Fizica cuantică şi energiile necreate ale lui Dumnezeu în creaţie

36

Fizica cuantică a revoluţionat modul în care ştiinţa priveşte astăzi materia şi lumea creată în general. Pentru a înţelege mai bine despre ce este vorba haideti să vedem împreună o animaţie de 5 minute care explică foarte clar şi simplu principiile fizicii cuantice.

https://www.youtube.com/watch?v=DfPeprQ7oGc

Teoria cuantica porneste de la cateva idei esentiale, pe care le vom prezenta pe scurt:

1. In primul rand, fizica cuantica considera ca toate sistemele materiale poseda o caracteristica principala: dualitatea unda-particula. Astfel, electronii – care in fizica clasica, newtoniana actionau ca particule, pot in conditii speciale sa se comporte ca unde, respectand legile electromagneticii si nu cele ale mecanicii.

2. Toate actiunile care au loc in fizica pot fi masurate, iar cele mai mici unitati energetice, care nu mai pot fi subdivizate sunt “cuantele” (de aici si denumirea de fizica cuantica). De exemplu, un atom poate face un salt de la o stare la alta, fara a trece prin stadiile intermediare, cu emisia unei cantitati cuantice de energie luminoasa. Cand particulele interactioneaza, este ca si cum ele ar fi conectate prin legaturi invizibile la un intreg. Pe scara larga, aceste conexiuni invizibile sunt atat de multe incat analiza lor devine probabilista.

3. In al treilea rand, exista o proprietate stranie de “ne-localizare” cuantica. Aceasta inseamna ca particule aflate la distante microscopice unele de altele pot sa interactioneze unele cu altele intr-un mod ciudat, ca si cum ar fi inter-conectate, insa legatura dintre ele este necunoscuta. Este ca si cum ar exista un “intreg” care coordoneaza prin metode necunoscute fiecare particica din Univers. Bohr si Heisenberg au dezvoltat aceasta idee, demonstrand ca nu se pot face observatii obiective, intrucat observatorul, prin actiunea sa de observare, modifica starea cuantica a sistemului observat. Aplicata la un caz concret, inseamna ca simpla indreptare a atentiei catre o floare modifica la nivel cuantic starea acelei flori!

In fizica cuantica, nu intensitatea unui camp energetic cuantic conteaza, ci forma, structura sa. Astfel, chiar si cel mai infinitezimal camp cuantic poate afecta o particula, modificandu-i starea. Nu intensitatea conteaza in noua fizica, ci existenta sau inexistenta acelui camp cuantic. O forta nu trebuie neaparat sa fie activa, ea poate exista si ca potential, acest potential fiind esential pentru fizica cuantica.

O alta descoperire importanta, apartinand lui Einstein este de-acum cunoscuta lege E=mc²; aceasta lege arata ca masa nu este decat energie aflata in repaus. Teoria relativitatii demonstreaza ca masa unei particule, a unui obiect sau fiinte nu are nimic de a face cu substanta (precum era in fizica clasica), masa nefiind altceva decat o forma de energie. Si cum energia este o marime dinamica asociata activitatii si proceselor de transformare, aceasta dovedeste ca particula nu poate fi gandita ca un obiect static, ci ca o entitate dinamica, deci ca un proces care implica energie.

Crearea particulelor din energie pura reprezinta fara indoiala un rezultat spectaculos al fizicii relativiste. Ulterior, teoria cuantica a demolat conceptele clasice de corp solid si lege strict determinista, la nivel subatomic corpurile materiale solide ale fizicii clasice newtoniene prezentandu-se ca unde de probabilitate, iar acestea se refera la probabilitatea interactiunilor.

Văzând acest filmuleţ am făcut câteva conexiuni în mintea mea, pe care vreau să le împărtăşesc şi cu voi:

  • fizica cuantica spune ca un atom este cand unda de energie cand particula, iar Einstein spune ca materia este energie aflata in repaus. Sfintii Parinti spun ca la baza creatiei stau energiile necreate ale lui Dumnezeu.  Energia din Univers este în ultimă instanță, deși diferită de materie, tot plină de „substanță”, tot creată… Astăzi putem înțelege mai ușor cum energiile necreate ale lui Dumnezeu pot sta la baza întregii creații. Totuși aceste energii necreate nu se confundă cu energia „materială”, creată.
  • fizica cuantica spune ca particulele de materie din sisteme diferite interactioneaza, este ca si cum ele ar fi conectate prin legaturi invizibile la un intreg (de exemplu particulele de materie ale unui autovehicul relaţionează cu particulele unei clădiri din apropiere). Din asta se vede ca totul se leagă, nimic nu este întâmplator, toate particulele interactioneaza ca si cum ar face parte din acelasi sistem. Ca si cum avea în structura lor aceeasi informatie, ca si cum ar fi „programate” de acelasi Creator.
  • fizica cuantica spune ca observatorul unui experiment influenteaza rezultatul experiementului. Daca acel observator (omul de exemplu) si-ar fi indreptat atentia catre altceva, experimentul ar avea alte rezultate. Asta arata ca în univers totul este personal, toţi ne influenţăm unii pe alţii şi creaţia. Dumnezeu a creat lumea pentru om şi l-a pus stăpânitor peste ea. Influenţarea experimentului de către un om arată că universul „simte” prezenţa stăpânului şi reacţionează altfel.
  • fizica cuantică spune că „si cel mai infinitezimal camp cuantic poate afecta o particula, modificandu-i starea”. Astfel particulele trupului nostru crează un câmp cuantic, un câmp care influenţează tot ce este în jurul nostru, iar la rândul lor particulele afectate vor influenţa comportându-se ca un câmp cuantic alte particule. Prin faptele lui, bune sau rele, omul influenţează întreaga creaţie şi pe toţi oamenii, nu numai pe unii şi nu doar în prezent. Nu doar faptele influenţează ci şi intenţiile noastre. Toţi suntem legaţi unii de alţii, de lumea creată şi de Dumnezeu.
  • fizica cuantică spune că particula nu poate fi gandita ca un obiect static, ci ca o entitate dinamica, deci ca un proces care implica energie. Sfinţirea materiei de către episcopi şi preoţi în atare condiţii este înţeleasă mai uşor, este de fapt un transfer de energie de la Dumnezeu către materie. Hristos Domnul la Botezul său în Iordan a sfinţit apa, iar datorită circuitului apei în natură, a sfinţit întreaga creaţie. Lumea creată nu mai poate fi privită la modul grosier, ci trebuie privită ca o lume spiritualizată, care are ca suport al existenţei energiile necreate ale lui Dumnezeu. Omul este chemat să sfinţească creaţia peste care este pus stâpân, dar nu oricum, ci să o sfinţească ca efect al iubirii pe care o arată el lui Dumnezeu şi aproapelui. Astfel sfinţirea creaţiei este tot un eveniment personal şi nu unul oarecare, e o împărtăşire a creaţiei din iubirea unui om faţă de celălalt.

Sunt multe lucruri de discutat, dar pe mine personal mă depăşesc. Dacă aveţi şi alte idei vă rog să le împărtăşiţi şi cu noi.

(Claudiu)

(Visited 320 times, 1 visits today)