Google-ul, Facebook-ul şi sistemul nostru de valori

Citeam acum câteva luni o carte despre cum să ajungi în top pe Google la căutări şi am aflat un lucru foarte interesant. Eu înainte credeam că atunci când caut ceva pe un motor de căutare mi se vor afişa acele pagini web care sunt cele mai relevante după cuvântul  introdus, dar şi cele mai vizitate. Astfel, dacă eu caut sintagma: „agenţie de turism” vor apărea linkuri care trimit către un număr mare de agenţii. Dar totuşi care din ele apar primele în lista?

Am aflat că Google-ul aşează în topul listei de căutări cele mai citate site-uri, nu cele mai vizitate. Site-urile cele mai citate sunt paginile spre care celalalte site-uri şi bloguri trimit linkuri. De exemplu, la căutarea sintagmei „agenţie de tursim” vor apărea acele agenţii despre care se discută cel mai mult la nivel online, şi spre care oamenii au pus linkuri în paginile lor, pentru că au fost mulţumiţi cu serviciile lor sau din alte motive.

E simplu: Google consideră o pagină ca fiind relevantă pentru ceea ce cauţi tu doar dacă alţi oameni au considerat că aceea pagină este relavantă pentru acel subiect. De exemplu, dacă vom căuta „îndumnezeirea omului” vom ajunge pe site-ul Creştin Ortodox la articolul: Sfintirea si indumnezeirea omului, şi asta pentru că alţi creştini au pus in paginile lor personale linkuri către acest articol referitor la sfinţirea şi îndumnezeirea omului pe pământ. Există şi alte criterii după care Google-ul face clasificările dar acesta este cel mai important.

Observăm astfel că Google-ul face clasificările la căutări în funcţie de sistemul nostru de valori, de felul nostru de a gândi şi de a ne raporta la societate şi la mediul din jur. Google consideră o pagină relevantă pentru un subiect doar dacă alţii oameni citind au considerat-o relevantă.

Totuşi, acest sistem nu asigură întotdeauna o căutare eficientă, pentru că oamenii pot şi greşi sau pot fi subiectivi în alegerile şi convigerile lor. Dacă majoritatea oamenilor susţin o anumită părere, asta nu înseamnă că este automat şi adevărată, ci înseamnă doar că interesele și placerea îi impulsionează să facă acest lucru.

Mai nou, acum Google citeşte şi ia în considerare tot ce se întâmplă pe reţelele de socializare, mai ales pe cel mari cum ar fi Facebook şi Twitter.

Pe Facebook oamenii postează linkuri, filmuleţe, fotografii, articole şi comentarii despre diferite subiecte. De exemplu, dacă eu pe Facebook vorbesc cu prietenii mei despre Mănăstirea Cheia şi apoi pun şi un link către o pagină care conţine texte şi fotografii despre acest aşezământ, atunci Google înregistrează acest lucru şi va considera acea pagină ca relevantă pentru cei ce vor căuta pe viitor „Mănăstirea Cheia”.

Totuşi nu despre cum funcţionează Google vroiam să vorbesc ci despre ceea ce considerăm noi că este important în viaţă.

Pe Facebook oamenii punctează şi scot în evidenţă ceea ce îi interesează mai mult. Noi punem fotografii cu mănăstiri şi articole despre relaţia cu Dumnezeu şi Biserica, alţii pun fotografii cu Madonna, filmuleţe cu Tupac sau cu mitinguri aviatice. Unii discută politică, alţii sport, unii vorbesc despre sfârşitul lumii iar alţii despre unde-şi vor petrece vacanţele.

La unii oameni îţi poţi da seama de felul lor de a fi doar văzând ceea ce posteză. Facebook-ul îţi dă posibilitatea să vezi ce muzică îi place cuiva, ce filme, ce cărţi, ce hobbie-uri are, unde lucrează, unde trăieşte, etc…

Nu ştiu dacă realizaţi cât de mult ne influenţează pe noi ceea ce alţii consideră că este important şi frumos pentru ei.  Şi asta chiar dacă frumosul lor e urât sau imoral.

Pentru noi toți, o recomandare înseamnă mult, în orice domeniu, în orice situaţie. Dacă cineva îţi recomandă ceva sau pe cineva înseamnă că el însuşi a avut experienţa trăirii acelui lucru sau întâlnirii acelei persoane şi a fost mulţumit, ba chiar încântat. Bazându-ne pe încrederea pe care i-o acordăm lui ca om, suntem încrezători şi în ceea ce ne recomandă.

