face sotiile fericite

    Reply

  18. Laura Stifter
    mai 25, 2014 @ 11:03 am

    Adevărat a înviat, Ana!
    Şi eu mă bucur mult de regăsire! 🙂
    Da, sigur că sunt mereu aici, de exact 4 ani şi voi fi în continuare o membră consecventă a comunităţii OT!!!
    Dumnezeu să fie cu tine şi cu noi toţi!

    Reply

  19. Boitos
    mai 26, 2014 @ 5:34 am

    Albinuta, si eu te salut si te imbratisez .
    Sper ca sunteti cu totii bine.
    Sa aveti grija de voi.
    Pa !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *