Andreea M.: „Cât de frumoși sunt oamenii Tăi, Doamne!”

„Cu adevărat, mare este taina creștinătății!” (I Timotei, 3,16)

Doamne ajută!

Mă bucur să mă pot alătura și eu minunatei campanii pe care o desfășurați, căci ce poate fi mai frumos pe lumea aceasta decât să-L mărturisești pe Dumnezeu sincer și curat?

Cred, Doamne, pentru că în marea Ta bunătate Tu mi-ai dăruit viață și ai îngădui să exist! Și apoi, cum aș putea, Doamne, să nu cred? Cum aș putea să nu mărturisesc adevărul Tău când Tu m-ai ocrotit din primele clipe ale vieții, mi-ai dăruit o familie frumoasă și părinți care m-au învățat să Te descopăr și să Te iubesc? Cum aș putea să nu mă închin Ție și să nu Te slăvesc pe Tine, Doamne, când Tu îmi călăuzești mereu pașii, cu dragoste și blândețe, pe calea binelui și mă aperi întotdeauna de orice rău? Cum aș putea să nu spun tuturor minunile Tale, când Tu, Doamne, îmi aduci de fiecare dată liniște sfântă și-mi dăruiești bucuria iertării?

Tu, Doamne, ești cel care mă întâmpini cu nemărginită dragoste la fiecare Sfântă Liturghie, răstignindu-Te pentru mine, murind pentru păcatele mele și învățându-mă să păstrez veșnic bucuria Învierii Tale…

Tu, Doamne, ai ascuns în fiecare lucrușor ce mă înconjoară un strop din dragostea Ta. Și dincolo de toate aceastea, cât de frumoși sunt oamenii Tăi, Doamne! În zâmbetul nevinovat al copiilor, în mâinile darnice ale bunicuțelor, în grija și ocrotirea mamelor, în blândețea și răbdarea părintelui duhovnic, te regăsesc pe Tine, Doamne.

Cerul este senin când mă rog ție și în orice suferință simt mângaiere când chem Sfânt Numele Tău. Tu, Doamne, ești ajutorul meu și nădejdea mea.

„Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!”

(Andreea Mâniceanu)

 

(Visited 19 times, 1 visits today)