Nu degeaba în economia de piaţă s-a inventat PR-ul (public relations). Departamentul de relaţii publice într-o companie se ocupă cu promovarea prin relaţii personale a companiei şi cu păstrarea unei bune imagini. În relaţiile economice, ca şi în celelalte aspecte ale vieţii, companiile îşi recomandă parteneri de afaceri unii altora în funcţie de interese şi mulţumirea pe care au avut-o în colaborarea cu ei.

Ca să revin, nu numai noi suntem influenţaţi de alţii prin recomandări, ci şi invers. Suntem creştini, casnici ai lui Dumnezeu, participăm la viaţa Bisericii şi ar trebui ca oamenii să perceapă existenţa lui Dumnezeu văzând faptele noastre. Prin felul nostru de a fi, prin recomandările pe care le facem îi influenţăm pe cei din jur.

Mi-aduc aminte de verişoara mea care spunea despre o colegă de a ei care merge duminică de duminică la biserică: „Da, merge mereu la biserică, dar nu se cunoaşte!”.

Orice gest de al nostru, orice obiect de care ne folosim, hainele pe care le purtăm, totul spune ceva despre noi.

Cartea pe care am lăsat-o pe bordul maşinii vorbeşte altora despre curiozităţile mele, ziarul pe care l-am uitat pe masă, mătania pe care o purtăm la mână, telefonul pe care-l avem, oamenii cu care ne întâlnim, filmuleţul pe care l-am postat ieri pe facebook, icoana de pe birou, semnul crucii făcut în dreptul unei biserici, hainele de pe noi, zâmbetul, privirea, vorbirea, toate dau detalii despre sistemul nostru de valori, despre ceea ce căutăm şi ne dorim, de fapt despre cum vrem să ne trăim viaţa.

Mă trezesc uneori că povestesc prietenilor ce vilă superbă şi-a făcut cutărescu, de câteva milioane de euro, şi îmi dau seama că povestesc pentru că mă interesează, pentru că aş vrea şi eu să am o astfel de casă. Sau mă mir şi exclam când văd o maşină frumoasă pe stradă şi realizez că fac acest lucru doar pentru că-mi doresc şi eu una asemenea. Uneori vorbesc cu atâta pasiune despre poveştile de succes ale unor oameni încât mă dau de gol singur că mi-aş dori să ajung şi eu ca ei. Stând la vorbă cu oamenii mă surprind că deschid uneori anumite teme de discuţii doar pentru a controla acea discuţie şi pentru a mă face auzit. Ba uneori duc discuţia pe un făgaş în aşa fel încât să mă pot lauda cu ce am sau cu ce am făcut în ultima perioadă.

Îmi dau seama din vorbele şi faptele mele ceea ce este important pentru mine. Analizându-mi atent gesturile şi discuţiile îmi văd patimile din suflet şi aplecarea spre păcat. Încercaţi şi voi să vă analizaţi atent gesturile şi vorbele!

Noi creştinii ar trebuie să fim mult mai atenţi la ce semnale dăm lumii. Orice gest sau vorbă a noastră este o recomandare spre o fapta bună sau spre un păcat. Sistemul nostru de valori s-ar putea ca de multe ori să nu fie în concordanţă cu poruncile lui Dumnezeu. Recomandările noastre s-ar putea ca de multe ori să nu fie în acord cu recomandările pe care le-ar face Dumnezeu.

Noi, cei care ne arătăm credincioşi lui Dumnezeu suntem analizaţi mult mai atent de societate, pentru că toţi aşteaptă să împărtăşim alt sistem de valori, să avem alt fel de a trăi, să ne dorim alte lucruri.

Noi, creştinii suntem lumina lumii, spune Mântuitorul Hristos. Dacă noi dezămăgim prin faptă sau cuvânt, va primi un vot de blam şi Biserica şi încrederea oamenilor în Dumnezeu.

Nu uitaţi! tot ceea ce faceţi şi spuneţi denotă ceea ce este important pentru voi, şi ceea ce sunteţi defapt voi ca oameni. Detaliile crează percepţia per ansamblu despre o persoană.

Căutaţi mai întâi împărăţia cerurilor în tot ceea ce faceţi…şi toate celelalte vi se vor adăuga.

(Claudiu)